9,955 matches
-
statal, se numără acum ca una dintre multiplele comunități de apartenență: locală, județeană, națională, europeană și internațională (Georgescu și Ștefănescu, 1999, pp. 23-26; Datcu, 2009). Chiar și în conceperea identității naționale sunt observabile modificări substanțiale. În manualul unic de Cultură civică pentru clasa a VIII-a din 1994, editat de Ministerul Învățământului, autoarele continuă să colporteze clișeistica naționalistă autoflatantă vehiculată în epoca de aur a protocronismului românesc. Se vorbește despre organicismul armonic al teritoriului românesc, geografia autohtonă fiind prezentată ca o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru a face să se resimtă clar ecourile vechii paradigme monumentalist-eroizante a trecutului și culturii române. Lucrurile aveau să se schimbe dramatic după 1998, când ideea de identitate națională a făcut obiectul unei ample operațiuni de reconstrucție, care a întronat civicul (îndeplinirea responsabilităților civile) în locul etnicului ca factor definitor al identității naționale. Națiunea este acum înțeleasă într-o cheie subiectivă, ca o comunitate afectivă, în care ceea ce contează este sentimentul apartenenței și nu descendența etnică ori legăturile de sânge și sol
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de a-ți face datoria față de locul de muncă, a contribui la bunăstarea socială, a-i respecta pe ceilalți și a avea, în general, un comportament responsabil din punct de vedere moral (Lăcătuș și Pușcaș, 2008, p. 98). Acest patriotism civic este desăvârșit de ceea ce ar putea fi numit patriotism critic: "Patriotismul înseamnă capacitatea de a te raporta critic la compatrioți, la realitățile sociale" (ibidem). Totodată, manualele de cultură civică denunță în cor "alterările patriotismului" sub forma naționalismului, xenofobiei și șovinismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de vedere moral (Lăcătuș și Pușcaș, 2008, p. 98). Acest patriotism civic este desăvârșit de ceea ce ar putea fi numit patriotism critic: "Patriotismul înseamnă capacitatea de a te raporta critic la compatrioți, la realitățile sociale" (ibidem). Totodată, manualele de cultură civică denunță în cor "alterările patriotismului" sub forma naționalismului, xenofobiei și șovinismului, insistând în același timp asupra compatibilității dintre loialitatea patriotică, identitatea națională și specificul românesc pe de o parte și integrarea europeană și identitatea transnațională pe de altă parte. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cor "alterările patriotismului" sub forma naționalismului, xenofobiei și șovinismului, insistând în același timp asupra compatibilității dintre loialitatea patriotică, identitatea națională și specificul românesc pe de o parte și integrarea europeană și identitatea transnațională pe de altă parte. În fapt, literatura civică încearcă să îl disloce pe individ din exclusivismul național în care a fost închistat, propunând ca alternativă o stratificare identitară făcută posibilă prin subordonarea și supraordonarea identității naționale (prin introducerea identității local-regionale, respectiv a identității europene și a solidarității umanitariene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceasta, reperabilă este și glisarea de la promovarea unui patriotism etno-național, chiar sacrificial sau thanatic (care îi solicita individului ca imperativ moral să își sacrifice propria viață pe altarul național al patriei atunci când aceasta i-o va cere), către un patriotism civic, definit de respectarea legilor și îndeplinirea obligațiilor civice. "Dihotomia Hans Kohn" (Liebich, 2006, p. 579), cea care îl celebrează pe gânditorul ce a insistat asupra distincției între naționalismul de tip occidental, liberal-civic și naționalismul de tip răsăritean, autoritarist- etnic, este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotism etno-național, chiar sacrificial sau thanatic (care îi solicita individului ca imperativ moral să își sacrifice propria viață pe altarul național al patriei atunci când aceasta i-o va cere), către un patriotism civic, definit de respectarea legilor și îndeplinirea obligațiilor civice. "Dihotomia Hans Kohn" (Liebich, 2006, p. 579), cea care îl celebrează pe gânditorul ce a insistat asupra distincției între naționalismul de tip occidental, liberal-civic și naționalismul de tip răsăritean, autoritarist- etnic, este asimilată în discursul identitar dezvoltat de literatura școlară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru cel dintâi: "După cel de-al Doilea Război Mondial, ideea de națiune etnică intră într-un con de umbră, fiind tot mai mult asociată conflictelor armate, mondiale sau regionale, care au devastat secolul XX. În locul său este pusă națiunea civică, care ignoră originea etnică și evidențiază calitatea de cetățean al unui stat" (Barnea et al., 2007, p. 32). Vechiul naționalism de tip etnic, străbătut de accese belice, este responsabilizat ca purtând povara morală pentru catastrofele armate ce au rupt în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce au rupt în două rânduri țesutul civilizației europene prin cele două războaie mondiale. Deși există încă un ecart considerabil între valorile promovate prin noile politici educaționale și convingerile efective asumate de către școlari, discursul normativ desfășurat prin intermediul manualelor de educație civică produce efecte în credințele internalizate ale elevilor. Aceasta este arătată de studiul "Implicarea civică și politică a tinerilor", derulat de Fundația pentru o Societate Deschisă în 2010. Tabelul de mai jos relevă faptul că elevii percep educația ca transmițându-le
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Deși există încă un ecart considerabil între valorile promovate prin noile politici educaționale și convingerile efective asumate de către școlari, discursul normativ desfășurat prin intermediul manualelor de educație civică produce efecte în credințele internalizate ale elevilor. Aceasta este arătată de studiul "Implicarea civică și politică a tinerilor", derulat de Fundația pentru o Societate Deschisă în 2010. Tabelul de mai jos relevă faptul că elevii percep educația ca transmițându-le nu atât valori patriotice și de loialism național, cât mai ales abilități sociale (dezvoltarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin lucrul în grup), atitudini ecologice (protecție a mediului) și o toleranță ideologică (înțelegerea oamenilor care au idei diferite). Figura 13. Valorile percepute de elevi ca fiindu-le transmise în procesul educațional, N=5.861 Sursa: baza de date "Implicarea civică și politică a tinerilor" (Fundația pentru o Societate Deschisă, 2010). Elevii au fost rugați să încercuiască măsura în care sunt sau nu de acord cu următoarele afirmații (ierarhizate în ordine descrescătoare în funcție de răspunsurile elevilor în urma analizei datelor): 1. La școală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vot la alegerile locale și naționale (codat "participare electorală"). 7. La școală am învățat să fiu preocupat de ceea ce se întâmplă în alte țări (codat "preocupare internațională"). Figura 14. Calitățile "bunului cetățean", N=5.861 Sursa: Baza de date "Implicarea civică și politică a tinerilor" (Fundația pentru o Societate Deschisă, 2010). Elevii au fost rugați să încercuiască în ce măsură sunt sau nu de acord cu următoarele afirmații (opțiunile au fost ierarhizate în ordine descrescătoare în funcție de răspunsurile elevilor în urma analizei datelor): Un bun
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societate; 11) se informează despre politică (ziare, radio, tv); 12) respectă reprezentanții guvernului; 13) discută despre politică; 14) este membru al unui partid politic. Distribuția răspunsurilor afișată de figura de mai sus arată că "respectul legilor", care este miezul concepției civice a patriotismului, are întâietate în fața formelor tradiționale ale patriotismului etnic, exprimat de "loialismul național" sau de "devotamentul militar față de patrie". Se observă, în același timp, că "umanitarianismul" este valorizat aproape în aceeași măsură ca și "patriotismul și loialismul național", fapt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exprimat de "loialismul național" sau de "devotamentul militar față de patrie". Se observă, în același timp, că "umanitarianismul" este valorizat aproape în aceeași măsură ca și "patriotismul și loialismul național", fapt ce relevă succesul programului educațional de infuzare a unui spirit civic postnaționalist. Putem chiar conclude că idealul patriotismului civic anunțat de F. Aaron (1843) în lucrarea sa Patria, patriotul și patriotismul și-a găsit drumul spre literatura didactică cu mai bine de un secol și jumătate întârziere. Concluzii: Memoria (post)națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
față de patrie". Se observă, în același timp, că "umanitarianismul" este valorizat aproape în aceeași măsură ca și "patriotismul și loialismul național", fapt ce relevă succesul programului educațional de infuzare a unui spirit civic postnaționalist. Putem chiar conclude că idealul patriotismului civic anunțat de F. Aaron (1843) în lucrarea sa Patria, patriotul și patriotismul și-a găsit drumul spre literatura didactică cu mai bine de un secol și jumătate întârziere. Concluzii: Memoria (post)națională românească. Implozia regimului comunist nu a antrenat instantaneu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim "memorii second hand", de mâna a doua dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul socializării mnemonice. Universul atitudinal al generației postcomuniste a fost cartografiat de studiul "Elevii și cultura civică", realizat în cadrul programului "Studii Electorale Românești" (Bădescu et al., 2010) finanțat de Fundația SOROS România. După cum indică fișa tehnică, studiul cantitativ a fost realizat prin metoda anchetei sociologice, utilizând ca instrument de cercetare un chestionar auto-aplicat, pe care toți elevii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mult mai bună 850 14,5 Mai bună 2.649 45,2 Mai rea 1.494 25,5 Mult mai rea 605 10,3 NȘ/NR 263 4,5 Total 5.861 100 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Datele sunt consonante cu rezultatele pe care le-am obținut din studiul "New Europe Barometers", confirmând faptul că tinerii sunt mai degrabă "prezentiști" decât nostalgici. Puși în situația de a compara perioada actuală cu perioada comunistă, un procent
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) săracă 45,6 54,4 mai degrabă săracă 58,4 41,6 medie 61,2 38,8 mai degrabă înstărită 66,1 33,9 înstărită 64,6 35,4 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Rezultatele sunt clare și necesită o interpretare minimală: cu cât respondenții își consideră subiectiv situația economică drept mai înstărită, cu atât mai puțin vor pozitiva trecutul comunist. Invers, indivizii care se consideră a avea o condiție economică precară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fiind "săracă" apreciază perioada actuală ca fiind "mai rea" decât perioada comunistă). În privința nivelului de educație, nu este atât de ușor de realizat o paralelă între populația adultă de peste 18 ani ("New Europe Barometers") și populația adolescenților ("Elevii și cultura civică"), deoarece varianța în ceea ce privește ultima clasă absolvită este minimă. Ceea ce poate fi măsurat este însă "capitalul educațional" al elevilor înțeles ca performanță școlară, reflectată de media generală a notelor obținute. Împărțind setul de date conținând mediile școlare declarate ale elevilor în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
5,00-8,00 58,3 41,7 Quartila 2 8,01-8,80 61,2 38,8 Quartila 3 8,81-9,50 63,5 36,5 Quartila 4 9,51-10 69,1 30,9 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Performanța școlară (redată de indicatorul media generală a notelor obținute de elev pe ultimul an) influențează semnificativ statistic modul în care este evaluată perioada comunistă [X2(3, N=5.338)=35.94, p=.000]. Cu cât elevul are
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tabel 45. Aprecierea comunismului în funcție de educația tatălui Educația tatălui Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) studii medii 60,0 40,0 studii superioare 69,3 30,7 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Regula generațională pe care am constatat-o în cazul populației adulte, conform căreia cu cât individul a trăit mai mulți ani în comunism cu atât tinde să valorizeze mai pozitiv fostul regim, își găsește un corespondent în categoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-a 62,4 37,6 a IX-a 64,6 35,4 a X-a 62,6 37,4 a XI-a 62,4 37,6 a XII-a 58,2 41,8 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Procentul cel mai mare de adolescenți "nostalgici" după comunism se găsește în rândul elevilor din clasa a XII-a (41,8 la sută), aprecierea comunismului ca superior regimului actual tinzând apoi să scadă, până la 35,4 la sută
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tabel 47. Aprecierea comunismului în funcție de mediul de rezidență Mediul de rezidență Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) urban 64,8 35,2 rural 59,2 40,8 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Elevii localizați în mediul rural tind să evalueze într-un procent mai mare perioada comunistă ca pozitivă decât elevii care studiază în orașe, la fel cum am văzut că o fac și părinții lor. Mediul de rezidență se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evaluării fostului regim. Tabel 48. Evaluarea comunismului în funcție de sexul respondentului Sexul Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) masculin 59,8 40,2 feminin 65,0 35,0 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Elevii de sex masculin apreciază trecutul comunist ca fiind pozitiv într-un procent semnificatic statistic mai mare decât o fac elevii de sex feminin, X2(1, N=5.598)=16.15, p=.000. După cum punctează și A. Gheorghiță
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sex masculin, după cum arată tabelul de mai jos. Tabel 49. Mediile școlare în funcție de sex Sexul respondentului Media N masculin 8,25 2.616 feminin 8,90 2.905 Total 8,60 5.521 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Originea etnică a elevilor este de asemenea un element de luat în calcul în ceea ce privește factorii care influențează evaluarea retrospectivă a trecutului comunist în raport cu prezentul postcomunist. Testul Pearson Hi-Pătrat indică faptul că există o relație semnificativă statistic între etnia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]