13,290 matches
-
Rezultatele empirice sugerează că efectul de dotare este comun neofiților și profesioniștilor de pe piețe dar este totuși reductibil prin învățare și experiență. Concluzie Este de asemenea de notat că anumiți autori, ca Nosinger (2001Ă susțin că investitorii sunt frecvent atașați emoțional de acțiunile lor și că asta se adaugă la efectul de dotare sau la diversiunea statu quo. Dacă atașamentul oferă avantajul că-i convinge pe investitori să nu cumpere și să nu vândă prea frecvent, poate avea de asemenea efecte
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
sunt la rândul lor convinși să aibă un comportament care ar fi nefast pentru interesele directe ale părinților. În sfârșit, dacă părinții au motive de mândrie și le crește respectul de sine datorită statutului de proprietar, ei pot fi suporturi emoționale mai bune pentru copii. Green și White (1997Ă arată că proprietatea locuinței sporește posibilitatea ca adolescentul să fie încă școlarizat la vârsta de 17 ani. Probabilitatea respectivă este cu atât mai mare cu cât părinții sunt proprietari de mai multă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
facilitează memorarea într-o activitate de învățare, inclusiv la elevii cu disabilități: interesul pentru învățare, activismul sau învățarea prin acțiune, prin rezolvarea unor situații problemă, prin efort de analiză și organizare a materialului învățat, desfășurarea activităților cognitive pe un fond emoțional optim. În lucrarea „Vocabularul psihologiei”, Henry Pieron descrie alți termeni din sfera memoriei și anume: memorie asociativă, memorie imediată și memorie pe termen scurt. Ni s-a părut important să definim acești termeni deoarece îi vom regăsi exemplificați în jocurile
Jocuri de dezvoltare a memoriei la copilul deficient de auz by Laura Lificiu,Andreea Matei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84363_a_85688]
-
rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută și atractivă pentru elevi). Ion Ovidiu Pânișoara descrie în lucrarea „Profesorul de succes. 59 de principii de pedagogie practică” câteva principii pedagogice. Utile în prezentarea aceasta ni s-au părut principiul creării unei conexiuni emoționale cu elevul, principiul feedback-ului și principiul recompensei și pedepsei. Primul principiu este logic: dacă nu reușim să avem o conexiune emoțională cu elevul , să desfășurăm activitățile cognitive pe un fond emoțional optim, atunci elevul va refuza să lucreze, nu
Jocuri de dezvoltare a memoriei la copilul deficient de auz by Laura Lificiu,Andreea Matei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84363_a_85688]
-
de pedagogie practică” câteva principii pedagogice. Utile în prezentarea aceasta ni s-au părut principiul creării unei conexiuni emoționale cu elevul, principiul feedback-ului și principiul recompensei și pedepsei. Primul principiu este logic: dacă nu reușim să avem o conexiune emoțională cu elevul , să desfășurăm activitățile cognitive pe un fond emoțional optim, atunci elevul va refuza să lucreze, nu se va implica corect. Feedback-ul pozitiv este singurul care motivează elevul pe termen lung. Important este ca feedback-ul să fie
Jocuri de dezvoltare a memoriei la copilul deficient de auz by Laura Lificiu,Andreea Matei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84363_a_85688]
-
ni s-au părut principiul creării unei conexiuni emoționale cu elevul, principiul feedback-ului și principiul recompensei și pedepsei. Primul principiu este logic: dacă nu reușim să avem o conexiune emoțională cu elevul , să desfășurăm activitățile cognitive pe un fond emoțional optim, atunci elevul va refuza să lucreze, nu se va implica corect. Feedback-ul pozitiv este singurul care motivează elevul pe termen lung. Important este ca feedback-ul să fie oferit cu intenții pozitive: pentru a ajuta pe cineva să
Jocuri de dezvoltare a memoriei la copilul deficient de auz by Laura Lificiu,Andreea Matei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84363_a_85688]
-
pe termen lung asupra percepției muzicii de către persoanele cu implant cohlear. De asemenea, antrenametul auditiv în perceperea sunetelor muzicale îmbunătățesc abilitățile de a percepe muzica, dar au efect și asupra dezvoltării lingvistice, cognitive și motorii, influențează pozitiv dezvoltarea socială și emoțională a copiilor ( Weiberger, 1994). Prin muzică, copiii cu implant cohlear își dezvoltă abilitățile comunicative, condiție esențială în dezvoltarea limbajului. Pe parcursul acestei interacțiuni cu părinții și profesorii, copiii învață: să stabilească contact vizual, să se concentreze, să imite acțiunile adultului. Galicia
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
intervină În mod eficient și la timp pentru a se rezolva numeroase probleme care se ivesc pe parcursul creșterii sale. Educația timpuriei este o necesitate deoarece până la 3 ani copilul posedă disponibilitatea unor progrese enorme În ceea ce privește capacitatea sa mentală, socială și emoțională. Începe să fie conștient de propria sa persoană, dorește să se impună tot mai mult, să fie tot mai autonom, să-și descopere propriul eu. Este un parcurs oarecum dificil, copilul opunându-se deseori adultului, vrând să testeze limitele, să
Caleidoscop by Viorica Pantazi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93348]
-
funcțiile gestului: emblemele (gesturi care substituie comunicarea didactică), ilustratorii (gesturi care însoțesc comunicarea didactică și au rolul de a descrie termenii), reglatorii (gesturi care mențin, dirijează și controlează comunicarea didactică), expresii faciale sau gesturi expresive (gesturi care dau glas stărilor emoționale), adaptorii (gesturi stereotipe în condiții de concentrare sau disconfort), expresorii (gesturi care însoțesc o trăire organică sau cu halo afectiv), gesturi instrumentale (gesturi de mânuire a obiectelor), gesturi personale/tip ,,marcă" sau ,,semnătură" (gesturi care personalizează profesorul/elevul). Introduce apoi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cuvintelor cu gesturi în arta oratorică, acest lucru fiind potrivit doar comportamentului scenic al actorului de pantomimă. În concluzie, limbajul gestual nu avea o funcție total diferită de a limbajului verbal în retorică, ci sublinia cuvintele cheie, acționând asupra elementelor emoționale. Din această mărturie, desprindem un prim criteriu de definire a gestului, preluat și dezvoltat de-a lungul timpului: relația gest-cuvânt. Interpretând explicațiile oferite de Marcus Fabius Quintilianus, putem menționa câteva caracteristici ale gestualității, care relevă legătura dintre limbajul gestual și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
definire a gestului, preluat și dezvoltat de-a lungul timpului: relația gest-cuvânt. Interpretând explicațiile oferite de Marcus Fabius Quintilianus, putem menționa câteva caracteristici ale gestualității, care relevă legătura dintre limbajul gestual și cel verbal: a) gesticulația ajută la înțelegerea amplorii emoționale a discursului și a oratorului, atrăgând publicul; b) gesticulația contribuie la înțelegerea logică a discursului, a componentelor sale structurale, deținând astfel virtutea de a persuada publicul; c) gesticulația nu se limitează numai la seducerea și persuadarea publicului, prin amplificarea fluxului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a discursului și a oratorului, atrăgând publicul; b) gesticulația contribuie la înțelegerea logică a discursului, a componentelor sale structurale, deținând astfel virtutea de a persuada publicul; c) gesticulația nu se limitează numai la seducerea și persuadarea publicului, prin amplificarea fluxului emoțional și logic al discursului, ci și trădează trăsăturile oratorului în fața publicului ,,devorator"; d) gesticulația are loc concomitent cu vorbirea, distingându-se gesturi care pornesc firesc din noi (spontane, înnăscute) și gesturi care indică anumite lucruri prin mijlocirea imitării (învățate, dobândite
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
animale, Charles R. Darwin (1872/1967) a adus numeroase contribuții în istoria propriu-zisă a cercetărilor proceselor comunicării nonverbale și a demonstrat următoarele caracteristici prin împletirea considerațiilor de natură biologică, fiziologică, antropologică, psihologică și sociologică: • caracterul universal (înnăscut, instinctiv) al expresiilor emoționale umane demostrat prin filiația omului cu animalele inferioare lui și prin legătura strânsă dintre structura corporală și dispoziția mintală a tuturor raselor; • funcția principală a comunicării nonverbale de a exprima emoțiile; • antrenarea simultană a mai multor semne în exprimarea emoțiilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
endomorful / viscerotonic, mezomorful / somatotonic, ectomorful / cerebrotonic)12; • psihiatrul Ernst Kretschmer, prin demonstrarea legăturii dintre morfologia corporală și temperament: a) picnic scund și durduliu, cu membre scurte, față rotundă și nas mic, cu temperament cicloid (normal extravertit, optimist, destins și echilibrat emoțional); b) astenic înalt și zvelt, cu membre lungi și subțiri, față alungită, îngustă și osoasă și nas mare, cu temperament schizoid (introvertit, liniștit, timid și neechilibrat emoțional); c) atletic statură medie, umeri largi, șolduri înguste și musculatură dezvoltată, față mare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rotundă și nas mic, cu temperament cicloid (normal extravertit, optimist, destins și echilibrat emoțional); b) astenic înalt și zvelt, cu membre lungi și subțiri, față alungită, îngustă și osoasă și nas mare, cu temperament schizoid (introvertit, liniștit, timid și neechilibrat emoțional); c) atletic statură medie, umeri largi, șolduri înguste și musculatură dezvoltată, față mare, colțuroasă și nas turtit, cu temperament schizoid, ca și astenicul; d) displastic fizic mixt din celelalte trei tipuri, precum și unele trăsături primitive, fața mică, fruntea joasă și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
verbal, ci și asupra celui nonverbal, duce la o schematizare și automatizare a gesturilor. Un exemplu elocvent în comunicarea virtuală îl reprezintă folosirea ,,iconițelor" pe yahoo.messenger, care ilustrează expresii faciale și gestuale de tip emblemă pentru a exprima stări emoționale diferite. Suntem de părere că orice se copiază în spațiul cibernetic nu poate concura cu intensitatea trăirilor, bogăția și semnificația gestualității din viața reală. Într-o lume virtuală, limbajul real al trupului rămâne cel mai prețios mijloc de care dispunem
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care nu poate articula mai mult de un sunet odată, gesturile pot fi emise mai multe în același timp. f) structura limbajul verbal are reguli gramaticale, limbajul gestual nu se conformează unor convenții prestabilite. g) intensitatea: gestul are un impact emoțional mult mai puternic asupra interlocutorului decât cuvântul. Mesajele gestuale transmise sunt mai rezonante și prelucrate mai repede decât cuvintele de către centrii creierului, situați sub zonele care răspund de vorbire. De la paleocircuitele din măduva spinării, la trunchiul cerebral, la ganglionii bazali
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
expresii micromomentane" ale feței). Datorită naturii delicate a mușchilor faciali, microsemnalale au o probabilitate mai mare de apariție pe față decât în alte zone ale corpului. De exemplu, microsemnalele unei persoane triste care încearcă să ascundă acest lucru indică conflictul emoțional între starea psihică pozitivă pe care vrea să o arate celorlalți și cea negativă pe care dorește să o ascundă, precum și neputința controlului asupra limbajului corpului 28. Cert este că, în descifrarea și interpretarea sensului unui gest, ,,ochii antrenați" ai
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
compusă din aceleași elemente. Această calitate se datorează fie unor diferențe hormonale și biologice înnăscute, fie unor influențe culturale și educative. Femeile sunt mult mai atente la stimulii nonverbali, îi detectează mai bine decât bărbații și sunt mult mai expresive emoțional decât aceștia în ceea ce privește mimica, gestica și zâmbetul. În popor se știe că femeile au spiritul de observație mai dezvoltat decât bărbații, așa cum se remarcă și vigilența masculină comparativ cu cea feminină. De cealaltă parte, Elisha Babad (2009) subliniază un mare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sistemul limbic (locul unde se nasc emoțiile) este mai bine reprezentat la femei decât la bărbați, ceea ce explică faptul că acestea sunt mai senzitive, mai înzestrate în perceperea aspectelor subtile ale gestualității, aceste calități fiind o consecință a supraactivării ,,creierului emoțional" în detrimentul cortexului (responsabil cu logica și rațiunea). Cu privire la educație, fetele sunt învățate de către părinți să fie mai sensibile, să se gândească la relațiile sociale pe care le stabilesc, să fie receptive față de ceilalți, aspecte surprinse și de cercetările lui Judith
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
arată cum gesturile exprimă emoții și sentimente, atitudini și comportamente, într-un mod direct, natural și, de cele mai multe ori, inconștient. Dacă ne gândim că gesturile sunt o traducere a emoțiilor, atunci am putea considera producerea gestuală ca ansamblu de răspunsuri emoționale la solicitările mediului. Rădăcina cuvântului ,,emoție" este ,,motere" (mouvoir), verb latin care înseamnă ,,a mișca" plus prefixul ,,e", adică ,,a te da la o parte" sugerând că tendința de a acționa este implicită în orice emoție. Sentimentele de bază influențează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
adică ,,a te da la o parte" sugerând că tendința de a acționa este implicită în orice emoție. Sentimentele de bază influențează mișcările instinctive ale corpului și de asemenea alchimia comunicării interindividuale, pe care Daniel Goleman a intitulat-o inteligența emoțională. Fiecare emoție și sentiment pregătește corpul pentru o reacție diferită și determină anumite gesturi, completându-l astfel pe autor 50 (imagini preluate din Desmond Morris, 1997): a) furia accelerând circulația sângelui și împingând persoana să lovească cu mâinile declanșează gesturi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pozitiv sau negativ, crearea unei impresii adevărate sau false despre sine. În acest sens, Desmond Morris specifică intenționalitatea gestului și clasifică gesturile primare în: a) gesturile expresive se referă la mișcările manuale și expresiile faciale, care dau sens stărilor noastre emoționale și scapă controlului voluntar, apropiind specia umană de cea animală și constituind universalii ale interacțiunilor umane. Ele sunt apropiate gesturilor întâmplătoare, însă nu îndeplinesc o funcție mecanică, ci una comunicativă; b) gesturile mimate sunt cele în care emițătorul încearcă să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau personale: pot fi normale, în sensul că indică simptome ale condițiilor interne (își șterge nasul, se scarpină pe obraz) și patologice/ticuri (răsucirea unei șuvițe de păr în mod repetat, clipitul foarte des); • gesturi expresive care dau sens stărilor emoționale ale profesorului și îndeplinesc o funcție comunicativă (zâmbetul profesorului poate exprima satisfacția profesională); • gesturi cu rol de a controla participarea elevilor (indicarea cu degetul arătător a unui elev, înclinarea capului spre elevul ascultat, mișcarea capului de la dreapta la stânga cu scopul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rol (baterea vântului, învârtirea moriștei etc.); • gesturi de preluare a cuvântului, de semnalizare a unui avertisment (mărirea ușoară a ochilor, deschiderea gurii, ridicarea mâinii). Arta de a comunica eficient în relația educativă presupune cunoașterea regulilor comunicării și trăirea unei dispoziții emoționale tonice, capacitatea de a sesiza și descifra mesajele gestuale, adecvarea la tempoul mediu al elevilor. Competența nonverbală a cadrului didactic deține un rol important în comunicarea eficientă, indispensabilă pentru a fascina elevii. 1.11. Accepțiunea semiotică Rădăcinile semioticii au pornit
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]