10,293 matches
-
Freud (1905) relaționa această structură semantică omisivă cu o serie de constrîngeri semiotice: astfel ilaritatea, negată persoanei care prezintă gluma (un bun actor nu va rîde niciodată de propriul său banc) este obligatorie la interlocutor, care sancționînd prin rîs textul glumei îi certifică validitatea (provocarea rîsului însemnînd "recuperarea" elementului omis, decelarea sensului contextual etc.). Microunivers teatral, gluma include actori dedublați (ca persoane reale și ca personaje), ținte (persoana sau persoanele atacate de glumă), punct de vedere (mesajul pe care prezentatorul glumei
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
persoanei care prezintă gluma (un bun actor nu va rîde niciodată de propriul său banc) este obligatorie la interlocutor, care sancționînd prin rîs textul glumei îi certifică validitatea (provocarea rîsului însemnînd "recuperarea" elementului omis, decelarea sensului contextual etc.). Microunivers teatral, gluma include actori dedublați (ca persoane reale și ca personaje), ținte (persoana sau persoanele atacate de glumă), punct de vedere (mesajul pe care prezentatorul glumei îl transmite auditoriului, macostructura sau esența politică, sexistă, rasistă a glumei) și diverse strategii de comunicare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obligatorie la interlocutor, care sancționînd prin rîs textul glumei îi certifică validitatea (provocarea rîsului însemnînd "recuperarea" elementului omis, decelarea sensului contextual etc.). Microunivers teatral, gluma include actori dedublați (ca persoane reale și ca personaje), ținte (persoana sau persoanele atacate de glumă), punct de vedere (mesajul pe care prezentatorul glumei îl transmite auditoriului, macostructura sau esența politică, sexistă, rasistă a glumei) și diverse strategii de comunicare (gestuală, pro-xemică, paraverbală, intonațională etc.). 7.2. Convenție și deconstrucție Considerînd gluma un act discursiv, puternic
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
glumei îi certifică validitatea (provocarea rîsului însemnînd "recuperarea" elementului omis, decelarea sensului contextual etc.). Microunivers teatral, gluma include actori dedublați (ca persoane reale și ca personaje), ținte (persoana sau persoanele atacate de glumă), punct de vedere (mesajul pe care prezentatorul glumei îl transmite auditoriului, macostructura sau esența politică, sexistă, rasistă a glumei) și diverse strategii de comunicare (gestuală, pro-xemică, paraverbală, intonațională etc.). 7.2. Convenție și deconstrucție Considerînd gluma un act discursiv, puternic determinat de context, de cunoașterea comună (shared knowledge
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sensului contextual etc.). Microunivers teatral, gluma include actori dedublați (ca persoane reale și ca personaje), ținte (persoana sau persoanele atacate de glumă), punct de vedere (mesajul pe care prezentatorul glumei îl transmite auditoriului, macostructura sau esența politică, sexistă, rasistă a glumei) și diverse strategii de comunicare (gestuală, pro-xemică, paraverbală, intonațională etc.). 7.2. Convenție și deconstrucție Considerînd gluma un act discursiv, puternic determinat de context, de cunoașterea comună (shared knowledge, enciclopedie) și de abilități inferențiale (vor exista întotdeauna receptori insideri capabili
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau persoanele atacate de glumă), punct de vedere (mesajul pe care prezentatorul glumei îl transmite auditoriului, macostructura sau esența politică, sexistă, rasistă a glumei) și diverse strategii de comunicare (gestuală, pro-xemică, paraverbală, intonațională etc.). 7.2. Convenție și deconstrucție Considerînd gluma un act discursiv, puternic determinat de context, de cunoașterea comună (shared knowledge, enciclopedie) și de abilități inferențiale (vor exista întotdeauna receptori insideri capabili să recunoască poanta și receptori outsideri cărora "nu le pică fisa"), vom încerca să analizăm parcursul interpretativ
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
act discursiv, puternic determinat de context, de cunoașterea comună (shared knowledge, enciclopedie) și de abilități inferențiale (vor exista întotdeauna receptori insideri capabili să recunoască poanta și receptori outsideri cărora "nu le pică fisa"), vom încerca să analizăm parcursul interpretativ al glumei, jocurile și scenariile pe care ea le expune și/sau impune. Înțelegem prin convenție o constrîngere deontică sau regularitate de comportament (social, lingvistic) în acțiunile membrilor unei comunități într-o situație recurentă; altfel spus, într-o anumită situație toate persoanele
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un anume mod, ceea ce înseamnă de fapt coordonare acțională (Lewis, 1969, Kutschera, 1975). Convenția este o formă de problem solving social adoptată de participanții la jocul cooperativ, a cărei rezultantă este stabilirea unui echilibru. La polul opus s-ar situa gluma ca instrument de de-construire a sistemelor normative. În raport cu noțiunea de cod, legată de coerența structurală, convenția ca set de instrucțiuni contextual orientate, guvernate de un model inferențial: p q (cf. U. Eco, 1984: 84) implică un demers (abductiv în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
regula care închide, dar în același timp deschide un drum, este matricea unei infinități de ocurențe, sursa jocului limbajului și a eternei, necesarei dialectici între lege și creativitate sau, în termenii lui Apollinaire, între ordine și aventură. În această dialectică, gluma apare ca un exemplu de presiune socială asupra gramaticii sau a contextului asupra convenției (E. Goody, 1978: 261). În perspectiva dinamică a presiunii sociale, raportul dintre structură și uz devine fluid, în sensul încorporării structurale a unor patternuri de utilizare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
be with you sau Bonjour la care sensul inițial descriptiv C'est une bonne journée a fost ocultat, rămînînd doar sensul pragmatic de indicator de salut etc.) Față de limbajul cotidian, a cărui evoluție este de la sensul literal la cel derivat, gluma instituie o vectorialitate inversă: întoarcere la sensul literal, într-un context care să-l valorizeze (infra i, ii) i) La frontiera cu Iugoslavia o pisică trece granița la sîrbi, iar un cîine vine de la sîrbi la noi (evident în perioada
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de la pozitiv la negativ: lectura literală exprimă o stare de fapt pozitivă ("Vai ce inteligent din partea ta"), iar semnificația implică exact opusul ei, de aici transformarea ei într-un act de amenințare a feței interlocutorului (E. Goffman, 1971). În schimb, gluma suspendă relațiile tensive între interlocutori, instituind un spațiu ludic a cărui structură polemic-contractuală (cf. Greimas, 1983) vizează sistemul social și lingvistic, și nu raporturile interpersonale. 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică Plecînd de la opoziția normă comportamentală/vs/normă lingvistică
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
între interlocutori, instituind un spațiu ludic a cărui structură polemic-contractuală (cf. Greimas, 1983) vizează sistemul social și lingvistic, și nu raporturile interpersonale. 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică Plecînd de la opoziția normă comportamentală/vs/normă lingvistică putem vorbi de glume extralingvistice (preponderent factuale, de-construirea vizînd o normă comportamentală) și glume lingvistice (bazate pe demontarea convențiilor lingvistice). Față de prima categorie, mai ușor traductibilă (și receptabilă), glumele lingvistice sînt strict circumscrise unui anumit univers lingvistic (poanta fiind efectul unor demontări-remontări idiomatice
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Greimas, 1983) vizează sistemul social și lingvistic, și nu raporturile interpersonale. 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică Plecînd de la opoziția normă comportamentală/vs/normă lingvistică putem vorbi de glume extralingvistice (preponderent factuale, de-construirea vizînd o normă comportamentală) și glume lingvistice (bazate pe demontarea convențiilor lingvistice). Față de prima categorie, mai ușor traductibilă (și receptabilă), glumele lingvistice sînt strict circumscrise unui anumit univers lingvistic (poanta fiind efectul unor demontări-remontări idiomatice). Glumele lingvistice acționează fie la nivelul de suprafață, manifest (jocuri de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vs/normă lingvistică Plecînd de la opoziția normă comportamentală/vs/normă lingvistică putem vorbi de glume extralingvistice (preponderent factuale, de-construirea vizînd o normă comportamentală) și glume lingvistice (bazate pe demontarea convențiilor lingvistice). Față de prima categorie, mai ușor traductibilă (și receptabilă), glumele lingvistice sînt strict circumscrise unui anumit univers lingvistic (poanta fiind efectul unor demontări-remontări idiomatice). Glumele lingvistice acționează fie la nivelul de suprafață, manifest (jocuri de cuvinte, ambiguități sintactice infra i, ii, iii), fie la nivelul infrastructurii pragmatice (în acest caz
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
extralingvistice (preponderent factuale, de-construirea vizînd o normă comportamentală) și glume lingvistice (bazate pe demontarea convențiilor lingvistice). Față de prima categorie, mai ușor traductibilă (și receptabilă), glumele lingvistice sînt strict circumscrise unui anumit univers lingvistic (poanta fiind efectul unor demontări-remontări idiomatice). Glumele lingvistice acționează fie la nivelul de suprafață, manifest (jocuri de cuvinte, ambiguități sintactice infra i, ii, iii), fie la nivelul infrastructurii pragmatice (în acest caz avem de-a face cu o tranziție de fază în sensul fizicienilor de la semnificația convenționalizată
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
manifest (jocuri de cuvinte, ambiguități sintactice infra i, ii, iii), fie la nivelul infrastructurii pragmatice (în acest caz avem de-a face cu o tranziție de fază în sensul fizicienilor de la semnificația convenționalizată la cea literală (infra iv, v, vi). Glumele extralingvistice pun în evidență stereotipii inferențiale, mai precis eșecul unor operații cognitive: implicație (infra vii), deducție (infra viii), argumentație (infra ix) sau subminează anumite stereotipii comportamentale (infra x, xi): i) O fetiță spune prietenei sale care sare coarda: "Lasă-mi
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
viii), argumentație (infra ix) sau subminează anumite stereotipii comportamentale (infra x, xi): i) O fetiță spune prietenei sale care sare coarda: "Lasă-mi și mie puțin". Profesoara care tocmai trece pe acolo o corectează: "Lasă-mă și pe mine"; această glumă axată pe o perturbare sintactică antrenează de fapt și codul gestul (în locul copilului ne imaginăm profesoara sărind coarda). ii) Învățătorul se adresează elevului: Unde putem găsi elefanți ?" După o matură chibzuință elevul răspunde: "Elefanții sînt animale atît de mari încît
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a atacat de mai multe ori". iv) Agentul de poliție: "Dumneata nu știi să citești ? N-ai văzut indicatorul de limitare a vitezei ?" Șoferul contravenient: "Domnule agent, nu e cazul să strigați atît de tare cînd cereți o informație". Această glumă neagă forța ilocuționară derivată (observație, mustrare), reținînd doar valoarea primitivă a interogației: obținerea informației. v) Un tînăr se adresează unei tinere: "Vă plac bomboanele ?" Tînăra răspunde: Da, mulțumesc". Tînărul replică: "Eu vă mulțumesc, făceam o anchetă". Din nou întrebarea-invitație este
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
etimologică la actul literal (distincția act literal/act derivat este pertinentă și în situațiile neverbale cf. Morgan, 1978, supra X: actul derivat este rugămintea de a se face liniște, iar actul literal cel de a bate un cui în perete). Glume Focalizare a deconstruirii I LINGVISTICĂ 1. sintactice 2. semantice 3. pragmatice II. EXTRALINGVISTICĂ 4. logice (false argumentări) 5. praxiologice(deconstruirea convențiilor comportamentale) 7.4. Sens fundamental. Sens contextual Diferitele tentative de definire a umorului, ironiei, au evidențiat contrastul aparență/realitate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tentative de definire a umorului, ironiei, au evidențiat contrastul aparență/realitate (Muecke, 1970) sau cel dintre sensul expus și cel impus (Todorov, 1978), între head meaning ca sens fundamental al structurii și chief meaning ca sens contextual (Empson). De fapt, gluma operează un joc subtil între funcția frastică (normativă) și cea discursivă terminală care asigură inserția frazei într-un discurs și a discursului în context. Reluîndu-l pe Bergson am putea defini glumele corporale (gaguri, pantomimă, clownerii) sub semnul lui du mécaniqué
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și chief meaning ca sens contextual (Empson). De fapt, gluma operează un joc subtil între funcția frastică (normativă) și cea discursivă terminală care asigură inserția frazei într-un discurs și a discursului în context. Reluîndu-l pe Bergson am putea defini glumele corporale (gaguri, pantomimă, clownerii) sub semnul lui du mécaniqué plaqué sur du vivant, iar glumele verbale sub semnul deconstruirii "du vivant plaqué sur du mécaniqué" (căci sensurile convenționale sînt înlocuite de semnificații neașteptate, infra i): i) Comment allez-vous ? spune orbul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
funcția frastică (normativă) și cea discursivă terminală care asigură inserția frazei într-un discurs și a discursului în context. Reluîndu-l pe Bergson am putea defini glumele corporale (gaguri, pantomimă, clownerii) sub semnul lui du mécaniqué plaqué sur du vivant, iar glumele verbale sub semnul deconstruirii "du vivant plaqué sur du mécaniqué" (căci sensurile convenționale sînt înlocuite de semnificații neașteptate, infra i): i) Comment allez-vous ? spune orbul paraliticului. Comme vous le voyez, răspunde acesta orbului. Primul baleiaj superficial susținut de codul sociolingvisitic
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
funcționarea ironiei; ironia poate fi pertinent descrisă ca un fapt de mențiune (se pronunță un enunț ca "Ce succes!" pentru a sugera eșecul cu o anumită intonație care semnifică citarea și nu utilizarea reală a enunțului respectiv). Ca și ironia gluma propune o dublă lectură (literală și derivată cu focalizarea asupra sensului literal), instituind o nouă relație între structura lingvistică și uzajul limbii. Mecanismul glumei implică o activitate de tip problem solving care să concilieze incongruența dintre sensul literal și cel
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o anumită intonație care semnifică citarea și nu utilizarea reală a enunțului respectiv). Ca și ironia gluma propune o dublă lectură (literală și derivată cu focalizarea asupra sensului literal), instituind o nouă relație între structura lingvistică și uzajul limbii. Mecanismul glumei implică o activitate de tip problem solving care să concilieze incongruența dintre sensul literal și cel derivat, altfel spus între sensul expus și cel impus.Conform teoriei scripturilor, gluma activează două reprezentări ale lumii, două scripturi. Începutul glumei determină interlocutorul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
instituind o nouă relație între structura lingvistică și uzajul limbii. Mecanismul glumei implică o activitate de tip problem solving care să concilieze incongruența dintre sensul literal și cel derivat, altfel spus între sensul expus și cel impus.Conform teoriei scripturilor, gluma activează două reprezentări ale lumii, două scripturi. Începutul glumei determină interlocutorul să construiască un anumit script. În final, elementele nu mai pot fi incluse în scriptul inițial; această incompatibilitate induce un al doilea script și prezintă evenimentele într-o perspectivă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]