11,153 matches
-
statului apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafață de 10 kmp, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleză și plajă mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime. ... ------------- Alin. (1) al art. 3 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239727_a_241056]
-
timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Zidul de cărămizi de argint face aluzie la castrul român de la Rădăcinești, construit în anul 132 era noastră de către români. Cele 7 frunze de stejar reprezintă bogăția silvică a zonei și indică numărul satelor componente. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
HOTĂRÂRE nr. 907 din 1 septembrie 2012 privind aprobarea stemei comunei Berislăveşti, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245105_a_246434]
-
de strugure. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu fac referire la cele 7 sate componente ale localității. Vaca reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, zootehnia. Strugurele simbolizează bogăția viticolă a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ----------
HOTĂRÂRE nr. 943 din 19 septembrie 2012 privind aprobarea stemei comunei Lechinţa, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245390_a_246719]
-
frunze de stejar verzi, dispuse 3:2:1. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crucea face referire la lăcașurile de cult din localitate. Mărul, frunzele de stejar și căprioara simbolizează bogăția pomicolă, silvică și cinegetică a zonei. Numărul frunzelor de stejar arată numărul satelor componente ale unităților administrativ-teritoriale. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ---------
HOTĂRÂRE nr. 952 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea stemei comunei Vitomireşti, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245391_a_246720]
-
garda în dreapta. În vârful scutului se află o stâncă de argint, pe care este suprapusă o frunză de stejar verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Frunzele de stejar semnifică bogăția silvică a zonei. Spada frânt�� și stânca fac referire la existența rămășițelor unei cetățui întărite cu val și șanț, care a făcut parte din sistemul de fortificații ce apărau primul cnezat moldovenesc, întemeiat în secolul al XIV-lea. Coroana murală
HOTĂRÂRE nr. 972 din 3 octombrie 2012 privind aprobarea stemei comunei Ibăneşti, judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245739_a_247068]
-
un cap de căprior văzut din față. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Monedele de argint reprezintă tezaurul monetar antic descoperit la Dâmbău - Adămuș. Butucii de viță-de-vie și căpriorul simbolizează bogăția viticolă și cinegetică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Băla, județul Mureș Descrierea stemei Potrivit anexei
HOTĂRÂRE nr. 991 din 10 octombrie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Adămuş, Băla, Deda, Grebenişu de Câmpie şi Viişoara, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245740_a_247069]
-
cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Funia reprezintă motivul ornamental de pe ceramica dacică locală și alte produse ale culturii din zonă, precum și meșteșugul împletirii de funii. Pasărea reprezintă patrimoniul natural al zonei, cu atracțiile agroturistice. Florile de prun simbolizează bogăția pomicolă a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Deda, județul Mureș Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1
HOTĂRÂRE nr. 991 din 10 octombrie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Adămuş, Băla, Deda, Grebenişu de Câmpie şi Viişoara, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245740_a_247069]
-
carte deschisă, de aur. În vârful scutului, în partea stângă, în câmp roșu, se află un corn de berbec, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Câmpul parchetat reprezintă bogăția silvică și cinegetică a zonei, parte a Rezervației Naturale "Defileul Toplița-Deda". Cartea simbolizează personalitățile culturii care și-au legat numele de aceste meleaguri. Cornul de berbec reprezintă tradiția oieritului, fiind în același timp un simbol al culturii locale. Coroana murală
HOTĂRÂRE nr. 991 din 10 octombrie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Adămuş, Băla, Deda, Grebenişu de Câmpie şi Viişoara, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245740_a_247069]
-
electromagnetice sau asimilate acestora, precum și energia de orice fel produse, captate și transmise, în condițiile legii, de orice persoană și puse în serviciul său, indiferent de natura mobiliară sau imobiliară a sursei acestora. ... Articolul 540 Bunurile mobile prin anticipație (1) Bogățiile de orice natură ale solului și subsolului, fructele neculese încă, plantațiile și construcțiile încorporate în sol devin mobile prin anticipație, atunci când, prin voința părților, sunt privite în natura lor individuală în vederea detașării lor. ... (2) Pentru opozabilitate față de terți, este necesară
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240961_a_242290]
-
lor sau prin declarația legii, sunt de uz ori de interes public, cu condiția să fie dobândite prin unul dintre modurile prevăzute de lege. Articolul 859 Obiectul proprietății publice. Delimitarea de domeniul privat (1) Constituie obiect exclusiv al proprietății publice bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite prin lege organică. ... (2) Celelalte bunuri care aparțin statului
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240961_a_242290]
-
electromagnetice sau asimilate acestora, precum și energia de orice fel produse, captate și transmise, în condițiile legii, de orice persoană și puse în serviciul său, indiferent de natura mobiliară sau imobiliară a sursei acestora. ... Articolul 540 Bunurile mobile prin anticipație (1) Bogățiile de orice natură ale solului și subsolului, fructele neculese încă, plantațiile și construcțiile încorporate în sol devin mobile prin anticipație, atunci când, prin voința părților, sunt privite în natura lor individuală în vederea detașării lor. ... (2) Pentru opozabilitate față de terți, este necesară
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240863_a_242192]
-
lor sau prin declarația legii, sunt de uz ori de interes public, cu condiția să fie dobândite prin unul dintre modurile prevăzute de lege. Articolul 859 Obiectul proprietății publice. Delimitarea de domeniul privat (1) Constituie obiect exclusiv al proprietății publice bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite prin lege organică. ... (2) Celelalte bunuri care aparțin statului
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240863_a_242192]
-
cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr. 13, p. 136-396
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 107 din 5 septembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243102_a_244431]
-
cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr. 13, p. 136-396
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 107 din 5 septembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243103_a_244432]
-
cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr. 13, p. 136-396
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 107 din 5 septembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243101_a_244430]
-
o ramură de tei cu 6 frunze și 6 flori, așezată în bară. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ramura de măr, ramura de tei și capul de bovină simbolizează bogățiile pomicolă și zootehnică ale zonei. Crucea evocă Mănăstirea Sărăcinești, declarată monument istoric. Numărul merelor, frunzelor și al florilor de tei semnifică numărul satelor componente ale unității administrativ-teritoriale. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
HOTĂRÂRE nr. 652 din 4 iulie 2012 privind aprobarea stemei comunei Pău��eşti-Măglaşi, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243376_a_244705]
-
scutului se află o sondă de extracție a petrolului, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Snopul de spice de grâu și sonda simbolizează ocupațiile tradiționale ale locuitorilor, precum și bogăția solului și subsolului. Brâul undat reprezintă râul Vedea, care străbate localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Dobrosloveni
HOTĂRÂRE nr. 696 din 11 iulie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Corbu, Dobrosloveni şi Făgeţelu, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243378_a_244707]
-
află 5 spice de grâu legate în mănunchi cu o panglică, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de cerb, ramurile de stejar și de gorun simbolizează bogăția cinegetică și silvică a zonei. Mănunchiul de spice de grâu semnifică ocupația de bază a locuitorilor, iar numărul spicelor reprezintă numărul satelor componente ale localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa
HOTĂRÂRE nr. 696 din 11 iulie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Corbu, Dobrosloveni şi Făgeţelu, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243378_a_244707]
-
de câte o ramură de brad de aur cu 3 conuri. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Scoicile reprezintă simbolul Sfântului Iacob, care dă denumirea localității. Crengile de brad simbolizează bogăția silvică a zonei. Coroana de spice de grâu reprezintă una dintre ocupațiile tradiționale, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
HOTĂRÂRE nr. 404 din 13 mai 2014 privind aprobarea stemei comunei Iacobeni, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261882_a_263211]
-
argint. În partea inferioară, în stânga, în câmp argintiu, se află două puști negre de vânătoare în săritoare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Bradul, capul de cerb și puștile simbolizează bogăția silvică, cinegetică a zonei și practicarea turismului de vânătoare. Brâul undat reprezintă hidrografia zonei, iar peștele face referire la piscicultură. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4
HOTĂRÂRE nr. 403 din 13 mai 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Becicherecu Mic, Margina, Nădrag, Pesac şi Topolovăţu Mare, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261881_a_263210]
-
blazonul familiei episcopului Josef Bajzath, a cărui feudă a fost satul pe care s-a întemeiat localitatea. Șnurul indică rangul de episcop al proprietarului. Împărțirea în pătrate evocă parcelarea și vinderea către localnici a pământului. Planta din pătratele verzi reprezintă bogăția legumicolă a zonei, prin răsadurile folosite de localnici la recoltele timpurii. Câmpul negru din dreapta, evocă lungul doliu al locuitorilor după primul război mondial, când au murit foarte mulți bărbați. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are
HOTĂRÂRE nr. 403 din 13 mai 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Becicherecu Mic, Margina, Nădrag, Pesac şi Topolovăţu Mare, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261881_a_263210]
-
se află un fluier de argint cu 5 găuri, așezat în pal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat simbolizează râul Argeșel, care străbate localitatea. Cele 4 ghinde reprezintă bogăția silvică a zonei, iar numărul lor indică numărul satelor componente. Fluierul evocă sărbătoarea folclorică tradițională "Festivalul Brâul de la Boteni". Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA
HOTĂRÂRE nr. 378 din 6 mai 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Bârla, Boteni, Cuca, Domneşti, Leordeni, Miceşti, Morăreşti, Moşoaia, Nucşoara, Poiana Lacului, Rociu şi Slobozia, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261880_a_263209]
-
toate de aur și așezate în pal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Leurda dă denumirea localității, iar numărul florilor indică numărul satelor componente ale comunei. Ramurile de stejar reprezintă bogăția silvică a zonei. Porumbul și spicele de grâu simbolizează principala ocupație a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.6 Anexa 2.6 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale
HOTĂRÂRE nr. 378 din 6 mai 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Bârla, Boteni, Cuca, Domneşti, Leordeni, Miceşti, Morăreşti, Moşoaia, Nucşoara, Poiana Lacului, Rociu şi Slobozia, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261880_a_263209]
-
crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ramurile simbolizează una din ocupațiile de bază ale locuitorilor, pomicultura, iar numărul fructelor indică numărul satelor componente ale comunei. Capul de bovină reprezintă o altă ocupație de bază a locuitorilor, creșterea animalelor. Ramurile de stejar evocă bogăția silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.8 Anexa 2.8 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Moșoaia, județul Argeș Descrierea stemei Stema comunei Moșoaia, potrivit
HOTĂRÂRE nr. 378 din 6 mai 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Bârla, Boteni, Cuca, Domneşti, Leordeni, Miceşti, Morăreşti, Moşoaia, Nucşoara, Poiana Lacului, Rociu şi Slobozia, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261880_a_263209]
-
argintiu, se află o sondă de foraj neagră. În vârful scutului se află un brâu undat de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ramura cu cele două prune evocă bogăția pomicolă a zonei. Sonda simbolizează industria petrolieră din localitate. Brâul undat reprezintă cele două râuri care străbat comuna, respectiv Cotmeana și Teleorman. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.11 Anexa
HOTĂRÂRE nr. 378 din 6 mai 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Bârla, Boteni, Cuca, Domneşti, Leordeni, Miceşti, Morăreşti, Moşoaia, Nucşoara, Poiana Lacului, Rociu şi Slobozia, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261880_a_263209]