KorAP: Find »[drukola/base=principat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...393 394 395 ...435 >

10,865 matches

Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

vol., Paris, Amyot, 1852-1853. Ubicini și Chopin, Provinces danubiennes et roumaines, Paris, 1856. Vaillant, J.A., La Roumanie ou son histoire, langue, littérature, ortographie, statistique, 3 vol., Paris, 1844; Les Romes, histoire vraie des vrais Bohémiens, Paris, 1857. CAPITOLUL IV: Principatele între diplomație și război Bataillard, Paul, Les Principautés de Moldavie et de Valachie devant le Congrès, Paris, 1856. Georgescu-Tistu, N., Correspondance d'un secrétaire princier en Roumanie, Paris, 1927. Emerit, Marcel, Madame Cornii et Napoléon III d'après les lettres

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
III et les Principautés roumaines, Paris, 1858. Mano, Jean, L'Union des Principautés roumaines. Études d'histoire diplomatique et de droit international, Paris, 1900. Ubicini, M.A., La Question des Principautés devant l'Europe, Paris, Dentu, 1858. CAPITOLUL V: Independența Principatelor Brătianu, Gheorghe L, Problema frontierei ruso-române în timpul războiului de la 1877-1878 și la Congresul de la Berlin, București, 1928. Burks, R.W., "Roumania and the Balkan crisis of 1875-78", în Journal of Central European Affairs, II, iulie 1942. Durandin, Catherine, La Politique

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Problema originilor și a continuității . . . 18 Epoca romantică . . . . . . 18 Cronicile . . . . . . . 21 Drama istoriei românești . . . . . 23 În numele limbii . . . . . . 29 Întemeierea statelor . . . . . . 31 Capitolul 3 Istoria unui statut și a unui stil . . 34 Vecinătatea ungară . . . . . . 34 Dinastiile . . . . . . . 36 O moștenire bizantină? . . . . . . 37 Principatele și Imperiul otoman . . . . . 39 Dracula . . . . . . . 42 Cruciada . Capitolul 4 Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă . . . 47 Compromisul sau rezistența . . . . . 48 Unirea cu Roma: Salvare sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat și manifestări populare . . . . 57 PARTEA A II-A EXPERIENȚELE

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
39 Dracula . . . . . . . 42 Cruciada . Capitolul 4 Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă . . . 47 Compromisul sau rezistența . . . . . 48 Unirea cu Roma: Salvare sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat și manifestări populare . . . . 57 PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII Capitolul l Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale . . . . 67 Un popor ignorat . . . . . . 70 Semnele exotismului . . . . . . 75 Capitolul 2 Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă . Capitolul 3 Tradițiile naționale ale unei culturi europene . 85 Moldovalahii și romantismul european

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
cu Roma: Salvare sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat și manifestări populare . . . . 57 PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII Capitolul l Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale . . . . 67 Un popor ignorat . . . . . . 70 Semnele exotismului . . . . . . 75 Capitolul 2 Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă . Capitolul 3 Tradițiile naționale ale unei culturi europene . 85 Moldovalahii și romantismul european . . . . 86 Experiența franceză . . . . . . 89 Intrarea în luptă . . . . . . . 93 Revoluție și cultură națională . . . . . 96 Revoluția transilvană . . . . . . 97 Capitolul 4 Principatele între

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
2 Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă . Capitolul 3 Tradițiile naționale ale unei culturi europene . 85 Moldovalahii și romantismul european . . . . 86 Experiența franceză . . . . . . 89 Intrarea în luptă . . . . . . . 93 Revoluție și cultură națională . . . . . 96 Revoluția transilvană . . . . . . 97 Capitolul 4 Principatele între diplomație și război . 102 Noile modalități de amestec ale marilor puteri în treburile interne . 104 Capitolul 5 Independența Principatelor . . . 109 O nouă etapă a chestiunii orientale . . . . . 109 Alianța cu Rusia . . . . . . . 114 Congresul de la Berlin . . . . . . 117 Capitolul 6 Sincronii și

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
romantismul european . . . . 86 Experiența franceză . . . . . . 89 Intrarea în luptă . . . . . . . 93 Revoluție și cultură națională . . . . . 96 Revoluția transilvană . . . . . . 97 Capitolul 4 Principatele între diplomație și război . 102 Noile modalități de amestec ale marilor puteri în treburile interne . 104 Capitolul 5 Independența Principatelor . . . 109 O nouă etapă a chestiunii orientale . . . . . 109 Alianța cu Rusia . . . . . . . 114 Congresul de la Berlin . . . . . . 117 Capitolul 6 Sincronii și alinieri europene . . 119 Ce-i de făcut? . . . . . . . 119 Reforma agrară de la 1864 . . . . . . 121 Acțiunile omului politic . . . . . . 123 Căutarea adevărului . . . . . . 126

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660

în nume colectiv, societății în comandită și societății pe acțiuni. Ulterior, au fost legiferate și celelalte două forme de societăți comerciale. În anul 1864 prin Înaltul Decret domnesc nr. 220 a fost constituită prima Cameră de comerț și industrie din Principatele Române iar în anul 1887 intră în vigoare Codul comercial român (abrogat la data de 1 octombrie 2011) care trasa și regimul juridic al societăților comerciale. Societatea cu răspundere limitată este originară din dreptul german, în care a fost reglementată

Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012

le întâlnim anterior la Dimitrie Cantemir sau Școala Ardeleană. Primul care teoretizează necesitatea lărgirii sferei istoriografiei este Mihail Kogălniceanu . Încă în Histoire de la Valachie, el critica faptul că toți autorii care s-au ocupat până în prezent de analele acestor două principate nu au dat decât biografia principilor, arătând că, în ceea ce îl privește, a încercat să facă cunoscute și instituțiile, administrația, într-un cuvânt viața vechilor moldoveni. Și mai limpede expunea el chestiunea în Cuvânt pentru deschidere, în sfera istoriei era

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
edificiul național” În timpul dezbaterilor pentru Adunările Ad-hoc îl găsim prezent pe marele om politic. La 7 octombrie 1857, Mihail Kogălniceanu declara în Adunarea Ad-hoc de la Iași că “ cele întîi, cele mai mari , mai generale dorințe ale țării sunt:  respectarea drepturilor Principatelor și îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea vechilor Capitulații încheiate cu Înalta Poartă,  unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România,  prinț străin dintr-o familie domnitoare europeană care să-și crească moștenitorii în religia țării,  neutralitatea și

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
7 octombrie 1857, Mihail Kogălniceanu declara în Adunarea Ad-hoc de la Iași că “ cele întîi, cele mai mari , mai generale dorințe ale țării sunt:  respectarea drepturilor Principatelor și îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea vechilor Capitulații încheiate cu Înalta Poartă,  unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România,  prinț străin dintr-o familie domnitoare europeană care să-și crească moștenitorii în religia țării,  neutralitatea și inviolabilitatea teritoriului noului stat,  adunare legislativă și guvern constituțional sub garanția colectivă a Marilor Puteri

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
fost însoțită de o proclamație către armată și una către popor. La scurt timp, a propus spre aprobare prin plebiscit, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris și proiectul legii electorale. Marile puteri recunoșteau în iunie 1864 modificarea convenției și dreptul Principatelor de a schimba legile ce priveau organizarea lor internă. Potrivit prevederilor statutului, puterea executivă avea dreptul să emită, în timpul vacanțelor parlamentare, decrete - legi. Astfel, în iulie decembrie 1864, au fost elaborate 40 decrete legi, dintre care cele mai importante priveau

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
se păstrează cu sacrificii și jertfe. A fi independent arăta Mihail Kogălniceanu în, Texte social-politice alese, înseamnă a ți statornici politica externă potrivit intereselor proprii, promovând obiectivele fundamentale ale țării tale în relațiile cu celelalte țări. În Proiect privind drepturile Principatelor Unite supus spre dezbatere Adunării ad-hoc a Moldovei, subliniind că aceste drepturi trebuie mai întâi limpede consemnate, Kogălniceanu consideră că, în tratatele ce se vor încheia cu Poarta în baza tratatului de la Paris, este necesar să se stipuleze „respectarea drepturilor

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
Unite supus spre dezbatere Adunării ad-hoc a Moldovei, subliniind că aceste drepturi trebuie mai întâi limpede consemnate, Kogălniceanu consideră că, în tratatele ce se vor încheia cu Poarta în baza tratatului de la Paris, este necesar să se stipuleze „respectarea drepturilor Principatelor și îndeosebi a autonomiei lor, deoarece se impune să fim stăpâni în casa noastră” și atunci vom ști, și vom trebui a face toate reformele dinăuntru de care țara noastră are nevoie - reforme care până acum în mare parte s-

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
atunci patria noastră singură va dovedi că știe a răspunde la așteptările marilor puteri. După cum demonstra eminentul gânditor, nici din tratatele anterioare cu Poarta, nu lipseau normele prin care se consemna neatârnarea, autonomia. Ridicându-se cu hotărâre împotriva încălcărilor independenței Principatelor Române, Mihail Kogălniceanu, demonstra cu forța de convingere a faptelor că: a. neatârnarea țării este premisa majoră a reformelor trebuitoare poporului, b. fără independență dezvoltarea este de neconceput, c. neatârnarea presupune și apărarea intereselor naționale ale tuturor românilor cu celelalte

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
1878), reprezentantul României, colonelul Eraclie Arion, nu a fost acceptat la discuții, Rusia tratând direct cu Poarta. Tratatul de pace din 19 februarie/3 martie 1878 a prevăzut creșterea deosebită a influenței Rusiei în Balcani. Așadar, s-a organizat Marele Principat al Bulgariei, în care staționau încă trupe ruse ce aveau dreptul să mențină, prin România, legătura cu țara. S-a recunoscut independența Serbiei și României, autonomia Bosniei și Herțegovinei. Strâmtorile Bosfor și Dardanele erau deschise circulației tuturor navelor. Rusia a

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
de la 19 iunie. Hotărârile congresului european, produc, însă o adâncă decepție în țară. Kogălniceanu a trăit într-o vreme când toate erau de refăcut, aproape de creat din nou și în literatură și în organizarea politico-socială. Istoria modernizării bătea la ușă Principatelor Române și ea și-ar fi desfășurat forțele năvalnic, făcând din cele două țări o „colonie” a centrelor capitaliste și o țară de „cultură” dacă nu ar fi întâmpinat rezistența unui fond național reprezentat printr-un șir de personalități. Între

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
simpatizau cu acțiunea Rusiei. În asemenea împrejurări se cerea din partea noastră o judecată sănătoasă și conformă cu tendințele naționale. Se impunea o scurtă espectativă până ce situația se limpezea, până ce evenimentele se clarificau. Omul care luptase atât de aprig la unirea Principatelor Mihail Kogălniceanu - era chemat din nou la luptă. Războiul era primit ca ceva necesar pentru neamul nostru. Formarea statului național întărise poziția țării noastre față de Imperiul Otoman, totuși ea continua să plătească tribut și să respecte tariful vamal fixat de

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
și Barbu Știrbei în Țara Românească. Adunările obștești regulamentare erau înlocuite cu divanuri ad-hoc formate prin numire, din boieri credincioși domnilor. Ocupația luă sfârșit după mai mult de doi ani și jumătate dar pentru scurt timp deoarece, în timpul războiului Crimeii Principatele erau ocupate pe rând de Rusia și Austria. Banatul, Transilvania, Bucovina cunoșteau și ele ocupația militară. Banatul era unit cu Voievodina sârbească; Transilvania era ocupată și organizată militărește sub conducerea unor guvernatori recrutați dintre generalii austrieci. Acest regim era instituit

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
Franței și Angliei de parte Imperiului Otoman. Rusia este înfrântă. Congresul de pace desfășurat la Paris în 1856 a pus problema „statului tampon” rezultat prin unirea Moldovei cu Țara Românească ca soluție problemei orientale. În cadrul Congresului, contele Walewscki, propunea unirea Principatelor sub conducerea unui principe străin. Propunerea s-a bucurat de sprijinul Rusiei, Sardiniei, Prusiei și Angliei dar a fost respinsă cu vehemență de Poartă și Austria. Problema unirii a fost abordată de marile puteri în conformitate cu propriile lor interese:Franța era

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
Se hotăra astfel convocarea unor adunări ad -hoc la București și Iași și trimiterea și țară a unei comisii internaționale de informare. Tratatul de pace semnat la 18 martie 1856 : înlătura protectoratul Rusiei, menținea suzeranitatea otomană, dar garanta independența administrativă, Principatele erau puse sub garanția colectivă a marilor puteri, dreptul la armată națională,libertatea navigației, a comerțului, a cultelor, revizuirea statutului de organizare internă, retrocedarea către Moldova a județelor Cahul, Ismail și Bolgrad din sudul Basarabiei. După Congres, mișcarea pentru unire

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
Naționale, Comitete Centrale ale unirii la București și Iași. Mihalil Kogălniceanu s-a implicat activ în mișcarea unionistă de la Iași.Turcia numește caimacam în Moldova pe Nicolae Vogoride, fiu de dregător otoman, devotat Porții. Austria, întârzia retragerea trupelor sale din Principate, până în martie 1857, când Franța impunea respectarea tratatului de pace. În aceeași lună soseau la București membrii comisiei internaționale. În Moldova, acțiunea antiunionistă lua proporții, Nicolae Vogoride a trecut la falsificarea listelor electorale pentru convocarea Adunării ad-hoc. Se declanșa astfel

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
raporturile internaționale, și care putea să degenereze într-un nou conflict militar, pentru care puterile nu erau pregătite, Anglia și Franța ajungeau la un compromis. Anglia acceptă efectuarea de noi alegeri, iar Franța renunță să mai susțină deplina unire a Principatelor sub un principe străin. Noua situație dădeau deplin câștig de cauză Partidei Naționale. Adunările își începeau lucrările în septembrie 1857 și aveau un caracter reprezentativ iar la 7 octombrie 1857 tot Mihail Kogălniceanu prezină în Adunarea Ad -hoc de la Iași

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
aproape similară a fost adoptată de către Adunarea adhoc de la București. Rezoluțiile acestor Adunări, urmau a fi prezentate în cadrul unei conferințe la Paris. 66 Conferința puterilor garante de la Paris din august 1858, adopta Convenția, care avea să stea la baza organizării Principatelor.  se constituiau Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești sub  suzeranitatea otomană și garanția colectivă a Marilor Puteri,  puterea executivă (separat pentru fiecare țară): domn și guvern,,  puterea legislativă (separat pentru fiecare țară): domn, Adunare  doar două instituții comune : Comisia

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
fost adoptată de către Adunarea adhoc de la București. Rezoluțiile acestor Adunări, urmau a fi prezentate în cadrul unei conferințe la Paris. 66 Conferința puterilor garante de la Paris din august 1858, adopta Convenția, care avea să stea la baza organizării Principatelor.  se constituiau Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești sub  suzeranitatea otomană și garanția colectivă a Marilor Puteri,  puterea executivă (separat pentru fiecare țară): domn și guvern,,  puterea legislativă (separat pentru fiecare țară): domn, Adunare  doar două instituții comune : Comisia Centrală și Înalta

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]