KorAP: Find »[drukola/base=filosof & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...393 394 395 ...489 >

12,214 matches

Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406

român un adevărat proces de intenție, acuzându-l că ar fi recurs "la o interpretare sofistică a pastoralei, spre a ajunge la concluzii ciudate". Răspunsul lui Nae Ionescu nu întârzie să apară, demontând cu argumente critica preopinentului său de la "Universul". Filosoful reia teza sa cu privire la comportamentul Patriarhului, reducând-o la două argumente esențiale: 1. Patriarhul Miron Cristea dă ordine în legătură cu fapte petrecute în alte eparhii, pe care le instituie ca fiind valabile pentru întreaga Patriarhie românească. Prin această atitudine necanonică pe

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Ionescu consideră cu îndreptățire că nu se poate demonstra caracterul ortodox al unei dispoziții prin concordanța ei cu statutul Bisericii Ortodoxe Române pentru simplul motiv că acest statut nu este ortodox, ci protestant, fiind străin de duhul Ortodoxiei. În plus, filosoful român, un fin cunoscător al dreptului canonic, îi cere confratelui de la "Universul" să-i citeze textele din acest statut care anulează autonomia episcopală, precum și canoanele respective. Este o întrebare retorică întrucât aceste texte și canoane pe care își sprijină argumentul

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
fapta oamenilor, ce este a lui Dumnezeu. O puternică viață spirituală, o dezinteresare măsurată de statul politic și economic, o independență absolută față de încercările lui de imixtiune, o strașnică delimitare a ființei ei, prin reintrarea în legea lui Dumnezeu"29. Filosoful român va face mereu astfel de constatări, indiferent de partidul aflat la guvernare, întrucât toți acești oameni politici sunt reprezentanții unor structuri laice, iar "autonomia cu tutelă"30 pe care ei o propun Ecclesiei este un semn de subordonare. De

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
se face politică și încă una primejdioasă -; 2) conducerea Ecclesiei facilitează imixtiunea politicului în domeniul religios. În aceste condiții, Nae Ionescu considera cu îndreptățire că operația de deparazitare a Bisericii rămânea una actuală, chiar "într-o formă acută". Mai mult, filosoful român identifica elementele de corupție ale vieții bisericești care subminau structura Ortodoxiei 31. Soluția nu era decât una singură: modificarea legii pentru organizarea Bisericii Ortodoxe. În viziunea filosofului român, atât interesele Statului, cât și interesele Ortodoxiei impuneau o intervenție energică

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
a Bisericii rămânea una actuală, chiar "într-o formă acută". Mai mult, filosoful român identifica elementele de corupție ale vieții bisericești care subminau structura Ortodoxiei 31. Soluția nu era decât una singură: modificarea legii pentru organizarea Bisericii Ortodoxe. În viziunea filosofului român, atât interesele Statului, cât și interesele Ortodoxiei impuneau o intervenție energică în Biserica pravoslavnică, intervenție care să purifice Ecclesia de politicianism 32. Medierea raportului dintre autoritatea laică și cea religioasă era realizată de elita intelectuală interbelică în spiritul discernământului

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Dănău, P. S. Andrei Magieru 2 și Nae Ionescu. Nae Ionescu propune o concepție novatoare asupra învățământului teologic, care trebuie să devină "o știință ofensivă", capabilă de a readuce Biserica la demnitatea ei primordială. Percepute drept prea revoluționare, prevederile incluse de filosoful român au fost "preluate" de membrii altei comisii; în privința ideilor ignorate, viitorul i-a dat dreptate lui Nae Ionescu, de pildă, posibilitatea ca "seminariile să fie lichidate în 4 ani și înlocuite cu licee confesionale ale Bisericii Ortodoxe, adevărate pepiniere

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
școală 6. Propunerea lui Nae Ionescu din 1926, prin proiectul de lege amintit, de a transforma treptat seminariile în licee confesionale nu impieta asupra structurii învățământului religios. De fapt, seminariile urmau să devină adevărate pepiniere pentru facultățile teologice. Deși propunerea filosofului român nu a fost deloc acceptată, evenimentele ulterioare au confirmat justețea recomandărilor făcute de Nae Ionescu 7. Învățământul academic teologic are o semnificație particulară pentru destinul Bisericii Ortodoxe Române în contextul formării unor generații de adevărați preoți, și nu de

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Studii Ortodoxe, o instituție teologică modernă și riguros ortodoxă, care merită chiar și acum, după șase decenii, toată atenția Bisericii Ortodoxe Române, prin actualitatea demersului său, axat pe o viziune înnoitoare și prin miza sa majoră pentru revigorarea Ortodoxiei 8. Filosoful român analizează acest proiect esențial al unui posibil Institut de Studii Ortodoxe, în cele mai mici detalii, de la aspectul logistic, organizarea internă până la formarea corpului profesoral, estimându-se o perioadă de 5-6 ani pentru demararea lui. Prin urmare, era vorba

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
a modificat sensibil în perioada interbelică, când ziarele, revistele și mediul universitar au adoptat o altă perspectivă de abordare. Astfel, se mergea până la izvoarele metafizice ale problematicii religioase, neeludându-se nici aspectele concrete ale Bisericii 1. Prin publicistica sa religioasă, filosoful român a încercat să readucă în atenția publică aceste chestiuni extrem de importante, ale căror semnificații se pierduseră de mult, cititorul reușind să descopere, în spatele unor "îndemânări dialectice și satisfacții logice" inițiale, esența acestor probleme. Încheiindu-se această primă etapă esențială, Nae

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
astfel, trece la "discutarea principiilor", prin deplasarea accentului de la persoane la "marile adevăruri". În acest sens, el proiectează înființarea unui supliment duminical "Cuvântul ortodox" care, din nefericire, nu a mai apărut. La capitolul de proiecte îndrăznețe care excedau aspectul didactic, filosoful român își imaginează crearea unui "ordin călugăresc de cărturari", un demers singular în spațiul Ortodoxiei românești prin care se dorea reînnodarea legăturii cu Tradiția patristică 2. Raporturile lui Nae Ionescu cu ASCR devenită mai târziu ACSR, FACSR, ASCOB înființată în

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
asocial, liturgic, "orientat în întregime spre viața de dincolo, în care împărăția lui Dumnezeu se realiza abia la sfârșitul lumii, printr-un fel de catastrofă eshatologică a cosmosului întreg". Prin urmare, metodei studenților de liberă alegere și interpretare a textelor, filosoful le contrapunea metoda aspră a disciplinei bisericești; cu alte cuvinte, spiritul Predaniei, al Sfintei Tradiții a Ecclesiei se opunea peremptoriu spiritului evanghelizării protestante; meditațiilor eminamente laice, Nae Ionescu oferea drept contrapunct viața liturgică și participarea la viața de har a

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
spiritul Predaniei, al Sfintei Tradiții a Ecclesiei se opunea peremptoriu spiritului evanghelizării protestante; meditațiilor eminamente laice, Nae Ionescu oferea drept contrapunct viața liturgică și participarea la viața de har a Bisericii. Exaltărilor tinerești pentru valorile sociale ale Predicii de pe Munte, filosoful le furniza drept soluție creștinismul teocentric, axat, indelebil, pe dimensiunea iubirii de Dumnezeu. Astfel, Nae Ionescu corectează poziția celor din ASCR care reduceau esența creștinismului la valoarea etică, prin contrapunerea creștinismului metafizic, ce trăia integral din contemplarea liturgică a unui

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
mers chiar în numele Asociației, la Cernăuți, să înființeze o filială 6. De aceea, pentru cei de la ASCR, Nae Ionescu a jucat rolul unui catalizator al experienței lor religioase, în sensul regenerării Ortodoxiei. Dincolo de această activitate spirituală exercitată în publicistica sa, filosoful român gândea, la un nivel teoretic înalt, o amplă acțiune menită sporirii prestigiului Ecclesiei și dialogului interortodox, prin proiectarea unei reviste solide, din punct de vedere științific, de teologie ortodoxă. Încă din toamna anului 1926, Nae Ionescu anunța apariția unei

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Logos. Revue internationale de synthèse chrétienne orthodoxe, cu o copertă de o simplitate clasică, redactată în franceză, apare în 1928, în două numere de 160 de pagini fiecare, sub direcția lui Nae Ionescu și avându-i drept redactori, pe lângă reputatul filosof român, și pe Victor N. Popescu. Structura revistei este gândită în detaliu de Nae Ionescu, ea cuprinzând o paletă largă a problematicii creștine răsăritene și incluzând specialiști recunoscuți ai teologiei ortodoxe interbelice, foști profesori ai filosofului român, din perioada sejurului

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
drept redactori, pe lângă reputatul filosof român, și pe Victor N. Popescu. Structura revistei este gândită în detaliu de Nae Ionescu, ea cuprinzând o paletă largă a problematicii creștine răsăritene și incluzând specialiști recunoscuți ai teologiei ortodoxe interbelice, foști profesori ai filosofului român, din perioada sejurului său doctoral din Germania, gânditori rafinați cu care acesta împărtășea afinități elective profunde, precum și discipoli ai săi. Primul număr al revistei care apare în primăvara anului 1928 (aprilie), este organizat pe secțiuni compozite de studii intitulate

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
faptul că ea reprezintă un tot unitar în raport cu alte fracțiuni. Ortodoxia îi invită pe toți să se unească cu ea, în numele unirii cu Hristos în Adevărul Revelat, păstrat pe calea succesiunii, fără modificări și acționând în numele grației divine. În schimb, filosoful Thomas Greenwood publică un studiu esențial despre anglicanism (Le Nouveau Prayer-Book). Vasile Gheorghiu 16 propune studiul Le Royaume de mille ans et le dernier combat, un comentariu aplicat pe marginea Apocalipsei Sfântului Ioan. P. Partenie 17 publică studiul Le rôle

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
de națiune se află la originea acestei transformări. Nae Ionescu demontează falsitatea acestor formule-stereotip care nu provoacă decât grave deservicii clarificării conceptuale a termenilor de Biserică și națiune, mai ales în contextul în care este ocolită, în mod voit, realitatea. Filosoful român nu contesta contribuția Bisericii din trecut la menținerea statului și a națiunii; aceste formule erau valide în măsura în care Biserică; stat; națiune nu erau simple abstracțiuni, ci "puncte de vedere asupra realității care este una și care închide în ea statul

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
și de vanitățile ei, canalizând energiile și spre alte dimensiuni. Prin urmare, Ortodoxia percepută ca religie, dar și ca o doctrină morală și filosofică, "formula predestinată, menită să ne salveze", constituie "o idee de viitor". Diagnosticul pus Ortodoxiei de strălucitul filosof Vasile Băncilă este mai actual ca oricând astfel încât merită citat in extenso, atât pentru ideatica sa profundă, cât și pentru surprinderea exemplară a profilului ei5. Distincția dintre Catolicism și Ortodoxie rezidă și în pretenția de universalitate a Bisericii de la Roma

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
doua direcții spirituale, cea de la "Cuvântul" întrupată de unul dintre reprezentanții săi, Mircea Vulcănescu. Mircea Vulcănescu pornește în demersul său analitic de la o conferință a lui Berdiaev, susținută la Paris, într-un cerc de studii interconfesionale 3, conferință pe care filosoful român a audiat-o. Exista o regulă care, din nefericire, persistă referitoare la interacțiunea dintre Răsăritul ortodox și Apusul catolic: creștinul ortodox răsăritean "iese mai întotdeauna cu un sentiment supărător de umilință și de inferioritate" în urma unei convorbiri cu fratele

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
2) dimpotrivă, Răsăritul ortodox, neconsumat de împlinirea sa în actualiate, așteaptă realizarea desăvârșită a tuturor lucrurilor în participarea făgăduită la sfârșitul veacurilor 7. Pornind de la diferența tipologică (cea dintre act și formă) dintre concepțiile cosmologice și antropologice ortodoxe și catolice, filosoful român se oprește asupra unei probleme fundamentale referitoare la neutralitatea naturalistă și transfigurarea spirituală (civilizație și viață duhovnicească); altfel spus, este vorba de modalitatea în care catolicismul privește lumea naturală în iconomia divină 8, precum și implicațiile care decurg din acest

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
comunitatea viilor și morților mărturisitori ai aceleiași credințe, la fel rugători, săvârșind aceeași jertfă și ascultând de aceeași autoritate, pe temeiul tradiției apostolice necurmate, universale și neschimbate, care a dat Scripturile și care le garantează și unitatea de înțeles"18. Filosoful român ajunge astfel la ultima deosebire fundamentală între Luther și catolici, deosebire care implică spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Pentru Luther, rânduiala apostolică a Bisericii și Papa reprezintă "uzurpări și deformări ale duhului creștin originar", adevărate derogări de la textul scripturistic

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
forma unor concluzii semnificative, un punct de vedere ortodox extrem de original. Astfel, din perspectiva Răsăritului ortodox, luteranismul și catolicismul reprezintă "două fețe sparte ale unui creștinism originar, unic, rămas nedespicat în Răsărit între fața lăuntrică și cea din afară". Pentru filosoful român, luteranismul întrupează pe bună dreptate "prețul spiritual al păcatului pe care l-a săvârșit catolicismul, când, spărgând comunitatea de iubire a Bisericii lui Hristos, a opus autoritatea văzută libertății duhovnicești, încercând să substituie unității nevăzute a inimilor unitatea văzută

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
evita riscul oricărei rătăciri. Toată această analiză asupra păcatului lui Iuda a mobilizat o parte a elitei intelectuale interbelice. În 1936, cu un an înaintea textului lui George Racoveanu, Nae Ionescu încearcă să clarifice toată această chestiune teologică extrem de sensibilă. Filosoful stabilește, de principiu, eroarea problemei de fond potrivit căreia fără păcatul lui Iuda, omenirea nu ar fi obținut mântuirea, cu alte cuvinte, păcatul său fiind însuși instrumentul mântuirii. Similitudinea pe care o face cu Origen este una evidentă: de ce oare

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
fides și ratio, Țuțea exprimă neliniștile spiritului uman la nivelul a doi poli fundamentali: credința și știința neesențială. Existența divină nu poate fi cunoscută decât teofanic și teandric 7. Pentru a putea avea acces la Adevărul Unic și atotcuprinzător (Dumnezeu), filosoful român propune gândirea dogmatic-teologală. Dogma nu reprezintă o construcție rațională, ci o formă "care îmbracă adevărul-mister revelat". În fond, pentru Țuțea, a gândi dogmatic presupune a gândi "în lumina eliberatoare a Celui de Sus". Dogma este indisociabilă Revelației, care legitimează

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
față de ceva care este depășit. În chestiunea universului, ființa umană este și transcendentă, întrucât ființa umană face parte din univers, și depășită, întrucât ea este subiect de cunoaștere. Conștiința modernă este antinomică, potrivit gândirii kantiene; chiar dacă opozițiile sunt nefericite, simțul filosofului pentru caracterul antinomic al rațiunii este de o precizie și de o tărie clasică. Rațiunea fragmenteză universul; ea desface și despică totul, vindecarea existenței fiind realizată de gândirea ascetică, cea purtătoare de Dumnezeu. Deci, antinomia este rezultatul fragmentării universului prin

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]