15,723 matches
-
femeile — mai receptive — și bărbații tineri apar Îmbrăcați „europenește“, În timp ce boierii mai vârstnici nu renunțaseră Încă la Îmbrăcămintea orientală. Tranziției În modă Îi corespunde și o tranziție a scrisului. De pe la 1820, scrierea cirilică (slavonă) Începe să fie Împestrițată cu litere latine. Acest curios amestec s-a prelungit până la 1860, când alfabetul latin este introdus oficial. Dispărea astfel ultima rămășiță a secolelor de influență culturală slavonă. Cu franceza s-au familiarizat românii În timpul ocupației rusești din 1828-1834. Era limba de predilecție a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai vârstnici nu renunțaseră Încă la Îmbrăcămintea orientală. Tranziției În modă Îi corespunde și o tranziție a scrisului. De pe la 1820, scrierea cirilică (slavonă) Începe să fie Împestrițată cu litere latine. Acest curios amestec s-a prelungit până la 1860, când alfabetul latin este introdus oficial. Dispărea astfel ultima rămășiță a secolelor de influență culturală slavonă. Cu franceza s-au familiarizat românii În timpul ocupației rusești din 1828-1834. Era limba de predilecție a ofițerilor ruși, aristocrați de cultură occidentală. Nu aveau cum ști că
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-lea a trecut printr un proces de „relatinizare“. S-a manifestat astfel și În limbă voința de despărțire de spațiul slav și oriental. Începutul Îl făcuse Școala ardeleană (prelungită prin curentul latinist al secolului al XIX-lea), apelând la limba latină pentru completarea vocabularului românesc sau Înlocuirea unor cuvinte de alte origini. În secolul al XIX-lea, franceza devine principala limbă de referință, cu mult Înaintea latinei. Necesitatea neologismelor era evidentă: modernizarea societății o impunea. S-au introdus Însă nu numai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
era latinesc (sau, pentru cuvintele mai noi, franțuzesc). Dicționarul limbii române publicat — din Însărcinarea Societății Academice! — Între 1871 și 1876 de August Treboniu Laurian (În colaborare cu I. Massim) Înțelegea să ducă lucrurile până la capăt. Dicționarul propriu-zis cuprindea doar fondul latin; celelalte cuvinte erau reunite Într un „glosar“, În vederea marginalizării și, În final, a eliminării lor. În plus, Laurian adopta o ortografie etimologică, pentru a obliga cuvintele să semene cât mai bine cu formele lor latine originare. Ortografia devenise o altă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
latine originare. Ortografia devenise o altă bătaie de cap pentru români. Cât timp au scris cu cirilice, lucrurile erau simple: fiecărui sunet Îi corespundea un semn, ca și astăzi În scrierea rusă: o ortografie 100% fonetică. Apoi, odată adoptat alfabetul latin, variantele s-au Înmulțit, oscilând Între tentația etimologismului și scrierea fonetică (aceasta din urmă cu unele excepții, caracterele latine acoperind mai puțin fidel gama completă a sunetelor limbii române decât cele cirilice). Până la urmă, fonetismul a avut câștig de cauză
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
simple: fiecărui sunet Îi corespundea un semn, ca și astăzi În scrierea rusă: o ortografie 100% fonetică. Apoi, odată adoptat alfabetul latin, variantele s-au Înmulțit, oscilând Între tentația etimologismului și scrierea fonetică (aceasta din urmă cu unele excepții, caracterele latine acoperind mai puțin fidel gama completă a sunetelor limbii române decât cele cirilice). Până la urmă, fonetismul a avut câștig de cauză; ce rost avea să se scrie etimologic, când nu exista o asemenea tradiție (ca În engleză sau franceză); tradiția
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
succesiune la tron, luptele boierești pentru putere contribuiseră din plin la declinul țărilor române. Altceva decât instabilitate românii nu prea cunoscuseră. Era timpul să Încerce și varianta stabilității! A Început să fie căutat un principe prin Europa, preferabil un principe latin. Poate Amedeo de Savoia, al doilea fiu al regelui Italiei, Victor Emanuel?<endnote id="12"/> Sau Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei, Leopold II? Dintr-un motiv sau altul, aceste propuneri au căzut. Soluția salvatoare s-a ivit În persoana
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sa Într-un sens tot mai autohtonist. Naționalismul secolului al XIX-lea se Îmbina fără dificultăți cu europenismul și, În genere, cu admirația față de Occident. România voia să demonstreze că este o țară europeană (de unde și accentul pus pe originile latine, pe rolul românilor În Evul Mediu În apărarea civilizației europene...). După 1900, fără a fi abandonată orientarea europeană, accentul cade mai apăsat asupra valorilor specific românești. Mai multe cauze explică această alunecare. Era mai Întâi o reacție la „abuzul“ de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cele două extreme, eventual o jumătate de milion. Modelul sovietic s-a aplicat nu numai În structurile concrete, ale puterii, societății și economiei. El trebuia să Îmbibe pur și simplu mintea românilor. Singurul reper istoric și cultural rămânea Rusia. „Insula latină“ s-a reintegrat În marea slavă. Istoria a fost rescrisă. Începând din 1947 și vreme de un deceniu, a circulat un manual unic (pentru elevi, studenți și profesori În egală măsură): Istoria R.P.R. (România devenise R.P.R. — Republica Populară Română), apărut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ale sărăciei. Pentru unii dintre ei este o problemă hrana zilnică, pentru a nu mai vorbi de plata Întreținerii la apartament. Condiția ca România să reușească va fi dezvoltarea clasei de mijloc. Structurile actuale sunt mai apropiate de ale Americii Latine sau ale Lumii a Treia decât de cele ale Occidentului. Dar lucrurile evoluează, și destul de repede În unele privințe. Dacă vom compara anii 2000 și 2006, progresul este evident. Clasa mijlocie s-a consolidat, În condițiile unei creșteri economice destul de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
franceza! Cele două modele, francez (În subsidiar, belgian) și german (cu varianta sa austriacă), au ocupat aproape În Întregime timp de un veac imaginarul politic și cultural al românilor. Nu le-a lipsit românilor nici ideea unei mai largi solidarități latine, dar aceasta a fost până la urmă absorbită tot de Franța. Românii mergeau la Roma să admire Columna lui Traian (actul lor de naștere Înregistrat În piatră), dar până după Primul Război Mondial nu s-au arătat prea interesați de raporturi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Război Mondial nu s-au arătat prea interesați de raporturi particulare cu Italia. Cu atât mai puțin cu Spania, Portugalia sau cu America Latină. „Panlatinismul“ i-a tentat pe unii intelectuali români spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Ca mică țară latină pierdută În marea slavă, România ar fi fost avantajată de o asemenea formulă de solidaritate. Dar, spre deosebire de panslavism și de pangermanism, doctrine care s-au Întâlnit la un moment dat cu proiectele celor două mari puteri: Rusia și Germania, și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de pangermanism, doctrine care s-au Întâlnit la un moment dat cu proiectele celor două mari puteri: Rusia și Germania, și au căpătat astfel un sens politic bine definit, „panlatinismul“ a rămas o simplă atitudine sentimentală. Franța (cea mai puțin latină dintre țările latine) nu și-a orientat politica după un asemenea criteriu; Italia, frustrată În raporturile cu Franța, s-a Întors spre adversarele acesteia: Germania și Austro-Ungaria; Spania a stat tot timpul la o parte; iar România, În fața pericolului slav
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care s-au Întâlnit la un moment dat cu proiectele celor două mari puteri: Rusia și Germania, și au căpătat astfel un sens politic bine definit, „panlatinismul“ a rămas o simplă atitudine sentimentală. Franța (cea mai puțin latină dintre țările latine) nu și-a orientat politica după un asemenea criteriu; Italia, frustrată În raporturile cu Franța, s-a Întors spre adversarele acesteia: Germania și Austro-Ungaria; Spania a stat tot timpul la o parte; iar România, În fața pericolului slav, a ales și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a Întors spre adversarele acesteia: Germania și Austro-Ungaria; Spania a stat tot timpul la o parte; iar România, În fața pericolului slav, a ales și ea calea alianței cu Germania și Austro-Ungaria. Este drept, Primul Război Mondial a adus Împreună țările latine (mai puțin Spania), dar motivele țineau În mai mică măsură de sentiment, cât de interesele specifice fiecărei țări (perioada interbelică și al Doilea Război Mondial aveau din nou să-i separe pe „latini“). Pe tema solidarității latine s-au Întâlnit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Primul Război Mondial a adus Împreună țările latine (mai puțin Spania), dar motivele țineau În mai mică măsură de sentiment, cât de interesele specifice fiecărei țări (perioada interbelică și al Doilea Război Mondial aveau din nou să-i separe pe „latini“). Pe tema solidarității latine s-au Întâlnit la un moment dat românii și provensalii, care, stimulați de poetul Frédéric Mistral, Încercau să-și reafirme identitatea (mișcarea „félibrige“). Cel mai de seamă poet român al generației sale, Vasile Alecsandri (1821- 1890
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
adus Împreună țările latine (mai puțin Spania), dar motivele țineau În mai mică măsură de sentiment, cât de interesele specifice fiecărei țări (perioada interbelică și al Doilea Război Mondial aveau din nou să-i separe pe „latini“). Pe tema solidarității latine s-au Întâlnit la un moment dat românii și provensalii, care, stimulați de poetul Frédéric Mistral, Încercau să-și reafirme identitatea (mișcarea „félibrige“). Cel mai de seamă poet român al generației sale, Vasile Alecsandri (1821- 1890), a fost premiat la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dat românii și provensalii, care, stimulați de poetul Frédéric Mistral, Încercau să-și reafirme identitatea (mișcarea „félibrige“). Cel mai de seamă poet român al generației sale, Vasile Alecsandri (1821- 1890), a fost premiat la Montpellier În 1878 pentru Cântecul gintei latine. „Latina gintă e regină / Într-ale lumii ginte mari / — spuneau versurile acestui poem — Ea merge-n capul altor ginte / Vărsând lumină În urma ei.“ Românii credeau Într-adevăr În superioritatea geniului latin, și nu numai al romanilor antici, dar și al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
românii și provensalii, care, stimulați de poetul Frédéric Mistral, Încercau să-și reafirme identitatea (mișcarea „félibrige“). Cel mai de seamă poet român al generației sale, Vasile Alecsandri (1821- 1890), a fost premiat la Montpellier În 1878 pentru Cântecul gintei latine. „Latina gintă e regină / Într-ale lumii ginte mari / — spuneau versurile acestui poem — Ea merge-n capul altor ginte / Vărsând lumină În urma ei.“ Românii credeau Într-adevăr În superioritatea geniului latin, și nu numai al romanilor antici, dar și al moștenitorilor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fost premiat la Montpellier În 1878 pentru Cântecul gintei latine. „Latina gintă e regină / Într-ale lumii ginte mari / — spuneau versurile acestui poem — Ea merge-n capul altor ginte / Vărsând lumină În urma ei.“ Românii credeau Într-adevăr În superioritatea geniului latin, și nu numai al romanilor antici, dar și al moștenitorilor lor moderni. Însă față de ambiția proiectelor, o poezie și un premiu literar erau cam puțin! În urma Primului Război Mondial, Germania a pierdut puncte În România, iar Franța a câștigat. Situație de altfel
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1673-1723), domnitor al Moldovei la 1710-1711 și refugiat apoi, În urma unui război nenorocos cu turcii, În Rusia lui Petru cel Mare. A fost un om de acțiune, dar și un gânditor politic, scriitor, istoric și filozof. Descrierea Moldovei (scrisă În latină și publicată mai târziu În traducere germană) este un tablou enciclopedic al țării sale, Îmbinând informația geografică, istorică, politică și etnografică. O amplă istorie a românilor a rămas neterminată, cuprinzând doar partea veche, privitoare la origini (până În secolul al XIII
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mult ca el de cultura Orientului islamic. Sub titlul Sistema religiei mahomedane (carte publicată În rusește În 1722), a schițat o sinteză a acestui tip de civilizație. Celebritatea europeană și-a dobândit-o Însă ca istoric al Imperiului Otoman. Manuscrisul latin al lucrării sale Incrementa atque decrementa Aulæ Othomanicæ, rămas nepublicat la moartea autorului, a fost adus la Londra de fiul său Antioh Cantemir (1708-1744). Fiul, ca și tatăl, avea o Înclinare spre activități multiple: a fost ambasador al Rusiei la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Fără a-și pierde sufletul, românii au de făcut, În mentalități și comportamente, măcar un pas spre Occident. România are nevoie de Europa, fiindcă numai În cadrul european Își poate afla stabilitatea și dezvoltarea. Dar și Europa are nevoie de România. Latini, dar ortodocși, tentați de Occident, dar nu mai puțin atașați propriului lor specific, românii aduc civilizației europene o notă distinctă și se prezintă ca o trăsătură de unire Între Vest și Est. În plus, România este un bastion avansat În fața
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
publicat de Sabin Manuilă, 9 vol., București, 1938-1941. 2. Pentru datele fizice și, mai ales, umane ale provinciilor românești, vezi Enciclopedia României, vol. I, București, 1938, capitolele „Geografia României“, pp. 47-48, și „Populația României“, pp. 133-160. </endnotelist> 2. O insulă latină <endnotelist> 1. În ce privește problema originii românilor și a diverselor interpretări privitoare la aceasta, trimit din nou la lucrarea mea Istorie și mit În conștiința românească, capitolul „Originile“. 2. Petru Maior, Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda, 1812, pp. 8-22
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la mine. Aveam câțiva litri de vin din rația, care se dădea atunci de 4 litri pe lună. Eugen Ionescu acceptă cu mare bucurie. Trecem prin grădina publică Peyron, unde V. Alecsandri a luat, obținut premiul I, pentru imnul gintei latine În 1878 și ajungem la camera mea, Av. des Arecaux. În cameră, pe masă, se găseau câteva exemplare din lucrarea mea de doctorat: Acte et éducation morale dans la pensée franșaise contemporaine, tipărită și susținută În ianuarie 1943. Începe să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]