10,558 matches
-
de vedere logic, înlocuirea unui "centru" cu un alt "centru" drept posibilitate, el cere întreprinderea unei examinări critice a sistemului actual de gândire și a ideii de centru în sine. În acest context, jocul devine singura "regulă", iar deplasarea către problematica limbajului, vizibilă în foarte multe domenii, conduce la o serie de consecințe importante și teoretizări noi: "este momentul în care limbajul invadează câmpul problematic universal; momentul în care, în lipsa unui centru și a unei origini, totul devine discurs (...), altfel spus
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acum. Intenția de bază care a însoțit acest demers a fost aceea a recuperării unor semnificații și dimensiuni ale postmodernismului plecând de la discursivitatea sa proprie. Deși temele postmoderne sunt destul de bine conectate între ele, am încercat să direcționez analiza spre problematica limbajului, a strategiilor discursive și a modalităților caracteristice scriiturii postmoderne. Chiar dacă postmodernismul a fost receptat și "definit" în diverse moduri și după criterii dintre cele mai variate, cred că o direcție fructuoasă de cercetare este oferită de abordarea sa sub
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Kristeva numea "scrisul-ca-experiență-a-limitelor". Alături de percepția postmodernismului ca o "dominantă culturală" (Jameson), particularizarea cercetării pe tipurile de disoluție înfăptuite de discursul postmodern poate aduce o serie de precizări importante despre stratul profund al organizării discursive. În contextul în care deplasarea către problematica limbajului devine vizibilă în foarte multe domenii, iar disoluția teoriilor moderne ale semnificației și referinței a produs o preocupare accentuată pentru pluralitatea vocabularelor, a jocurilor de limbaj, paralogie, incomensurabilitate, diferend, postmodernismul poate fi înțeles ca o "funcție discursivă", ca un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
căi de interpretare (ca perioadă, stil, metodă, epocă etc.), una dintre cele mai importante probleme pe care o pune în discuție fiind aceea a teoretizării contemporaneității și a tratării trecutului în interiorul său. Aprofundarea postmodernismului în termeni filosofici a deschis spinoasa problematică a delimitărilor dintre poststructuralism și postmodernism, mai ales că unii teoreticieni sunt asumați în mod egal de către ambele curente (precum Barthes sau Derrida). Subscriind opiniei conform căreia, în pofida numeroaselor asemănări și preluări conceptuale, cele două curente au totuși o identitate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discursive sunt în acord cu refuzul fundamentelor, al consistenței și gândirii categoriale, cu descentrarea, supralicitarea, practicarea unei politici a opiniei ce vine să ateste situația logos-ului "disprețuit" sau cu nivelarea distincției de gen dintre filosofie și literatură. O altă problematică incitantă ce a apărut pe fundalul acestei analize a fost legată de posibilitatea ca postmodernismul să semnifice sfârșitul filosofiei, din moment ce renunță la idealul cultivării rațiunii, care a întemeiat filosofia de secole. Evitând etichetările "apocaliptice", poziția noastră este în acord cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
decupajul prezentat s-a centrat în special pe conceptele și temele care țin de filosofia postmodernă (hiperrealitate, simulare, seducție, strategie fatală etc.) și pe discutarea lor în manieră critico-argumentativă, legăturile teoretice fiind acum cele cu Foucault, Lyotard, Deleuze etc. În problematica seducției, am asumat o abordare diferită de aceea a majorității interpreților săi, care puneau problema în special din perspectiva ideologiei, a feminismului sau a sociologiei. Din punctul meu de vedere, conceptul de seducție se poate organiza într-o metaforă esențială
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
obiectului (dincolo de modul de producție, de circulație și de schimb economic) începem să ne punem problema finalității sensului obiectului, al statutului său de mesaj și de semn". 63 Steven Best, Douglas Kellner, Postmodern Theory. Critical Interrogations, p. 21. 64 Pentru problematica deconstrucției, a se consulta, de exemplu, Christopher Norris, Deconstruction: Theory and Practice, Methuen, London and New York, 1982, Christopher Norris, Against Relativism. Philosophy of Science, Deconstruction and Critical Theory, Blackwell Publishers, Oxford, 1997, Jonathan Culler, On Deconstruction. Theory and Criticism after
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și teoria postmodernă, care, teoretizând despre noile forme ale tehnologiei, culturii, societății, ar fi trebuit să ofere Teoriei Critice un număr însemnat de subiecte de aprofundat, în timp ce realitatea a arătat că majoritatea teoreticienilor critici nu s-au confruntat cu această problematică, în timp ce alții au respins-o mai mult ideologic. 126 După cum declară Lyotard, "Consensul a devenit o valoare desuetă și suspectă. Dreptatea însă nu e nici desuetă, nici suspectă. Trebuie să ajungem la o idee și la o practică a dreptății
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o interpretare deschisă asupra literaturii și a scriiturii, deși observă că în Gradul zero al scriiturii, écriture este doar o "morală a formei". Astfel, "pentru Roland Barthes, literatura se fondează pe o interogație asupra lumii și limbajului. Dar centrată pe problematica limbajului ea încetează de a fi în mod propriu literatură în sensul tradițional al cuvântului și devine scriitură". (Angeles Sirvent Ramos, "De la littérature à l'écriture", în Barthes après Barthes. Une actualité en questions. Actes du colloque international de Pau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Human Sciences, Sage Publications, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 5, 1992, pp. 70-73. 341 Barry Sandywell, "Forget Baudrillard?", în Theory, Culture & Society, Sage Publications, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 12, 1995, pp. 125-152. 342 Pentru Baudrillard, problematica obiectului este aceea care îi va oferi posibilitatea de a se distanța de metafizica subiectului (obiectul fiind conceput în Strategiile fatale, p. 132, drept "locul unei hemoragii violente a subiectivității"). Deși teoretizează diferite figuri ale alterității, alteritatea radicală este considerată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
figurile alterității se rezumă la una singură: aceea a obiectului", în "L'Objet comme Attracteur Étrange", în La Transparence du Mal, p. 178). De altfel, Baudrillard mărturisește: "Încă de la început, am ales acest unghi pentru că voiam să mă desolidarizez de problematica subiectului. Problematica obiectului a reprezentat alternativa și a rămas orizontul reflecției mele. [...] Ceea ce m-a interesat cu adevărat nu a fost obiectul fabricat în sine, ci ceea ce obiectele își comunică unele altora, sistemul de semne și sintaxa pe care o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se rezumă la una singură: aceea a obiectului", în "L'Objet comme Attracteur Étrange", în La Transparence du Mal, p. 178). De altfel, Baudrillard mărturisește: "Încă de la început, am ales acest unghi pentru că voiam să mă desolidarizez de problematica subiectului. Problematica obiectului a reprezentat alternativa și a rămas orizontul reflecției mele. [...] Ceea ce m-a interesat cu adevărat nu a fost obiectul fabricat în sine, ci ceea ce obiectele își comunică unele altora, sistemul de semne și sintaxa pe care o elaborează" (Mots
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ci realizarea conceptului și materializarea ideii" (ibidem, pp. 91-92). 502 Ibidem, p. 83. 503 În Richard G. Smith, "The Catastrophe of Paradox: Questions and Answers on Hyperreal America with Jean Baudrillard", p. 100. 504 Ibidem, p. 97. Discutând despre aceeași problematică a Americii și modernității cu Philippe Petit, Baudrillard mărturisește că intenția lucrării nu a fost aceea de a realiza o comparație istorică sau culturală între Europa și America; dimpotrivă, aceasta s-a născut dintr-un soi de fascinație pentru o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Anthony Blair, Charles A. Willard, A. Francisca Snoeck Henkermans (ed.), op. cit., pp. 13-16. 539 Chaϊm Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca, La Nouvelle Rhétorique. Traité de l'argumentation, Presses Universitaires de France, Paris, 1958, p. 10. 540 Redau un fragment sugestiv pentru problematica raportului dintre convingere și persuasiune: Considerarea a ceva ca adevărat este un fapt al intelectului nostru, care se poate baza pe principii obiective, dar care reclamă și cauze subiective în simțirea celui care judecă. Dacă ea este valabilă pentru oricine
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
modificări aproape la toate capitolele Regulii, a confirmat interzicerea dreptului de proprietate (bunurile folosite de Ordin rămâneau proprietatea Bisericii Romane), însă fără a menționa modul în care trebuiau folosite lucrurile. Dacă Quo elongati și Ordinem vestrum se referă la o problematică internă, ultimele două scrisori, dimpotrivă, ne permit să surprindem ecourile unei polemici foarte aprinse, adică disputa dintre seculari și mendicanți, ce ajunsese între anii 1254-1255 la una dintre fazele sale cele mai acute. Inocențiu al IV-lea, la 22 noiembrie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Weinhold I. The Myths of CFD. Computational fluid dynamics works better, and is easier than you think. http://machinedesign.com/ContentItem/71840/TheMythsof CFD.aspx): Mitul 1. CFD este prea dificilă. Datele actuale arată cu 58% dintre ingineri nu cunosc problematica CFD sau au probleme cu înțelegerea aspectelor legate de dinamica fluidelor (situație mult mai des întâlnită în cazul medicilor!). O simulare eficientă impune o meșare adecvată, stabilirea unor condiții adecvate pentru limite și selectarea unor setări pentru solver care să
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Nu ne interesează, aici, sau nu În primul rînd, valoarea lor estetică (justificarea estetică a poemelor a fost făcută În mai multe rînduri!), interesează direcția În formele imaginarului heliadesc În confruntarea cu un număr de teme mari. Ele prefigurează o problematică a visului (sau mai exact: a visării) și o tematică a ascensiunii și căderii, pentru care Heliade dovedește a avea o aptitudine specială. Mai Întîi noutatea temelor În cîmpul poeziei române. Nu este prima oară cînd poezia intră pe porțile
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
caută pe sine: „În minutele-acelea cînd sufletul gîndește, CÎnd omul se coboară În conștiința lui, Ca unei inimi care cu noi compătimește Frățeștei ei lumine durerea mea supui.” Consecvent, Grigore Alexandrescu Întoarce versurile, străbătute de o notă religioasă (Candela), spre problematica morală. Dumnezeu este limanul ultim, țărmul spre care se Îndreaptă corăbierul (imagine banală) cînd marca este primejdioasă. Spațiul reveriei, personalizat pentru o clipă, se deschide din nou spre literatură. Sau, mai exact, este acaparat din nou de clișeele literaturii. O
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
factum. 41 După Ioan Holban, în Firu'n patru "autorul însuși pare a se supune acelei fatalități literare care guvernează destinul personajelor sale", pentru că "scrisoarea lui Anton Klentze inversează rolurile, autorul devenind personajul propriului său personaj". Drept urmare, "ideea personajului naște problematica și intriga romanului, iar senzația naratorului dezvăluie principiul său de construcție, unindu-i pe eu și el într-o făptură unică, stabilind adică valoarea implicării autorului în propria-i narațiune" (Ioan Holban, op. cit., p. 104). 42 Iată însemnarea din 3
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Biklen D. „Schools without labels: parents, educators and inclusive education”, 1992), iar la noi în țară, preocupările legate de cercetarea dificultăților de învățare în relație cu imaturitatea școlară au început încă din anii '70 (Cozma Ț., Gherguț, A. „Introducere în problematică educației integrate”, 1997). De atunci și până în prezent s-a încercat definirea acestor dificultăți/tulburări de învățare în numeroase contexte și la nivelul diferitelor organisme naționale și internaționale. Relevant pentru studiul nostru este specificarea faptului că, în esență, dificultățile de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de intelect) clasele IIV”, Ed. Pim, Iași; 7. Cosmovici A., Iacob L., 1997 „Psihologie școlară”, Ed. Polirom, Iași; 8. Cozma Ț., 1988 „Școală și educațiile paralele”, Ed. Universității „Al.I. Cuza”, Iași; 9. Cozma Ț., Gherghuț A., 2000 „Introducere în problematică educației integrate”, Ed. Spiru Haret, Iași; 10. Cretu C., 1999 „Curriculum diferențiat și personalizat”, Ed. Polirom, Iași; 11. Cucoș C., 1996 „Pedagogie”, Ed. Polirom, Iași; 12. Dima S., Pâclea V., Candrea A, 1995 „Veniți să ne jucăm, copii! Antologie de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
un pacientul este diagnosticat, tratamentul trebuie privit în perspectiva speranței de viață, care la o persoană de 65 de ani este de circa 5 ani, în timp ce la alta de 20 de ani este de circa 50 de ani (30). Evident, problematica diabetului tip 1 este alta decât cea a diabetului tip 2, după cum indiferent de tipul de tratament aplicat, această problematică diferă în funcție de vârsta pacientului. Aceasta din urmă influențează și atitudinea terapeutică, deoarece la vârstele înaintate, în momentul depistării bolii, pacientul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92257_a_92752]
-
este de circa 5 ani, în timp ce la alta de 20 de ani este de circa 50 de ani (30). Evident, problematica diabetului tip 1 este alta decât cea a diabetului tip 2, după cum indiferent de tipul de tratament aplicat, această problematică diferă în funcție de vârsta pacientului. Aceasta din urmă influențează și atitudinea terapeutică, deoarece la vârstele înaintate, în momentul depistării bolii, pacientul poate prezenta deja complicații cronice sau afecțiuni asociate (37). Întrucât în prezent boala nu poate fi vindecată, obiectivul principal al
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92257_a_92752]
-
poate spune că educația pacientului nu este o simplă componentă a tratamentului, ci tratamentul însuși! Și în acest caz, programul structurat de educație trebuie să fie adaptat tipului de boală, întrucât spre exemplu, insulinodependența presupune o serie de cunoștințe specifice problematicii legate de tehnica de injectare a insulinei, precum și de precauțiile legate de efectele secundare posibile ale insulinoterapiei. Obiectivele imediate ale tratamentului T1DM diferă de cele ale T2DM (13). Diferențele etiopatogenetice între cele două forme de boală explică măsurile particulare de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92257_a_92752]
-
timpul de muncă, timpul de Învățare și cel pentru joacă; este necesară o mai mare atenție acordată dezvoltării vorbirii, posibilităților de exprimare prin antrenarea elevei În activități de povestire, discuții libere, exprimarea opiniei. Obiective Mijloace de realizare -Sensibilizarea părinților față de problematica și nevoile copilului -Îmbunătățirea colaborării dintre părinți și școală (cadrul didactic) discuții cu părinții; crearea unui caiet prin intermediul căruia părinții să fie informați săptămânal de activitatea și rezultatele elevei la școală, În care să noteze aspecte semnificative ale activităților desfășurate
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]