10,246 matches
-
funcționau două școli — una de băieți, cu 218 elevi, și una de fete, cu 100 de eleve. Se mai aflau acolo 3 biserici (din care una în Fefelei), 2 mori de aburi, 4 stâne, 2 cășării și o fabrică de făină. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna urbană Mizil cu 6282 de locuitori. În 1950, Mizil a devenit reședința raionului Mizil din regiunea Buzău, raion căruia i s-a alipit în 1952 și fostul raion Urlați din regiunea Prahova, atunci când cele
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
necesar pentru fermentație. În zilele noastre, pentru ușurarea procesului semințele se pun la uscat, astfel încât se obține malțul. Malțul se fierbe, se strecoară și se adaugă drojdie. Potrivit rețetei tradiționale, pentru obținerea unei drojdii naturale se prepară un aluat din făină de grâu, iar aluatul se punea la copt până când mijlocul se întărea. După care, bucățile din aluatul copt se puneau într-un decoct de malț pentru pregătirea berii. În toată lumea 20.000 de feluri de bere sunt îmbuteliate în 180
Bere () [Corola-website/Science/296771_a_298100]
-
ciocolată și delicatese, fiind frecvent coapte sau prăjite. Sub forma lor prăjită sunt foarte apreciate în Franța, Italia și, mai ales, în Corsica. Coacerea sau prăjirea se pot face fie integral, fie sub formă granulară, obținându-se un fel de făină, din care se realizează piureul de castane. Există o varietate de mămăligă corsicană (denumită polenta sau pulenta) care folosește ca ingredient de bază făină dulce de castane comestibile. Lemnul arborelui este frumos și durabil, fiind folosit la confecționarea de mobilă
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
sau prăjirea se pot face fie integral, fie sub formă granulară, obținându-se un fel de făină, din care se realizează piureul de castane. Există o varietate de mămăligă corsicană (denumită polenta sau pulenta) care folosește ca ingredient de bază făină dulce de castane comestibile. Lemnul arborelui este frumos și durabil, fiind folosit la confecționarea de mobilă, butoaie, material pentru garduri sau chiar ca material de grinzi pentru acoperișul clădirilor, așa cum ar fi în Alpujarra, Spania. Datorită tendinței lemnului de a
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
început din lemn, iar apoi au fost înlocuite cu cele de metal, pe motive de durabilitate. Lagărul care susține mișcarea de rotație a rămas tot din cremene alb și este cea mai sigură soluție, pentru că aici nu pot rezista rulmenții. Făină produsă aici are un gust inconfundabil. Bobul de porumb este măcinat de pietre cu o viteză mică, față de viteză morilor de curent. La început moară era proprietatea a până la 16-20 de familii care au contribuit la construirea ei. Pe baza
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
de frunte, gospodăria lor fiind recunoscută în sat ca fiind înzestrată cu toate uneltele necesare muncii țărănești, precum și cu un recunoscut statut social de cinste și corectitudine, de pildă „"în timpul foametei din 1917 în magazia familiei Constantin s-a depozitat făina trimisă de Crucea Roșie din Statele Unite”"[3]. Bacalaureat al Liceului Știrbei Vodă din Călărași și licențiat al Facultății de Teologie din Chișinău, promoția 1936. Căsătorit cu Maria Barbu, din Mihai Viteazul, fiica lui Tache și Alexăndrina, de profesie boiangii-piuari. Au
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Băleni-Români și Băleni-Sârbi, ambele formate din satele lor de reședință și facând parte din plasa Ialomița a județului Dâmbovița. Comuna Băleni-Români avea 1625 de locuitori și în ea funcționau o moară de apă, o fabrică de spirt, o fabrică de făină, o biserică și o școală mixtă cu 50-55 de elevi. Comuna Băleni-Sârbi avea 1563 de locuitori și își trăgea numele de la faptul că aici s-au stabilit în vechime imigranți de origine slavă. La Băleni-Sârbi funcționau o biserică și o
Comuna Băleni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301152_a_302481]
-
sau congelate 0209 00 Slănină fără părți slabe, grăsime de porc și grăsime de pasăre netopită, proaspete, refrigerate sau congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate 0210 Carne, organe și subproduse comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făinuri sau pulberi comestibile de carne sau de organe 0401 Lapte și smântână, neconcentrate și fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori 0402 Lapte și smântână, concentrate sau cu adaos de zahăr și alți îndulcitori 0405 00 Unt și alte materii
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
1912 o serie de inundații lovesc din nou Banatul. Printre localitățile afectate se numără Cebza, Macedonia și Petroman. Tot în acest an, în Portul Timișoara sunt încărcate 415.000 chintale marfă, dintre care 310.000 de chintale reprezintă grâu și făină, si descărcate circa 200.000 chintale de marfă. În 1917 pe canalul Bega sunt înregistrare 563 ambarcațiuni comerciale, care navighează timp de 305 zile pe an. În anul 1937 se înființează Oficiul de port Otelec. Între anii 1937 - 1938 volumul
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
vedere gastronomic, alimentația bretonă este bogată în fructe de mare, lactate sau derivate din lapte (brânză, unt), iar carnea favorită este carnea de porc (tradițional porc mistreț). Preparate culinare tradiționale sunt "les crêpes" și "les galettes" - clătite, pregătite fie din făină albă fie din făină neagră (ori făină din hrișcă). Aceste clătite se mănâncă fie cu un amestec din șuncă, ou și vegetale, fie cu un cârnaț tradițional sau se consumă dulci, cu zahăr, miere sau dulceață. În ceea ce privește fructele de mare
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
este bogată în fructe de mare, lactate sau derivate din lapte (brânză, unt), iar carnea favorită este carnea de porc (tradițional porc mistreț). Preparate culinare tradiționale sunt "les crêpes" și "les galettes" - clătite, pregătite fie din făină albă fie din făină neagră (ori făină din hrișcă). Aceste clătite se mănâncă fie cu un amestec din șuncă, ou și vegetale, fie cu un cârnaț tradițional sau se consumă dulci, cu zahăr, miere sau dulceață. În ceea ce privește fructele de mare, Bretania este renumită pentru
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
fructe de mare, lactate sau derivate din lapte (brânză, unt), iar carnea favorită este carnea de porc (tradițional porc mistreț). Preparate culinare tradiționale sunt "les crêpes" și "les galettes" - clătite, pregătite fie din făină albă fie din făină neagră (ori făină din hrișcă). Aceste clătite se mănâncă fie cu un amestec din șuncă, ou și vegetale, fie cu un cârnaț tradițional sau se consumă dulci, cu zahăr, miere sau dulceață. În ceea ce privește fructele de mare, Bretania este renumită pentru midii și stridii
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
cea mai mică), iar pe cealaltă se măcina grâu. Dacă drumurile nu erau prea stricate, se ducea la moară măcinișul cu carul, în saci, iar dacă drumurile erau rele, măcinișul se ducea în desagi cu calul sau chiar în spate. Făina rezultată era depozitată într-un coș, o ladă mare cu două despărțituri, pentru făina de grâu și pentru cea de mălai. Teascurile/pivele de ulei aveau de lucru doar spre primăvară, când se consumaseră toți pepenii/bostanii dați hrană porcilor
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
stricate, se ducea la moară măcinișul cu carul, în saci, iar dacă drumurile erau rele, măcinișul se ducea în desagi cu calul sau chiar în spate. Făina rezultată era depozitată într-un coș, o ladă mare cu două despărțituri, pentru făina de grâu și pentru cea de mălai. Teascurile/pivele de ulei aveau de lucru doar spre primăvară, când se consumaseră toți pepenii/bostanii dați hrană porcilor și vitelor. Era o perioadă cum nu se putea mai potrivită pentru producerea uleiului
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
una în Mălăiești. Satul Sicrita alcătuia o comună de sine stătătoare, în vreme ce satele Buda și Palanca alcătuiau comuna Buda-Palanca. Aceasta din urmă avea 1096 de locuitori, în ea existând o moară, o pivă, o fabrică de spirt și una de făină (toate pe râul Lăutul), precum și o școală fondată în 1889 unde învățau 154 de elevi (din care 66 de fete), și două biserici (cea din Palanca fiind zidită la 1824). În perioada interbelică, comuna Sicrita a fost desființată înainte de 1925
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
i" se pronunța "J".Exemple: fragi=fraji; merge=merje, vergea=verjea. -"C" urmat de "e" ori "i" se pronunța "Ș " dar (o alofonă locală) un Ș mai catifelat decat cel normal(literar). Exemple: faci=fași; toarce=toarșe; cineva=șiniva, cerne(făina)=șerne, ciuruie=șiuruie, fecior=feșior. "NOA"-ul ardelenesc dar pronunțat fiecare sunet(literă) cu aceeaș intensitate,acelaș accent. Se pune de regula la început de expresie si are sensul de "ei, hei, măi, mai". Exemple: noa ai fost la târg
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
se repetă preț de 3-10 ore funcție și de ce țesături și starea acestora se pârluie; postavă=troacă mare (vas) din lemn în care de regulă se pregăteste materia pentru pâine ori mălai (produs de panificație oarecum similar cu pâinea nu făina de mălai); pișioruș=tija din lemn, mai rar metal care servește la reglare distanța (ex.adâncime la plug) ori reazem (ex.la ruda carului, tînjală; poncăli= ciondăni ușor fără ceartă; potricală=preducea=dispozitiv de găurit piele, cauciuc, material textil la
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
găurit piele, cauciuc, material textil la opinci, ciur de piele, cojoace; porñituri=alunecări de teren de regulă mai mici ca buiturile; prășcilă=șindrilă; peană=floare (model) cusută pe ceva; pcică=pică (cade); pâs=mâncare făcută din mălai (produs copt nu făina) mărunțit bine de regulă prăjit un pic cu ulei ori unsoare care se fierbe apoi în apă îndulcită de regulă cu liptari; pidri=vizavi; palmă=um egală cu distanța de la vârful degetului mare la vârful degetului mic întinse la limită
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Activități edilitar - gospodărești: Acțiunile, unele propuse chiar de către bătrâni, care au fost rezolvate cu succes au fost: renovarea și acoperirea în anii 1982 - 1983 a localului fostei agenții PTTR (azi magazin mixt); aprovizionarea cu făină și mălai în perioada 1980 - 1989 a locuitorilor din cele trei sate; analizarea aspectului igienico-sanitar și funcțional al gospodăriilor din Stroești; renovarea și acoperirea Căminului Cultural din Stroești; acoperirea, restaurarea picturii, efectuarea lucrărilor de drenaj la Biserica Sf. Cuv. Paraschiva
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
din timp în timp pe fânețele din jurul satului pentru a ,gunoii” (îngrășa) locurile respective. În timpul iernii oile erau adăpostite de asemenea în staule, așezate în grădinile caselor, unde erau hrănite cu: fân, tulei de porumb și din când în când făină sau boabe de porumb. Bovinele se țineau iarna în grajduri care aveau iesle în care se punea hrana (fân, tulei de porumb și uneori boabe de porumb). Începând de primăvara până toamna bovinele erau duse la câmp la pășune, împreună cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
familie și locuiau în stâni încăpătoare. În preajma stânelor erau amplasate staulele pentru oi, care erau îngrijite de păzitori și plimbate pentru păscut de-a-lungul muntelui. Bovinele și caii se deplasau liberi în jurul stânilor toată ziua, iar seara veneau la stână la făina de porumb și sare, pe baza reflexului format. În timpul verii o ocupație importantă era cositul fânețelor din jurul satului (și din comuna Bănița), în vederea asigurării nutrețurilor necesare pentru animale în cursul iernii. Tot în cursul verii dintre preocupările mai importante ale
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
luna decembrie ritualul tăierii porcului de Crăciun. Alimentația în cursul iernii era constituită din produse de origine animală (lapte, brânză, ouă, carne) și legume (cartofi, fasole, varză). Mâncărurile tradiționale care se găseau obișnuit pe masa unui livădean erau: - mămăliga din făină de porumb, era o mâncare obișnuită din meniul curent al locuitorilor și se servea împreună cu brânză, unt, ouă și lapte, - sarmalele cu carne, o mâncare foarte mult apreciată în special de sărbători, cu sânger și slănină, - papară de ouă (“cotovei
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și se servea împreună cu brânză, unt, ouă și lapte, - sarmalele cu carne, o mâncare foarte mult apreciată în special de sărbători, cu sânger și slănină, - papară de ouă (“cotovei”-ouă în tigaie la care se adaugă puțin lapte și puțină făină de porumb), - în perioada posturilor ciorbe de cartofi sau de fasole uscată, - la desert se serveau “pancove”-gogoși sau “scoverzi”-clătite, - prăjiturile obișnuite “porony”,cu nucă sau dulceață, - plăcinte obișnuite cu nucă sau “zămăchișe”(brânză de vacă), - se mai obișnuiau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
tinerii obișnuiau să meargă la casele cu fete, unde primeau câte un pahar de țuică fiartă, eventual și cârnaț . Copiii cu traistele frumos colorate mergeau cu steaua la colindat, aceasta era frumos ornată cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu (pe atunci nu exista “lipici” la țară). Colindătorii primeau colaci, bomboane, cârnaț, fructe și alte bunătăți. Copii colindători în grupuri de 2-4, pe grupe de vârstă, mai mici sau mai mari, de obicei din casele învecinate (și mai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și alte bunătăți. Copii colindători în grupuri de 2-4, pe grupe de vârstă, mai mici sau mai mari, de obicei din casele învecinate (și mai ales înrudiți) cu steaua, care era frumos ornată cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu. În dimineața de ajun copii mergeau în „pițărăi". Toți copiii se adunau într-un capăt al satului și mergeau din casă în casă, iar sătenii ieșeau la poartă cu colaci, mere, nuci, bomboane și bani mărunți. Fetele tinere
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]