14,124 matches
-
într-o primă etapă, iar terapeutul le descrie verbal și le parcurge cu mâna încât să se sesizeze conținutul, organizarea și reproducerea grafică. În a doua etapă, grafemele sunt reproduse gestual în spațiu, desprinzând atenția de la concretul grafic spre reprezentarea simbolică realizată kinetic, iar subiectul urmărește mișcarea spațial și secvențial memorând organizarea și desfășurarea temporală a mișcării de reproducere a literei ritmate de cântec. Despre scrire, Françoise Masse afirma „Activitatea grafică este o reproducere fără urmă și ritmică a schemei simple
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
face prin corectarea percepției auditive, scrisul reprezentând o reproducere a limbajului perceput sonor. Dislexicii prezintă tulburări de analiză a fonemelor sub aspect discriminativ și al succesiunii fenomenelor acustice, precum și tulburări în reproducerea cadenței și tempoului; î89, 130) 2. Asocierea gestului simbolic fonomimic cu semnul grafic al sunetului ca instrument de memorare și evocare a perchii fonem-grafem: Susanne Borel-Maisonny a elaborat un atlas al gesturilor în care de exemplu sunetul „o” este reprezentat prin primele două degete curbate în formă de cerc
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
percepe rapid și precis fonemele în structura ritmică și melodică a cuvântului și a cuvintelor în propoziție, - să realizeze asociația semn-sunet, iar în caz de dificultăți de percepție auditivă să poată recurge la sistemul de echivalență în percepția vibratorie, gestul simbolic, imaginea asociată;să recunoască grafemele luate izolat și în special să identifice orientarea literelor omonime: p, b, d, n, u; - să urmărească cu privirea secvențele spațiale ale cuvintelor; - să sesizeze intervalele dintre cuvinte, pentru a le percepe ca grupe distincte
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a devenit o resursă comunicațională în străduința indivizilor de a se prezenta celorlalți într-o manieră pozitivă. Asupra acestei funcții de semnificare pe care vestimentația o îndeplinește la nivelul relațiilor sociale s-au pronunțat unii semioticieni și reprezentați ai interacționismului simbolic: Georg Simmel, Erving Goffman, Gregory Stone, Roland Barthes, Umberto Eco. De asemenea, consensul cu privire la utilizarea "metalimbajului" modei vestimentare, precum și determinanții socioculturali ai opțiunilor indivizilor sunt problematici cărora abordarea sociologică le oferă un răspuns. Însă nu numai semnificațiile hainelor și "coagularea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
precum și constrângerile care derivă din aceasta. Unii analiști (Y. Kawamura, 2004; M. Carter, 2003a; Gh. Achiței, 1988) preferă să marcheze debutul concepțiilor clasice despre modă cu opera istoricului englez Thomas Carlyle (1795-1881). În 1853, Thomas Carlyle formula interogații despre funcția simbolică a veșmintelor în Sartor Resartus. The life and opinions of Herr Teuflsdröckh (1853), convins fiind că "așa cum Montesquieu a scris Spiritul Legilor [...], și eu aș putea scrie un Spirit al Hainelor, astfel, alături de un Spirit al Legilor, practic un Spirit
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
aceeași familie de obiecte. Așa cum au fost ilustrate de Herbert Spencer, trofeul, emblema și îmbrăcămintea ar putea să explice comportamentele recurente într-un anumit tip de societate. Însă cea mai specifică trăsătură a acestora, după cum precizează Herbert Spencer, este funcția simbolică, de exprimare a statutului într-o anumită societate. Lui Herbert Spencer îi datorăm prima conceptualizare a fluctuațiilor vestimentare în termeni de fenomen social, mai exact autorul recunoaște principiul dinamic al modei ca factor explicativ pentru societatea timpului său. "Așa cum se
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu sunt altceva decât echivalentele moderne ale statutului social. După cum argumenta Jukka Gronow (1997, 32) în lucrarea The Sociology of Taste, literatura sociologică dedicată statutului social a ilustrat că indivizii tind să-și exprime poziția socială prin intermediul artefactelor cu funcție simbolică (îmbrăcăminte, ornamente, bunuri de lux) și că un procent statistic semnificativ de indivizi sunt îngrijorați de percepția celorlalți privind statutul lor social. A exista din punct de vedere social, remarca Pierre Bourdieu în Regulile artei (1992/2007, 57), înseamnă a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
număr de oameni încep să intre în interacțiune, formând o unitate temporară sau permanentă" (apud D. Frisby, 1984/2002, xiv-xvii). În lucrarea Philosophie des Geldes (1900) Georg Simmel prezintă moda ca o formă de interacțiune specifică marilor metropole, subliniind dimensiunea simbolică a acesteia, clasa socială, statutul, genul și cultura din care provine individul putând fi reperate în comportamentele de consum (G. Simmel, 1900/2004, 90). În schimb, în eseul din 1904, Georg Simmel analizează fenomenul modei mai mult în legătură cu dorința de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
formarea impresiei, pe de altă parte (pentru receptorul unui anumit stil de vestimentație), "cheia acestui proces fiind atașarea aceluiași înțeles unui anume stil de vestimentație". Prin intermediul acestei lucrări, Susan B. Kaiser își exprimă adeziunea la analiza vestimentației din perspectiva interacționismului simbolic. Așadar, o dată cu lucrarea lui Susan B. Kaiser, psihologia socială conține o abordare închegată a subiectului. Totodată, pentru evoluția abordării psihosociologie a subiectului este relevant de amintit faptul că anii '60 ai secolului trecut consemnează două conferințe internaționale care își propuneau
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la explicarea stilului vestimentar al grupurilor subculturale din Anglia anilor '70. Cartea lui Dick Hebdige din 1979 Subculture: The Meaning of Style constă într-o lectură semiotică a vestimentației subculturii punk, aceasta reprezentând, în viziunea autorului, o formă de rezistență simbolică (sign struggle) la ordinea socială dominată (D. Hebdige, 1979, 17). Am denumit intervalul de timp cuprins între anii 1960 și 1990 "perioada fondatorilor" deoarece tema a cunoscut interpretări variate în cadrul unor lucrări semnate de personalități de seamă ale sociologiei și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modele explicative reprezintă trăsăturile cele mai accentuate ale studiilor din ultimii douăzeci de ani. Startul a fost dat în 1992 de Fred Davis, sociolog american format la Universitatea din Chicago sub îndrumarea lui Herbert Blumer. Inspirat de discursul reprezentanților interacționismului simbolic, după cum o indică și dedicația cărții " În memoria lui Herbert Blumer, de la care am luat curajul de a analiza temeinic un subiect considerat frivol în sociologia americană" (F. Davis, 1992) -, autorul demonstrează că moda vestimentară este adoptată datorită faptului că
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
predilectă în științele sociale, în opinia aceleiași cercetătoare (ibidem), putem totuși construi o abordare sociologică a modei prin structurarea analizei la nivel macro- și microsocial, ceea ce, în concepția autoarei, ar consta în apelul la tradiția sociologică a funcționalismului și interacționismului simbolic. O lucrare de referință a grupului de cercetători din domeniul studiilor culturale dedicate modei este editată în 2005 sub titlul Encyclopedia of Clothing and Fashion. Istoricul Valerie Steele, coordonatoarea acestei enciclopedii în trei volume, subliniază că cele 642 de concepte-intrări
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Internet Psychology Today). Topica include și diferențieri între stilurile de vestimentație: clasic, tradițional, conservator, fără elemente de noutate și în vogă, moderne, conform ultimelor colecții lansate. 1.7.3. Înfățișare Într-un volum dedicat analizei comportamentului uman din perspectiva interacționismului simbolic, sociologul american Gregory Stone (1964, 90) arăta că înfățișarea (appearence), în interacțiunile sociale, include dimensiunile corpului, imaginea, reputația, vestimentația, expresiile faciale. Fundamentarea teoretică a conceptului de înfățișare, după cum Gregory Stone subliniază, aparține sociologului american Erving Goffman (1922-1982). În lucrarea The
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
schimbă ca efect al dezvoltării interne sau al cauzelor externe, în modă schimbarea este gratuită, schimbare de dragul schimbării" (A.L. Kroeber, 1948, 137, apud J. Stoetzel, 1963, 245). Pe o poziție identică se vor situa, peste timp, definițiile susținătorilor interacționismului simbolic, insistând asupra faptului că moda se particularizează tocmai prin schimbare. Reflectând asupra acestui fenomen, sociologul american Herbert Blumer definea moda ca "un element în continuă schimbare prin care anumite forme se bucură de acceptarea temporară și de respect pentru ca apoi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mai puțin mobile, cu o evoluție mai înceată, și păturile de sus care se tem de orice formă de mișcare și schimbare apărută la cei dintâi. În această situație, clasa de sus recreează permanent semne distinctive, ca expresie a unității simbolice a statusului și a diferențierii de clasa de jos, iar aceasta din urmă imită și adoptă moda clasei de sus, distrugând limitele fixate de aceasta (idem, 34). De îndată ce masele încep să imite moda claselor de sus, acestea adoptă o nouă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
înlocuite de femei mai puțin senzuale, dar mai libertin în moravuri (Girolamo de Michele, 2004/2005, 259). 2.1.4. Herbert Blumer: teoria selecției colective O altă teorie explicativă a mecanismului de propagare a modei se regăsește în perspectiva interacționismului simbolic. Paradigma interacționismului simbolic s-a impus în istoria sociologiei în mare parte datorită operei lui Herbert Blumer (1900-1986) în care sintetiză gândirea profesorului său George Herbet Mead (1863-1931) într-o lucrarea de referință, Symbolic Interactionism (1969), precum și prin activitatea didactică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mai puțin senzuale, dar mai libertin în moravuri (Girolamo de Michele, 2004/2005, 259). 2.1.4. Herbert Blumer: teoria selecției colective O altă teorie explicativă a mecanismului de propagare a modei se regăsește în perspectiva interacționismului simbolic. Paradigma interacționismului simbolic s-a impus în istoria sociologiei în mare parte datorită operei lui Herbert Blumer (1900-1986) în care sintetiză gândirea profesorului său George Herbet Mead (1863-1931) într-o lucrarea de referință, Symbolic Interactionism (1969), precum și prin activitatea didactică și științifică desfășurată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lucrarea de referință, Symbolic Interactionism (1969), precum și prin activitatea didactică și științifică desfășurată în cadrul Chicago University (K.L. Sandstrom et al., 2001/2003, 217). Generațiile de absolvenți și doctoranzi din anii '50-'60 ai acestei universități au aderat la paradigma interacționismului simbolic și și-au înscris în tradiția sociologică activitatea de cercetare sub denumirea "Școala de la Chicago". Erving Goffman, Gregory Stone, Ralph Turner, Fred Davis pentru a-i numi doar pe câțiva din exponenții acestui curent s-au format sub îndrumarea lui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Fred Davis pentru a-i numi doar pe câțiva din exponenții acestui curent s-au format sub îndrumarea lui Herbert Blumer. Cele trei premize de la care pornește analiza simbolic-interacționistă a vieții sociale sunt: Herbert Blumer (1969) subliniază, în grila interacționismului simbolic, modul cum: acționează oamenii conform semnificațiilor pe care le au pentru ei diferite obiecte sociale; sunt construite social semnificațiile acestora în cadrul interacțiunilor reciproce; se transmit semnificațiile, remodelându-se și reînnoindu-se, prin procesul de interpretare la care sunt supuse obiectele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în practici corporale cum ar fi îmbrăcămintea, coafura, machiajul, menținerea siluetei. În ce mod gusturile vestimentare ale indivizilor sunt indicatori ai capitalului cultural și economic deținut de aceștia? În teoria lui Pierre Bourdieu, gustul reprezintă capacitatea de apropia (material și simbolic) o anumită clasă socială, o formulă generică a stilului de viață, exprimată ca un set unitar de preferințe în domeniul vestimentar, mobilier, limbaj sau înfățișare, adică "aceeași intenție expresivă în logica specifică a fiecărui spațiu simbolic" (P. Bourdieu, 1979/1984
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de apropia (material și simbolic) o anumită clasă socială, o formulă generică a stilului de viață, exprimată ca un set unitar de preferințe în domeniul vestimentar, mobilier, limbaj sau înfățișare, adică "aceeași intenție expresivă în logica specifică a fiecărui spațiu simbolic" (P. Bourdieu, 1979/1984, 173). Aceste gusturi sunt ilustrate în retorica cotidiană prin "afirmații ale unei inevitabile diferențe, fiind formulate pur negativ, prin refuzul gusturilor altora" (idem, 56). Din acest motiv alegerea unei ținute vestimentare este o oportunitate de a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dovezi empirice. Cele mai multe împrumuturi teoretice provin din studiile culturale dezvoltate cu precădere în deceniul al șaptelea al secolului XX, când opțiunea unor cercetători pentru tematica fragmentarismului cultural a atras atenția asupra practicilor culturale ale unor grupuri sociale și asupra mecanismelor simbolice de creare a identităților diferențiate (feminismul, problemele rasiale și etnice, categorii de vârstă). Miza acestor abordări este de a identifica relațiile de putere transmise prin intermediul culturii, adică de la grupul dominant, cel care deține controlul instituțiilor creatoare de cultură (presa scrisă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
venit. Aceste divizări și relații inegale se exprimă sub forma culturii de clasă, iată cea de-a doua ipoteză. În alt treilea rând, se presupune că, în interiorul culturilor de clasă (adesea numite culturi- mamă), tinerii negociază și avansează propriile răspunsuri simbolice, distincte, cu privire la vârsta, la statutul generației, dar mai ales își exprimă simbolic atitudinile, valorile și sentimentele față de inegalitățile sociale (T. O'Sullivan, 1994/2001, 330). Nu în ultimul rând, s-a formulat ipoteza potrivit căreia separarea funcțională a familiei de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a reprezenta, sărăcia subculturală. Când membrii mișcării punk cuprinși în cercetare au fost întrebați dacă sunt conștienți că hainele lor au lansat o modă în cultura dominantă, răspundeau deseori negativ (idem, 308). Desigur, miza stilurilor vestimentare a grupurilor subculturale este simbolică. Îmbrăcămintea reprezintă o rezistență simbolică la ordinea dominantă și permite membrilor subculturii să evadeze din poziționările lor structurale pentru o perioadă. Însă observația potrivit căreia tinerii din mediile defavorizate își fac publice simbolurile antimodă și se atașează de o anumită
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
membrii mișcării punk cuprinși în cercetare au fost întrebați dacă sunt conștienți că hainele lor au lansat o modă în cultura dominantă, răspundeau deseori negativ (idem, 308). Desigur, miza stilurilor vestimentare a grupurilor subculturale este simbolică. Îmbrăcămintea reprezintă o rezistență simbolică la ordinea dominantă și permite membrilor subculturii să evadeze din poziționările lor structurale pentru o perioadă. Însă observația potrivit căreia tinerii din mediile defavorizate își fac publice simbolurile antimodă și se atașează de o anumită marcă de producție pentru a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]