10,301 matches
-
Așadar, linia de condiționări ar fi următoarea: a) structura judicativă originară, prin ea însăși, dar, de asemenea, ca depozitar al regulilor de corectitudine a gândirii (și rostirii și făptuirii); b) formula corespondenței alethice; c) principiul identității formale și cel al contradicției ("formale" ar fi un adaos redundant); d) reguli de construcție (și de validare) a silogismelor, reguli care pot fi necesare în mod absolut sau relativ; e) judecăți interpretate, care de asemenea pot fi necesare în mod absolut sau relativ, după
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logica aristotelică, anume corespondența. Totuși, logica aceasta din urmă, socotește Kant, nu poate stabili decât regulile pur formale ale adevărului, ceea ce înseamnă că, din perspectiva sa, adevărul rămâne neîmplinit (cunoștința veritabilă, neconstituită). Regula care susține această funcție formal-logică este principiul contradicției, care are, desigur, un sens negativ, arătând ce nu trebuie să se întâmple în cazul unei cunoștințe veritabile, care are forma logică a judecății: nu trebuie să se contrazică pe ea însăși. Principiul propriu logicii generale fiind cel al contradicției
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
contradicției, care are, desigur, un sens negativ, arătând ce nu trebuie să se întâmple în cazul unei cunoștințe veritabile, care are forma logică a judecății: nu trebuie să se contrazică pe ea însăși. Principiul propriu logicii generale fiind cel al contradicției, pentru logica în cauză nu are nici o semnificație aspectul sintetic al cunoștinței, așadar nici principiul sintezei empirice (în intuiția sensibilă, în imaginație, în aprehensiune). De acesta se ocupă, în mod exclusiv, logica transcendentală. Din aceeași cauză, logica generală nu cunoaște
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Kant după formula judecăților aflate în raport de contrarietate (care nu pot fi împreună adevărate, dar pot fi împreună false). Aparența rezultă, în acest caz, din faptul că ambele poziții teza și antiteza, aflate, cum arătam, nu în raport de contradicție, ci de contrarietate pretind existența obiectului lor ca atare, ca lucru în sine, s-ar putea spune; și, mai departe, fiecare pretinde că este adevărată. Judecata (ca formă logică) susține și în acest caz tehnica scoaterii la iveală a aparenței
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fapte semnificative ale gândirii "pure" (mai bine zis, autonome), din logică. Dialetheismul (dintre reprezentanți, Graham Priest), care are în spate o întreagă tradiție, așa numita logică paraconsistentă (un reprezentant recunoscut fiind Newton da Costa), "logica dinamică a contradictoriului" (Ștefan Lupașcu), "contradicția unilaterală" (ca parte a synalethismului, o structură logică asemănătoare raționamentului, la Constantin Noica), unele sisteme axiomatice ale matematicii și logicii intuiționiste (Brouwer, Heyting) etc. sunt exemple de fapte logice care nu corespund întrutotul convențiilor judicativului constitutiv, trecând drept fapte de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Organon II; pp. 5 6. A se vedea și Topica, I, 1, 100 a 101 a; în Organon IV; p. 3 7, unde Aristotel distinge între "filosofemă" (raționament demonstrativ), "epicheremă" (raționament dialectic), "sofism" (raționament eristic) și "aporemă" (raționament dialectic prin contradicție). 51 Alcătuirea cunoscută a Organon-ului, cu cele șase tratate, nu îi aparține lui Aristotel, ci lui Andronikos din Rhodos (sec. I î.Cr.). Cf. I. M. Bochenski, A History of formal Logic, Part I, II: "Aristotle", § 9. 52 A se
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecată, vor fi pe cheltuiala Împrumutatului. Articolul 11 Interpretarea Acordului Împrumutatul declară că a luat cunoștință de Normele de împrumut ale BDCE, care sunt considerate parte integrantă a Acordului, și că a primit o copie a acestora. Atunci când există o contradicție între orice prevedere din Normele de împrumut ale BDCE și orice prevedere a Acordului, vor prevala prevederile Acordului. Titlurile paragrafelor, secțiunilor și capitolelor Acordului nu vor servi pentru interpretarea acestuia. În nicio situație nu se va presupune că BDCE a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182218_a_183547]
-
de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, conformă cu directivele Uniunii Europene în vigoare (2004/17/CE și 2004/18/CE), și care astfel nu intră în niciun fel de contradicție cu "Liniile directoare privind achizițiile" ale BDCE, sau în conformitate cu ultima variantă amendată a legii naționale privind achizițiile publice, în vigoare la data lansării licitațiilor. În orice caz, responsabilitatea pentru implementarea Proiectului și ca urmare responsabilitatea pentru adjudecarea și administrarea contractelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185720_a_187049]
-
în special, toate costurile juridice sau de judecată vor fi suportate de împrumutat. Articolul 11 Interpretarea Acordului Împrumutatul declară că a luat cunoștință de Normele de împrumut ale BDCE și că a primit o copie a acestora. Atunci când există o contradicție între oricare prevedere din Normele de împrumut ale BDCE și oricare prevedere a Acordului va prevala prevederea Acordului. Titlurile paragrafelor, secțiunilor și capitolelor Acordului nu vor servi pentru interpretarea acestuia. În nicio situație nu se va presupune că BDCE a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185720_a_187049]
-
vor fi pe cheltuiala Împrumutatului. Articolul 11 Interpretarea acordului Împrumutatul declară că a luat cunoștință despre Normele de împrumut ale BDCE, care sunt considerate parte integrantă a prezentului acord, si ca a primit o copie a acestora. Atunci când există o contradicție între orice prevedere din Normele de împrumut ale BDCE și orice prevedere a prezentului acord vor prevală prevederile prezentului acord. Titlurile paragrafelor, secțiunilor și capitolelor prezentului acord nu vor servi pentru interpretarea acestuia. În nicio situație nu se va presupune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179490_a_180819]
-
proiectelor care antrenează eforturi și fluxuri de lichiditate mari. În pofida preferinței pentru RIR, există și o serie de dezavantaje pe care aceasta nu le poate evita, și anume: reinvestirea fluxurilor de trezorerie la aceeași rată de rentabilitate; poate intra în contradicție cu venitul net actualizat total (VNAT), deoarece clasificarea proiectelor de investiții ca mărime a eficienței poate fi diferită; pentru același proiect poate avea mai multe valori sau să fie egală cu zero. În cazul în care există mai multe variante
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
restituirile meritorii înfăptuite de D., la fel ca și Gheorghe Banea, scriitor urmărit parcă de un blestem în destinu-i mult încercat. În dezacord cu G. Călinescu - ale cărui opinii le contrează de câte ori are prilejul -, exegetul filtrează printr-o logică personală „contradicțiile”, marcate de ciudățenii, ale lui Mateiu I. Caragiale. Emil Botta, bântuit de angoase, în transa unor frenezii halucinante, face obiectul unui comentariu ce dă măsura aptitudinilor de critic de poezie ale lui D. Apropiindu-se și de dramaturgie, criticul detectează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
rămânea, În vederea exprimării calității lor de garante, decât să se raporteze la acte politico-diplomatice care consfințeau o „ordine” devenită revolută. Legat, deci, de trecut, regimul de garanție colectivă avea să intre, ca și suzeranitatea otomană, Într-o tot mai evidentă contradicție cu veleitățile de independență ale românilor, veleități a căror reușită a fost „pusă În calendar” prin „venirea” lui Carol de Hohenzollern pe tronul României. Într-o țară total nouă pentru el, „străină” lui, la Început, „ca persoană”, principele, statuat În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Împotriva unei perspective unice. Drepturile universale ale omului și drepturile naturii erau un mod de a recunoaște că povestea fiecărei persoane are aceeași valoare și că pământul Însuși contează. Însă aici, logica postmodernismului a Început să se impiedice În propriile contradicții interne. Însăși recunoașterea drepturilor universale ale omului și a drepturilor naturii sugerează o metanarațiune. „Universal” este ceva recunoscut și acceptat de toată lumea ca fundamental și indivizibil. Oarecum neintenționat, postmoderniștii și-au săpat propria groapă, recunoscând că există cel puțin o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ei, aproape jumătate dintre danezi, norvegieni și suedezi spun că Dumnezeu nu este important pentru ei31. Din punct de vedere al credințelor religioase, vederile americanilor sunt mai apropiate de cele ale oamenilor din țările În curs de dezvoltare și În contradicție cu cele din restul lumii industrializate. Fac toate acestea vreo diferență? Nimic nu este mai important pentru felul de a gândi și de a acționa În lume al oamenilor decât valorile personale. În cazul majorității americanilor, valorile religioase colorează felul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tomurile iluministe luate Împreună. Aceste modificări În comportamentul individului au dus la o schimbare și mai profundă În conștiința umană care nu a fost analizată cu suficientă atenție, dar fără de care era modernă ar fi fost imposibilă. Cu toate că aparent În contradicție, noii burghezi - produsul acestor schimbări fundamentale de comportament - erau, În același timp, atât mai individualizați și autonomi, cât și mai strâns integrați Într-o cultură conformistă decât oricare alți oameni În istorie. Cum a fost realizată această performanță? Perioadele istorice
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
decât satisfacerii obligațiilor sociale. În acest sens, mulți americani au rămas credincioși eticii protestante, cu mult după ce europenii o lăsaseră În urmă. Această divergență a fost care a separat visul american de antecedentele lui europene. Americanii nu au văzut nici o contradicție În a trăi concomitent În două tărâmuri contradictorii: unul caracterizat prin zelul religios și credința În mântuirea eternă, celălalt prin secularismul iluminist, comportamentul rațional și credința În progresul material - lumile opuse ale lui John Winthrop și Benjamin Franklin. Ceea ce unea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
armată pentru a proteja interesele naționale. Acesta nu a fost un lucru simplu deoarece În multe aspecte ideea iluministă a agentului detașat, auto-interesat, autonom - operând numai cu interesul propriu În minte și hotărât să-și Îmbunătățească proprietatea personală - părea În contradicție cu un efort de a forma un sens colectiv al scopului și identității comune. Cum reușește statul-națiune să convingă milioane de indivizi proaspăt emancipați să-i cedeze parte din autonomia și libertatea lor? Soluția a fost să se creeze o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
intimității. Care dintre aceștia se poate spune că a exploatat Întregul potențial al ființei sale, devenind astfel mai liber? Comerțul de rețea are consecințe care se extind dincolo de modelul de afaceri. Presupunerile sale cu privire la optimizarea bunăstării individuale sunt Într-o contradicție profundă cu definiția noastră dată comportamentului acceptabil și vieții bune, În era modernă. Piețele sunt bazate pe neîncredere, rețelele pe Încredere. Piețele sunt bazate pe urmărirea interesului personal, rețelele pe interese comune. Tranzacțiile pe piață se realizează prin relații distante
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
șesime din populație - trăiesc deja În aceste comunități private, iar numărul lor crește din ce În ce mai mult14. CID-urile ar putea deveni modelul dominant de locuință la jumătatea secolului. Noi, americanii, am ajuns, În numai două secole, să ne confruntăm cu o contradicție care stă În Însuși centrul visului american. Am căutat atât autonomia, cât și mobilitatea și credem că cele două se Întăresc una pe alta. În prezent, milioane de americani au transformat porțiuni mari din spațiul public În comunități private, negând
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Guvern descentralizat Visele reflectă speranțele, nu realizările. În această măsură, constituția europeană reprezintă un viitor care trebuie construit. Ca și În cazul Constituției Statele Unite ale Americii, acum mai bine de două sute de ani, cineva ar putea nota multele ipocrizii și contradicții care dezmint sentimentele nobile conținute În legământul european. Totuși, cei care au elaborat Constituția Europeană au pus cu sinceritate pe hârtie o viziune a lumii, către care aspiră și În care ar vrea să trăiască și regulile care să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
iar cultura este beneficiarul acesteia. Au dat Întâietate muncii, și au substituit valorile intrinseci cu cele ale utilitarismului. Materialiștii văd piața ca pe o instituție socială esențială și arbitru principal al relațiilor umane. Problema este că analiza lor intra În contradicție cu istoria dezvoltării umane. Nu cunosc nici un singur exemplu În care oamenii s-au adunat pentru a forma piața, a face schimburi, pentru ca numai apoi să adopte o identitate culturală. Nu există nici exemple de oameni care mai Întâi au
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Societății civile orientate spre drepturi Își concentrează atenția dincolo de granițele naționale, cele cu orientare etnică se concentrează pe anumite regiuni În interiorul granițelor naționale. Uneori, agendele OSC-urilor etnice sunt complementare cu cea a Uniunii Europene, dar alteori ele sunt În contradicție. Cu toate ca mottoul Uniunea Europeană este „unitate În diversitate”, subculturile europene sunt de multe ori insulare, xenofobe și Înfricoșate de efectul europenizării și globalizării asupra comunităților lor. Dacă OSC-urile orientate pe drepturi umane universale sunt mai cosmopolitane și seculare, subculturile locale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
statelor-națiune, cât și dincolo de granițele lor. Fiecare subminează În felul ei teritorialitatea statului-națiune ca domeniu exclusiv al exercitării cetățeniei. Noile forme de cetățenie deteritorializează drepturile și le fac universale În natură și scop. Problema, notează Urry, este că „există o contradicție În creștere Între drepturi, care sunt universale și definite la nivel planetar și identitățile sociale, care sunt particulare și legate de un anumit teritoriu”13. Cetățenia capătă un caracter din ce În ce mai internațional pe măsură ce activitatea umană devine din ce În ce mai globală. Vechea concepție potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
independentă, trebuie să depindă de acorduri interguvernamentale pentru impunerea de sancțiuni În cazuri de violare a drepturilor omului. ONU nu poate să acționeze fără acordul Consiliului de Securitate. Adeseori, statele membre jonglează cu interese strategice și agende care intră În contradicție, șovăind să impună sancțiuni dure, chiar În cazuri de violări serioase ale drepturilor omului, incluzând genocidul. și aici e dilema. Intenția este ca drepturile universale ale omului să Înlocuiască legile statelor-națiune. Totuși, după cum arată sistemul ONU aflat În vigoare În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]