10,854 matches
-
de pace de la Saint Germain încheiat cu Austria la data de 10 septembrie 1919. În iunie 1940, nordul Bucovinei este ocupat de Uniunea Sovietică.În această perioadă, au fost masacrați 3000 de români care se retrăgeau pașnic spre România, la Fântâna Albă. Autorii masacrului sunt ofițeri din trupele NKVD. Rusia nu a recunoscut încă acest masacru. În 1941, forțele române, aliate la Axă, recuceresc nordul Bucovinei. După eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei, provinciile recuperate nu au fost imediat alipite statului român
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
în 1947 a fost redat în folosință. Astăzi, cartierul Fuggerei cuprinde 67 de case cu 147 de apartamente, fiecare cu o suprafață de circa 60m² și intrarea separată. Din complexul de locuințe mai fac parte un azil de bătrâni, o fântână și o biserică. Unul dintre apartamentele de la parter a fost amenajat pentru a putea fi vizitat de turiști. Din aprilie 2006 intrarea la Fuggerei costă 2 euro, mult mai mult decât costa chiria lunară pe un apartament: 88 eurocenți. Clădirea
Augsburg () [Corola-website/Science/298451_a_299780]
-
în secolul al XVIII-lea. Înălțimea turnului este de 70,40 metri. Cine se încumetă să urce cele 261 de trepte este răsplătit cu o panoramă minunată a orașului. Apa este o foarte importantă sursă de venit pentru orașul Augsburg. Fântâna lui Augustus ("Augustusbrunnen") a fost construită în 1954, cu prilejul sărbătoririi a 1600 de ani de la înființarea orașului. Fântâna îi este dedicată celui care a pus bazele orașului, împăratul roman Augustus. A fost amplasată în fața primăriei și a fost concepută
Augsburg () [Corola-website/Science/298451_a_299780]
-
de trepte este răsplătit cu o panoramă minunată a orașului. Apa este o foarte importantă sursă de venit pentru orașul Augsburg. Fântâna lui Augustus ("Augustusbrunnen") a fost construită în 1954, cu prilejul sărbătoririi a 1600 de ani de la înființarea orașului. Fântâna îi este dedicată celui care a pus bazele orașului, împăratul roman Augustus. A fost amplasată în fața primăriei și a fost concepută de Hubert Gerhard. Cele patru herme, figuri centrale ale fântânii, simbolizează cele trei râuri și un afluent care străbat
Augsburg () [Corola-website/Science/298451_a_299780]
-
prilejul sărbătoririi a 1600 de ani de la înființarea orașului. Fântâna îi este dedicată celui care a pus bazele orașului, împăratul roman Augustus. A fost amplasată în fața primăriei și a fost concepută de Hubert Gerhard. Cele patru herme, figuri centrale ale fântânii, simbolizează cele trei râuri și un afluent care străbat orașul: Lech, Wertach, Singold și Brunnenbach. Fiecare din figuri ține în mâini un simbol legat de apă: vâsla, roata dințată, cornul abundenței și năvodul. Augsburg a fost înființat în secolul I
Augsburg () [Corola-website/Science/298451_a_299780]
-
de Chiny, Arnoul I. Spre 1076, suzerana, Matilda de Toscana, contesă de Briey, a trecut prin regiune și a ratificat donația făcută de vasalul său călugărilor benedictini. În acea epocă a avut loc celebrul incident al inelului căzut într-o fântână și reapărut în mod miraculos. De la trecerea ducesei de Toscana, abația a primit numele din "" („Valea de aur”, în ) și blazonul (inel de aur în gura unui pește). Și astăzi „Fântâna Mathildei” îi perpetuează memoria. După patruzeci de ani (și
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
avut loc celebrul incident al inelului căzut într-o fântână și reapărut în mod miraculos. De la trecerea ducesei de Toscana, abația a primit numele din "" („Valea de aur”, în ) și blazonul (inel de aur în gura unui pește). Și astăzi „Fântâna Mathildei” îi perpetuează memoria. După patruzeci de ani (și din motive rămase necunoscute) benedictinii au părăsit locul. Contele Othon i-a înlocuit, în 1110, cu o comunitate de canonici augustinieini. O primă biserică, dedicată Maicii Domnului (în franceză Notre-Dame), a
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
raportări, deși pentru logica obișnuită nu e tocmai cel mai normal lucru să declari că trăim într-o pasăre: " Într-o enormă pasăre suntem însămânțați, / Modul nostru de viață / E osul unei aripi zburătoare..".» (TCar, 112). Eugen Simion vede în "Fântâna somnambulă" (1968) „capătul” păunescianului «lirism ezoteric, ermetic - prin imagismul torențial -, pătimaș și orgolios», dar și aspirația respectivului lirism «la o asumare a totalității», ori «o mitologie lirică bazată pe un abil joc al contrastelor» (SSra, I, 247 / 252). Criticul Ion
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
sat, // [...] // Cocoșați, cocârjați, într-un ritm infernal, / Te întreabă de știi pe vreun șef de spital... -, până la problema „vânătorii de Români” (...Mareșalii stelei sângerânde / Ies la vânătoare de români. Circ pe Prut și cimitir pe Nistru, / Sânge nou năzare în fântâni..." - «Vânătoarea de români», 26 mai 1993, în vol. «Româniada» / PTC, I, 137 sq.), ori a îngrijirii cimitirelor de eroi-români din străinătate (din poemul «Cimitir de români la Haguenau»: "Hei, soldați români fără de rude / Nimeni nu-i așa sărman ca voi
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
12 (simplă numerotare). Cartierul se întinde pe o esplanada pietonala de 31 de hectare la un nivel mai ridicat față de solul natural. Spațiul public al esplanadei, în mare parte acoperit cu dale de beton, conține de asemenea grădini suspendate și fântâni. Peste 60 de opere artistice contemporane fac din La Défense un adevărat muzeu în aer liber. La Défense nu este un centru de afaceri izolat ci se află într-o zonă largă de la vestul Parisului în care activitatea financiară este
La Défense () [Corola-website/Science/307005_a_308334]
-
transportul de mărfuri practic imposibil. Autoritățile austriece și-au dat imediat seama că un control efectiv al provinciei impunea în primul rând dezvoltarea infrastructurii. În 1722, noul guvernator al Banatului, contele Claude Fremaut de Mercy, a ordonat săparea a șase fântâni în partea de nord a orașului pentru rezolvarea problemei de alimentare cu apă. Ulterior, consiliul de război, considerând că problema alimentării orașului este de importanță strategică, a decis executarea a încă șase fântâni în interiorul zidurilor. Aflându-se aproape de graniță, Timișoara
Maximilian Fremaut () [Corola-website/Science/307002_a_308331]
-
de Mercy, a ordonat săparea a șase fântâni în partea de nord a orașului pentru rezolvarea problemei de alimentare cu apă. Ulterior, consiliul de război, considerând că problema alimentării orașului este de importanță strategică, a decis executarea a încă șase fântâni în interiorul zidurilor. Aflându-se aproape de graniță, Timișoara avea o mare importanță militară și de aceea, până în 1755, toate activitățile de construcție au fost dependente de Consiliul de Război. De aceea, în perioada 1727 - 1732, după numai 12 ani de la cucerirea
Maximilian Fremaut () [Corola-website/Science/307002_a_308331]
-
naturi statice sau compoziții (uleiurile "Prânzul secerătorilor" și "La seceriș", proiectul de frescă "Cele 2 fete de împărat" etc. ) se mențin în cadre convenționale. Printre cele mai izbutite tablouri ale sale se remarcă peisajele "Stradă în Maroc", "Istanbul", "Turcoaice la fântâna de la Balcic", "Peisaj cu salcii" etc. Pictor de peisaje, flori și naturi statice excelente în desen și cu agreabile armonii delicate în nuanțe cromatice. Maniera picturii sale este aceea a impresionismului german, prin caracterul veridic, calmul atmosferei seriozitatea meșteșugului artistic
Ștefan Popescu () [Corola-website/Science/307138_a_308467]
-
Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici”, cunoscut și ca „Vila Minovici” sau „Vila cu clopoței” este un muzeu din București, amplasat în strada Dr. Nicolae Minovici nr. 1, în fața Fântânii Miorița, în apropierea cartierului Băneasa. Tot lângă Vila Minovici se găseste și gara Băneasa. Casa a fost construită în 1905, conform planului arhitectului Cristofi Cerchez, iar din 1914 este deschisă vizitării. Din 1936 ea se află în proprietatea municipiului București
Muzeul de Artă Populară Prof. Dr. Nicolae Minovici () [Corola-website/Science/307287_a_308616]
-
joacă pentru copii, o pergolă cu mese și scaune, și un curs artificial îngust de apă, cu câteva poduri. În prezent dispune și de un teren de fotbal, cu acces pe bază de taxă. Pe lac a fost construită o fântână arteziană modernă, de către Primăria sectorului 2. În parc se află două obiective arhitecturale istorice importante ale Bucureștiului:
Parcul Plumbuita () [Corola-website/Science/307319_a_308648]
-
Universității „Al. I. Cuza” și Societății „Reuniunea Femeilor Române” din Iași, și a trimis, pe cheltuiala sa, la Paris, tineri pentru studii înalte. S-a implicat și în rezolvarea problemei alimentării cu apă a orașului, construind, tot pe banii lui, fântânile din cartierele Nicolina, Frumoasa și Socola, în vremuri când Iașul era lipsit de apă potabilă. El este și autorul primului studiu cu privire la sistemul de apă potabilă din Iași, cu titlul "Despre originea apelor în Iași și lucrările privitoare la îndestularea
Scarlat Pastia () [Corola-website/Science/307345_a_308674]
-
Furia și ura lui răbufnesc și mai puternic, aflând că Lucia este îndrăgostită în taină de acest tânăr. În gradina castelului, Lucia povestește credincioasei sale confidente, Alisa, cum în plimbările-i singuratice, a avut impresia că zăreste în oglinda vechii fântâni chipul trist și însângerat al soției unuia dintre membrii familiei Ravenswood, ucisă cândva de acesta, din gelozie. Imaginea aceea înfricoșătoare reușește să o alunge din minte doar datorită clipelor de fericire trăite alături de iubitul ei. Sosește Edgardo, care o anunță
Lucia di Lammermoor () [Corola-website/Science/307354_a_308683]
-
acoperită cu olane sau cu șită din lemn. Alături s-a adăugat și pridvorul din lemn care completează spațiul casnic și preia unele din activitățile desfășurate în casă, pentru perioada de vară fierbinte. De asemenea multe gospodării se completează cu fântâni proprii, unele chiar la mare adâncime. Gospodăriile situate în Transilvania secolelor XII-XVI, având în vedere preluarea apărării marginilor Regatului Ungariei de desele năvăliri turcești și tătărești, încep să dezvolte un caracter militar, prin popularea cu soldați ai imperiului, transformându-se
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
Bucătărie de vară, șopru, cămară, colnă pentru căzile cu borhot, (fructe fermentate), țuică, șură cu grajd, cămară pentru unelte, cotețe de porci, cuptoare de uscat fructe în livada gospodăriei. Gospodăria se închide cu poartă înaltă și deține cel mai adesea fântână cu roată. Această zonă viticolă se caracterizează spre sfârșitul sec. al XVIII-lea prin gospodăria cu curte simplă, caracteristică așezărilor răsfirate. Casa prezintă două camere de locuit, cămări, pridvor pe trei laturi și pivniță. Sistem de încălzire: vatră liberă cu
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
pâine în tindă, șură cu grajd, fânar „în furci” pentru adăpostirea furajelor, cămară, colnă, coteț de porci, teasc de struguri, poartă înaltă cu porumbar și este închisă cu garduri de răzlogi, de nuiele împletite și de scânduri. Majoritatea gospodăriilor au fântână cu cumpănă. Trăsătura principală pentru a doua jumătate a sec. al XIX-lea este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine în tindă, vatră liberă, șură de îmblătit (construcție
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
pridvor pe două laturi, cuptor de pâine în tindă, vatră liberă, șură de îmblătit (construcție caracteristică zonelor agricole), grajd pentru animale, cămară pentru produse cerealiere, groapă pentru cartofi, două cotețe de porci, coștei (construcție din nuiele împletite) pentru păstrat porumbul, fântână cu cumpănă. Caracteristică este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit, cămară și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine, cu vatră, șură cu două grajduri și colnă, piuă de ulei, presă cu pene, fânar, două cotețe
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
tindă, cameră de locuit, cămară și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine, cu vatră, șură cu două grajduri și colnă, piuă de ulei, presă cu pene, fânar, două cotețe de porci, poartă înaltă și gard din șipci de brad fântână cu roată. La începutul sec. al XIX-lea forma cea mai des întâlnită este gospodăria cu curte simplă, casă cu cameră de locuit, tindă și pridvor la fațadă, cuptor de pâine cu „băbătie” (sistem care apără acoperișul de scântei); șură
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
casă cu cameră de locuit, tindă și pridvor la fațadă, cuptor de pâine cu „băbătie” (sistem care apără acoperișul de scântei); șură cu grajd și colniță, cămară, colnă, cotețe, poartă scundă și gard de „cepuri” (nuiele de brad împletite vertical), fântână cu cumpănă. Specifică zonei Maramureșului în sec. XVII-XVIII este gospodăria cu curte dublă (curtea casei, curtea animalelor). Casa este alcătuită din tindă, cameră de locuit, cămară, pridvor la fațadă și prisacă, pereți de lemn netencuiți în interior, cuptor cu „prichici
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
este gospodăria cu curte dublă (curtea casei, curtea animalelor). Casa este alcătuită din tindă, cameră de locuit, cămară, pridvor la fațadă și prisacă, pereți de lemn netencuiți în interior, cuptor cu „prichici” (ramă masivă de lemn, decorată, care mărginește vatra), fântână cu roată, poartă înaltă, sculptată (în curtea casei) și gard de nuiele, colnă pentru mijloacele de transport, șură cu două grajduri, fânar cu acoperiș fix, fânar cu acoperiș mobil, coteț de porci, fântână cu cumpănă, coștei de porumb. Standarul locunței
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
masivă de lemn, decorată, care mărginește vatra), fântână cu roată, poartă înaltă, sculptată (în curtea casei) și gard de nuiele, colnă pentru mijloacele de transport, șură cu două grajduri, fânar cu acoperiș fix, fânar cu acoperiș mobil, coteț de porci, fântână cu cumpănă, coștei de porumb. Standarul locunței din gospodăriile țărănești a crescut la sfârșitul secolului XX atât prin inventarul îmbogățit cu mobilier de fabrică, telefon mobil, televizor color, mașină de spălat și nu de multe ori apă curentă adusă de
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]