9,983 matches
-
solicită completarea dispozițiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , arătând că redactarea textului este incompletă. Potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", astfel încât și sub acest aspect excepția urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227195_a_228524]
-
permite Guvernului să o adopte. Într-adevăr, motivarea cuprinsă în notă de fundamentare a ordonanței de urgență justifica existența cazului excepțional și răspunde totodată exigentelor stabilite de Curtea Constituțională prin jurisprudența să, cu privire la interesul public și urgență reglementării pentru aprecierea constituționalității ordonanțelor de urgență. Din cuprinsul notei de fundamentare rezultă că a fost "absolut necesar și urgent să fie reglementată unitar natură juridică a întregii baze materiale a învățământului, având în vedere că art. 166 alin. (4) privind baza materială a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135068_a_136397]
-
realitate sunt criticate numai prevederile alin. (4^1) al art. 166 din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicata, astfel cum rezultă din argumentele expuse de autorii excepției. Pe cale de consecință, prin prezența decizie Curtea urmează să se pronunțe numai asupra constituționalității acestui text de lege. Dispozițiile alin. (4^1) al art. 166 din Legea învățământului nr. 84/1995 republicata, au fost introduse prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 30/2000 , iar ulterior completate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135068_a_136397]
-
în alin. (4^1) al art. 166 din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicata, ar putea fi interpretate ca având un înțeles contrar Constituției. Acest aspect însă privește aplicarea legii, care este de competența instanțelor judecătorești, iar nu controlul de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. Curtea constată că o soluție în materie este conținuta în prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135068_a_136397]
-
crea condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, Decizia nr. 180/2000 și Decizia nr. 338/2001. Partea mai arată că, întrucat autoarea excepției nu justifică nici un interes legitim pentru a supune controlului de constituționalitate textele de lege criticate, excepția ar trebui respinsă ca fiind inadmisibilă. Reprezentantul Ministerului Public consideră textul de lege criticat ca fiind constituțional și arată că asupra excepției de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 34 alin. (2) și ale art. 107 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148777_a_150106]
-
compensatorii rezultând din faptul că aceasta are valoarea unei contraprestatii pentru activitatea creatoare a unor persoane fizice sau juridice de drept privat, activitate pusă în slujba unor terți, care în acest fel pot să apară în calitate de debitori. De altfel, asupra constituționalității dispozițiilor art. 34 alin. (2) și ale art. 107 din Legea nr. 8/1996 Curtea s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 180/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 8 decembrie 2000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148777_a_150106]
-
încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că hotărârile Guvernului nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, motiv pentru care excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195132_a_196461]
-
libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași Convenție și ale art. 6 din Declarația Universală a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalității. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Asupra constituționalității dispozițiilor art. 80 și art. 83 din Legea nr. 85/2006 , Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 748/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006, statuând că acestea constituie o aplicare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191912_a_193241]
-
Constituționale sesizarea formulată de 50 de deputați aparținând grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituție și art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru exercitarea controlului de constituționalitate asupra dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative. Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 4745 din 12 decembrie 2013 și constituie obiectul Dosarului nr. 850A/2013. La sesizare a fost anexată, în copie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
Popescu, George Ionescu, Adrian Gurzău, Theodor Paleologu, Cezar Florin Preda, Roberta Alma Anastase, Mihaela Stoica, Eugen Tomac, Adriana Diana Tușa, Valerian Vreme și Remus Florinel Cernea. 2. În motivarea obiecției de neconstituționalitate autorii acesteia solicită Curții să se pronunțe asupra constituționalității dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative, pe care le consideră neconforme cu prevederile art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 133 alin. (1) și, respectiv, ale art. 16 alin. (1) din Constituția României, aducând următoarele argumente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
mai 2011. Curtea Constituțională reținea în legătură cu conținutul fostului art. 74^1 din Codul penal, care avea același conținut cu cel al actualului art. 309^1 din Codul penal referitor la prejudiciul cauzat prin comiterea de infracțiuni, că prezintă vicii de constituționalitate, motiv pentru care acest conținut a fost declarat neconstituțional. Se menționează că singura diferență se referă la cuantumul unor sume care reprezintă prejudiciul creat prin săvârșirea unor infracțiuni. Astfel, Curtea decidea, cu valoare de principiu, că "prin condiționarea reducerii limitelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
normative, precum și prevederile Constituției, reține următoarele: Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992 , să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. III. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative (a Codului penal al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992 , să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. III. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative (a Codului penal al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 286
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
aceeași lege referitoare la modificarea art. 309^1 din noul Cod penal se regăsesc în dispozițiile art. I pct. 2 privind modificarea art. 74^1 din actualul Cod penal. Prin urmare, deși nu sunt invocate în mod expres, controlul de constituționalitate va avea ca obiect și dispozițiile art. I pct. 2 și art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative. IV. Examinând dispozițiile de lege criticate, Curtea reține următoarele: 1. Procesul legislativ al adoptării legii Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
care a beneficiat de prevederile alin. 1 și 2." Ulterior, în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74^1 din Codul penal, iar în urma efectuării controlului de constituționalitate, prin Decizia nr. 573 din 3 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, a admis sesizarea și a constatat că dispozițiile art. 74^1 din Codul penal sunt neconstituționale. Ca urmare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
aprilie 1997, a fost completat, printre altele, cu articolul 74^1. În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a noilor dispoziții cuprinse în Codul penal, iar în urma efectuării controlului de constituționalitate, prin Decizia nr. 573 din 3 mai 2011 , a admis sesizarea și a constatat că prevederile art. 74^1 din Codul penal sunt neconstituționale. Motivele de neconstituționalitate reținute în decizie au fost următoarele: (i) "Prin condiționarea reducerii limitelor de pedeapsă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1) și (2). ... (4) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică și în cazul tentativei." ... 4.2. Analizând conținutul prevederilor legale, în forma supusă în prezent controlului de constituționalitate, Curtea constată că, prin modificările operate în urma reexaminării legii, legiuitorul a eliminat parțial motivele de neconstituționalitate reținute în prealabil de Curtea Constituțională. Astfel, dispozițiile legale au fost puse în acord cu decizia Curții Constituționale în ceea ce privește eliminarea sintagmei "se poate" din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
2005, potrivit căruia limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate numai dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat. Cu prilejul controlului de constituționalitate exercitat, Curtea a statuat prin Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, și prin Decizia nr. 1.196 din 30 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
tuturor subiecților activi ai infracțiunii, primul termen de judecată putând fi considerat cel imediat următor datei intrării în vigoare a Legii nr. 241/2005 , indiferent de faza în care se află judecarea procesului penal". În redactarea textului supus controlului de constituționalitate în prezentul dosar, beneficiul reducerii pedepsei sau înlocuirea acesteia cu o sancțiune cu caracter administrativ se acordă dacă recuperarea integrală a prejudiciului are loc până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive. Viciul de neconstituționalitate constatat de Curte prin Decizia nr. 573
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
573 din 3 mai 2011 a vizat situația tranzitorie a cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată raportat la momentul apariției legii, aceasta fiind perspectiva care a determinat discriminarea sancționată de Curte. Or, soluția legislativă din legea supusă controlului de constituționalitate nu rezolvă punctual viciul de neconstituționalitate, pentru că nu reglementează situația tranzitorie a cauzelor pendinte, ci vizează toate situațiile, inclusiv acelea care privesc cauzele care intră pe rolul instanțelor de judecată ulterior intrării în vigoare a legii. Efectul noii reglementări modifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
prevederi similare din Codul penal, cât și cu cele reglementate în legi speciale, ceea ce este de natură să genereze confuzii, incertitudine și dificultăți în ceea ce privește interpretarea și aplicarea acestuia. În aceste condiții, Curtea constată că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate sunt deficitare, întrucât nu stabilesc distinct, precis, explicit și cu claritate categoria infracțiunilor pentru care sunt incidente dispozițiile privind circumstanțele individualizării pedepselor. Sintagma "infracțiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani" prezintă un grad sporit de generalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
infracțiunile de serviciu "prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani". Consecințele juridice sunt evident diferite în funcție de locul unde este reglementată cauza de reducere sau de înlocuire a pedepsei, iar, în condițiile în care textul analizat din perspectiva constituționalității este identic, opțiunea legiuitorului de a-l situa diferit în cele două coduri face incert scopul reglementării, lipsește de sens norma juridică și creează confuzie în procesul de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale. 4.5. Pe de altă parte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Soluția este aceeași și pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Așa fiind, Curtea constată că, parcurgând procedura de legiferare și adoptând legea în forma care face obiectul controlului de constituționalitate în prezenta cauză, Parlamentul nu a respectat prevederile constituționale cuprinse în art. 147 alin. (1) și (4) referitoare la efectele deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională. 4.7. Prin urmare, ținând seama de considerentele expuse mai sus, constatăm că dispozițiile art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție". Nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea art. 45 din Constituție, întrucât prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate nu conțin nici o dispoziție de natură să aducă atingere liberului acces al persoanelor la o activitate economică ori liberei inițiative. De altfel, textul constituțional menționat stabilește că atât accesul liber al persoanei la o activitate economică și libera inițiativă, cât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165436_a_166765]
-
În opinia autorului excepției, "procedându-se la sancționarea (...) unei persoane în lipsa vinovăției acesteia, se încalcă flagrant atât caracterul statului român ca stat de drept, cât și principiul legalității, care decurge din acest caracter". Această critică nu privește o problemă de constituționalitate, întrucât aprecierea vinovăției este de competența exclusivă a instanței de judecată, care, în funcție de existența sau inexistența vinovăției, va aprecia dacă fapta constituie sau nu contravenție, urmând să o sancționeze ca atare. În aceste condiții, pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165436_a_166765]