12,059 matches
-
de relația Partidului Democrat din Moldova cu mișcarea sindicală. La 8 mai 2004, reacționând la așteptările electoratului ce țineau de consolidarea forțelor reformatoare și democrate, Partidul Democrat din Moldova, Alianța "Moldova Noastră" și Partidul Social-Liberal (PSL) au creat Blocul "Moldova Democrată" (BMD). În urma alegerilor parlamentare din 6 martie 2005 PDM obține 8 mandate în parlament, fiind singurul partid ce a pierdut alegerile în 2001 și a reușit să-și întoarcă prezența în parlament în 2005. După aderarea grupului deputaților PSL la
Partidul Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/299147_a_300476]
-
obține 8 mandate în parlament, fiind singurul partid ce a pierdut alegerile în 2001 și a reușit să-și întoarcă prezența în parlament în 2005. După aderarea grupului deputaților PSL la grupul parlamentar al PDM, în octombrie 2007, numărul deputaților democrați a crescut la 11, PDM devenind a treia forță politică în legislativul de atunci de la Chișinău. După fuziunea PDM cu Partidul Social-Liberal, care s-a produs la Congresul din 10 februarie 2008, președinte al partidului a fost reconfirmat Dumitru Diacov
Partidul Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/299147_a_300476]
-
Beethoven, care simbolizează vectorul pro-european al formațiunii și aderența ei la curentul federalist european. La 19 iulie 2009 Congresul Extraordinar al PDM l-a ales în calitate de președinte al formațiunii pe Marian Lupu. La alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 Partidul Democrat a obținut doar 2,97% din voturi, rămânând în afara Parlamentului. În urma alegerilor parlamentare din 29 iulie 2009 PDM a obținut 13 mandate de deputat, devenind în scurt timp una din cele patru componente ale Alianței pentru Integrare Europeană (AIE), care
Partidul Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/299147_a_300476]
-
PDM obținea 15 mandate de deputat în Parlament, devenind una din cele trei părți constituante ale AIE-2. La începutul anului 2013, în urma răsunătorului caz „Pădurea Domnească”, alianța s-a destrămat. În mai 2013, PD (cu 15 deputați), împreună cu Partidul Liberal Democrat din Moldova (31 de deputați) și Partidul Liberal Reformator (7 deputați) au format o nouă alianță de guvernare - Coaliția Pro-Europeană. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 PD a acumulat 15,80% din sufragii, obținând 19 mandate în parlament. După
Partidul Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/299147_a_300476]
-
din 30 noiembrie 2014 PD a acumulat 15,80% din sufragii, obținând 19 mandate în parlament. După alegeri, PD și PLDM (23 de mandate) au format o coaliție minoritară de guvernare - Alianța Politică pentru Moldova Europeană. Începând cu 2009, Partidul Democrat este membru cu drepturi depline al Internaționalei Socialiste. Din 2010 și până în 2015 a avut statut de membru observator al Partidului Socialiștilor Europeni, iar în iunie 2015 PDM a devenit membru asociat al Partidului Socialiștilor Europeni. Partidul Democrat este membru
Partidul Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/299147_a_300476]
-
2009, Partidul Democrat este membru cu drepturi depline al Internaționalei Socialiste. Din 2010 și până în 2015 a avut statut de membru observator al Partidului Socialiștilor Europeni, iar în iunie 2015 PDM a devenit membru asociat al Partidului Socialiștilor Europeni. Partidul Democrat este membru cu drept de vot consultativ al Internaționalei Socialiste (de la 1 iulie 2008) și colaborează cu Partidul Socialiștilor Europeni și cu partidele de orientare social-democrată și social-liberală din alte țări. Notă: În anul 2005 PDM participă la alegeri alături de
Partidul Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/299147_a_300476]
-
Socialiste (de la 1 iulie 2008) și colaborează cu Partidul Socialiștilor Europeni și cu partidele de orientare social-democrată și social-liberală din alte țări. Notă: În anul 2005 PDM participă la alegeri alături de Alianța „Moldova Noastră” și Partidul Social-Liberal în cadrul Blocului „Moldova Democrată”.
Partidul Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/299147_a_300476]
-
de la Paris a recunoscut oficial unirea). Regatul Iugoslaviei a fost invadat de Puterile Axei în 1941 și, din cauza evenimentelor care au urmat, a fost oficial abolit în 1943 și 1945. A doua entitate cunoscută cu acest nume a fost Federația Democrată a Iugoslaviei, care a fost proclamata în 1943, de mișcarea de rezistență a partizanilor iugoslavi în Al Doilea Război Mondial. Ulterior, a fost redenumită "Republică Populară Federativa ," în 1946, când a fost instaurat un guvern comunist. În 1963 a fost
Iugoslavia () [Corola-website/Science/299163_a_300492]
-
ajuta la reunificarea Poloniei divizate, cu teritorii deținute de Austro-Ungaria, Germania și Rusia. În 1897, muncitorii evrei din Rusia au creat "Bund" ("Liga"), o organizație care a devenit populară în vestul Ucrainei, Belarus, Lituania și în teritoriile poloneze. "Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia" a fost înființat în 1898. "Social Democrații Finlandezi" a rămas un partid separat, dar letonii și georgienii s-au unit cu social democrații ruși. Armenii, inspirați atât de tradițiile rusești cât și de cele balcanice, erau
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
devenit populară în vestul Ucrainei, Belarus, Lituania și în teritoriile poloneze. "Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia" a fost înființat în 1898. "Social Democrații Finlandezi" a rămas un partid separat, dar letonii și georgienii s-au unit cu social democrații ruși. Armenii, inspirați atât de tradițiile rusești cât și de cele balcanice, erau activi din punct de vederea politic atât în Rusia cât și în Imperiul Otoman. Musulmanii activi politic care trăiau în Rusia erau atacați de cei care îi
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
să-i îndepărteze de populism și să-i îndrepte către marxism. Exilat din 1895 până în 1899 în Siberia, unde și-a luat supranumele de Lenin, (se pare că de la râul Lena), a fost principalul tactician printre organizatorii luptei Partidului Social Democrat al Muncii. În decembrie 1900, a fondat ziarul "Iskra - Scânteia". În cartea sa "Ce este de făcut?" (1902), Lenin și-a expus teoria conform căreia un ziar publicat în stăinătate poate ajuta la organizarea unui partid centralizat revoluționar care să
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
parlamentare. În aceste condiții, Munteanu refuză înscrierea în partid, își retrage candidatura și nu participă la alegeri. Alianța Națională obține un scor electoral nesatisfăcător (1%) și se autodizolvă, principalii lideri (Valeriu Tabără, Mircea Druc, Dorin Iacob ș.a.) intrând în Partidul Democrat condus de Traian Băsescu. Marian Munteanu a fost propus drept candidat la Primăria Municipiului București al Partidului Național Liberal, dar s-a retras în urma criticilor. De exemplu, Nicolae Manolescu îl acuzase de declarații pro-legionare fățișe. Munteanu a fondat partidul Alianța
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
1989, a fost cooptata în Consiliul Frontului Salvării Naționale, organism din care și-a dat demisia la 23 ianuarie 1990, din cauza transformării FSN în partid politic și a reminiscențelor comuniste ale acestuia. A fondat (împreună cu alții, devenind apoi președinta) Forumul Democrat Antitotalitar din România (6 august 1990, la Cluj), ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai tarziu "Convenția Democrată din România" (CDR). Membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și
Doina Cornea () [Corola-website/Science/299207_a_300536]
-
23 ianuarie 1990, din cauza transformării FSN în partid politic și a reminiscențelor comuniste ale acestuia. A fondat (împreună cu alții, devenind apoi președinta) Forumul Democrat Antitotalitar din România (6 august 1990, la Cluj), ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai tarziu "Convenția Democrată din România" (CDR). Membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și a Fundației Culturale Memoria. A publicat peste 100 de articole în ziare și reviste ("22", "România liberă
Doina Cornea () [Corola-website/Science/299207_a_300536]
-
și a reminiscențelor comuniste ale acestuia. A fondat (împreună cu alții, devenind apoi președinta) Forumul Democrat Antitotalitar din România (6 august 1990, la Cluj), ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai tarziu "Convenția Democrată din România" (CDR). Membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și a Fundației Culturale Memoria. A publicat peste 100 de articole în ziare și reviste ("22", "România liberă", "Vatra", "Memoria" etc.). A ținut conferințe în țară și
Doina Cornea () [Corola-website/Science/299207_a_300536]
-
Președinte al Congresului Uniunii Latine La 13 noiembrie 2015 a fost numit prin decret prezidențial Ambasador al Republicii Moldova în Germania. Între anii 2001 și 2008 a fost președintele Partidului Social-Liberal. La 10 februarie 2008, în urma fuziunii Partidului Social-Liberal cu Partidul Democrat din Moldova, a fost ales prim-vicepreședinte al PDM, funcție din care a demisionat în iunie 2010, după numirea sa ca Ambasador al Republicii Moldova în Franța. Oleg Serebrian este un militant federalist european, membru al Uniunii Federaliștilor Europeni. În 1997
Oleg Serebrian () [Corola-website/Science/299275_a_300604]
-
eroii bătăliei de la Capul Mycale, iar mama lui aparținea nobilei familii a Alcomeonizilor, fiind nepoata vestitului Clistene, cel care dăruise Atenei o structură democratică. Mama sa avea o familie înstărită, cu o poziție socială superioară. Cu alte cuvinte, viitorul conducător democrat provenea din cea mai înaltă aristocrație. Înainte de a-l naște pe Pericle mama lui a avut un vis premonitoriu: copilul ei era un leu. Fiul ei va deveni, într-adevăr, dacă nu cel mai puternic om din Grecia Antică, cel
Pericle () [Corola-website/Science/299785_a_301114]
-
că este sortit unui viitor deosebit; de aceea el se pregătește minuțios înainte de a se lansa în "arena politică". Așteaptă să împlinească treizeci de ani, puțin înainte de alegerile din 461 î.Hr., pentru a milita, cu trup și suflet, în partidul democrat, contrar tuturor tradițiilor familiale. Pericle este sincer convins că în felul acesta pregătește viitorul strălucit al Atenei. Ancheta îi este favorabilă, iar alegerea sa ca strateg este neîndoielnică. De altfel, timp de cincisprezece ani, poporul va reînnoi votul de încredere
Pericle () [Corola-website/Science/299785_a_301114]
-
fiind supranumit „Olimpianul”. Mare orator și om politic al Greciei Antice, conducător al Atenei între 443 - 429 î.Hr. (timp în care Atena a atins o mare dezvoltare, devenind centrul comercial, politic și cultural al întregii Greciei antice), șef al partidului democrat, mare protector al științelor și artelor, s-a stins din viață în anul 429 î.Hr. Pentru strălucirea intelectuală pe care a dat-o Greciei, secolul în care a trăit (secolul V î.Hr.) a fost supranumit ""Secolul lui Pericle"".
Pericle () [Corola-website/Science/299785_a_301114]
-
la utilizarea forței împotriva vechilor structuri sociale, considerând că drumul democratic nu poate fi urmat. De obicei, grupurile pro-revoluție se autodenumeau "comuniste", în timp ce facțiunile care doreau o trecere graduală de la capitalism la socialism au păstrat numele de "socialiste" sau "social democrate". La scurtă vreme după ruptura dintre facțiuni au mai apărut și alte diferențe. În timpul deceniului al treilea al secolului trecut, comuniștii au sprijinit necondiționat Uniunea Sovietică și marxism-leninismul, în vreme ce socialiștii aderau la doctrina marxistă respingând leninismul. Ruptura dintre socialiști și
Partid comunist () [Corola-website/Science/299810_a_301139]
-
treilea al secolului trecut, comuniștii au sprijinit necondiționat Uniunea Sovietică și marxism-leninismul, în vreme ce socialiștii aderau la doctrina marxistă respingând leninismul. Ruptura dintre socialiști și comuniști s-a adâncit în continuu, fiecare dezvoltându-și propria filozofie. Cele mai importante curente social democrate au abandonat marxismul până pe la jumătatea secolului trecut. Troțkismul și alte câteva ramuri autoproclamate marxist-revoluționare au afirmat că partidele comuniste influențate de sovietici, sub influența stalinismului, s-au depărtat de poziția originală marxist-leninistă în aceeași perioadă. Prin contrast, antirevizioniștii, care
Partid comunist () [Corola-website/Science/299810_a_301139]
-
și în anul 2005 la putere. Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, partidele comuniste au pierdut monopolul politic în toate țările Europei Răsăritene și în fostele republici sovietice. În multe cazuri, partidele comuniste s-au reorganizat ca partide noi socialiste sau social democrate, câteva dintre ele rămânând însă de factura ortodox-comunistă. Multe dintre fostele partidele comuniste și diferitele lor succesoare au rămas cu o puternică influență în viața politică locală din fostele țări ale blocului răsăritean. Teoretic, Congresul partidului trebuie să aleagă Comitetul
Partid comunist () [Corola-website/Science/299810_a_301139]
-
asupra imperiului teocratic medieval. Vântul reformei a bătut cu intensitate și-n afara granițelor Germaniei. După Wittenberg, orașele Zurich și Geneva. Elveția acelor timpuri avea un statut cu totul aparte. Era organizată ca o Confederație, compusă din 13 cantoane. Elvețienii, democrați, virtuoși, erau căutați în toată Europa ca soldați mercenari. Ei au alcătuit armatele pe care le-a angajat papa pentru a-l apăra cu forța armelor. Guvernul fiecărui canton era total responsabil pentru afacerile locale, și pentru acest motiv fiecare
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
două poziții: o direcție către o guvernare puternică națională care ar promova industria și comerțul, susținută de Alexander Hamilton și de alții, adoptată ulterior de Partidul Federalist; sau o Americă orientată spre agricultură, cu state individuale, idee sprijinită de Partidul Democrat condus de Thomas Jefferson. În 1794, fermierii sunt obligați să accepte o acciză federală pentru Whisky. Dacă Washington promovase o politică de neintervenție, în timpul președintelui John Adams (1797-1801) se pune întrebarea dacă America trebuie să se alieze cu Franța sau
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
California, New Mexico, Texasul-urmau să fie incorporate în Uniune ca state. Nordiștii doreau sa interzică sclavia în toate statele, iar sudiștii nu erau de acord, pretinzând că fiecare stat să aibă putere de decizie individuală. Neînțelegerile interne au slăbit Partidul Democrat aflat la putere, în timp ce la noul partid, Partidul Republican aderau grupări politice diverse ce militau împotriva sclaviei. În 1860, pentru prima dată, un candidat republican, Abraham Lincoln, câștiga alegerile prezidențiale (1861-1865). În semn de protest, Carolina de Sud iese din
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]