10,694 matches
-
Pholidoptera transsylvanica"), șapte fluturi (din speciile: "Leptidea morsei, Nymphalis vaualbum, Gortyna borelii lunata, Euphydryas maturna, Maculinea teleius, Lycaena dispar , Callimorpha quadripunctaria"), calul-dracului (o libelulă din specia "Cordulegaster heros"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo "), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), greier ("Paracaloptenus caloptenoides"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Specii de păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
de: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbicum"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură de munte ("Emberiza cia"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
a secolului XVII, nu a putut funcționa decât în perioada menționată datorită greutăților materiale. Din cauza rigorilor impuse de legea Apony, în 1907 școala și-a încheiat activitatea fiind redeschisă în anul 1923. Pereții, din lemn de brad pe temelie de stejar, delimitează un plan dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Consolele absidei au crestături în plan înclinat. Nava este acoperită cu o boltă semicilindrică, retrasă de la linia pereților și intersectată cu un timpan înclinat, pe latura de vest; absida
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
Din inițiativa și sub directa îndrumare a mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, au fost realizate în anii 1990-1992 lucrări de reparații a Bisericii "Adormirea Maicii Domnului": au fost înlocuite stranele vechi cu altele noi sculptate din lemn de stejar, iar lăcașul de cult a fost pictat pentru prima dată după 200 de ani de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului. Pe peretele interior al Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" a fost pictată următoarea inscripție: Printre obiectele de patrimoniu ale mănăstirii
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
pictat interiorul bisericii în tehnica tempera grasă și în stil neobizantin. Pe peretele exterior sudic al naosului au fost repictate scene din judecata de apoi în tehnica fresco. Au fost înlocuite stranele vechi cu altele noi sculptate din lemn de stejar. Biserica "Nașterea Maicii Domnului" este o construcție de plan triconc (în stilul bisericilor moldovenești), cu abside semicirculare, având trei turle de lemn în stil rusesc, cu formă de bulb de ceapă. Este construită din piatră și cărămidă, cu absida răsăriteană
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
1770 l-a înlocuit pe cel dintâi, cu recuperarea în mare măsură a materialelor componente datorită lipsei materialului lemnos din zonă. Actuala biserică este așezată pe fundație din piatră de râu, primele trei rânduri de bârne fiind din lemn de stejar, probabil cele originare, restul fiind din lemn de brad. Probabil la 1896, a fost suprapus turnul-clopotniță, confecționat dintr-o structură de lemn și îmbrăcat în scânduri, acoperișul acestuia având o bază octogonală.
Biserica de lemn din Țiptelnic () [Corola-website/Science/313829_a_315158]
-
secolul XVII, care, în anul 1754, a fost refăcută din temelie, la renovările ulterioare folosindu-se și materiale provenite de la o biserică adusă din satul Hodoșa. Lăcașul de cult avea grinzi cioplite din lemn de brad, așezate pe tălpi de stejar, care, la rândul lor, se sprijineau pe plăci late din piatră de râu. În regretabilele ciocniri și disensiuni interetnice din martie 1990 a fost implicat și acest lăcaș de cult care, în noaptea de 20-21 martie 1990, a fost incendiat
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
și altarul lăcașului de rugă și închinăciune, cupole octogonale realizate din panouri curbe, împreună cu o turlă hexagonală peste pronaos. Observăm, de asemenea, agreabile cioplituri ale arcadelor ce despart naosul de pronaos, precum și console în cap de cal, din lemn de stejar, nemaiîntâlnite în partea estică a Munteniei. În 1938 i s-a adăugat un pridvor închis (. În patrimoniul bisericii se păstrează tâmpla cu șase icoane mari, trei uși împărătești, 12 icoane mici, plus un crucifix, sculptate în lemn și pictate în
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
datorită transpirației arborelui. Cele 300.000 de frunze tomentoase, cu peri stelați, inclusiv pe pețiol, pot reține cantități importante de praf, care apoi este spălat de ploi și ajunge pe sol. În privința acestei însușiri, teiul este pe locul 3, după stejar și ulm." Același expert sugerează că "nu este neglijabilă nici capacitatea teilor de a emite fitocide, substanțe organice complexe de autoapărare împotriva microorganismelor și a insectelor, dar care sunt utile și omului, distrugând bacilul tuberculozei, agentul dizenteriei și al unor
Tei () [Corola-website/Science/313837_a_315166]
-
da înălțime intrării. Presupunem că data se referă, de fapt, la înființarea parohiei unite, căci, în mod obișnuit la bisericile de lemn, actul de edificare este dăltuit în pragul de sus al primei intrări. Pereții, din brad, pe temelie de stejar, înscriu un plan dreptunghiular cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi și partea de vest a pronaosului de asemeni poligonală, cu trei laturi, tip de plan frecvent pe întreg pământul românesc. La întâlnirea pereților, capetele bârnelor se îmbină în
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
intersectată de trei fâșii curbe. Pronaosul are tavan drept, făcut probabil când, vremelnic, i s-a suprapus o clopoțnită. Pentru a spori rezistența pereților, capetele bârnelor din partea de jos sunt mult prelungite. Nu departe de temelie, pe o bârnă de stejar, a fost puternic profilat un brâu în frânghie. În preajma sfințirii sau resfințirii lăcașului, absida altarului, poate și celelalte compartimente, a fost pictată, la acest fapt referindu-se textul în limbă slavă, din Proscomidie, din nefericire foarte avariat. Din pictura absidei
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
executat mozaicurile Sfinților Petru și Pavel de către pictorul Eugen Profeta. În interiorul bisericii se află spre cinstire particică de la moaștele Sfântului Grigore Decapolitul de la Mănăstirea Bistrița - Vâlcea, iar de curând s-a făcut o nouă axioniță în filigran și sculptură în stejar în care s-a încastrat ți vechea icoană a Maicii Domnului în fața căreia mulți și-au găsit vindecarea. La acest sfânt locaș au slujit personalități marcante ale vieții bisericești, mari profesori de teologie, buni oratori și vrednici gospodari. Despre unii
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
de translatare și recondiționare s-au efectuat pe baza unui studiu de specialitate și a unui proiect adecvat, prin grija deosebită și măiestria echipei conduse de meșterul-restaurator Pop Vasile din comuna Bârsana, județul Maramureș. Biserica este construită din lemn de stejar (iconostasul) și brad (pereții); pereții navei (formați din bârne de brad late de circa 30 de cm) sunt autentici, singurele părți care au fost refăcute cu ocazia mutării din Sava, în anul 2009, fiind acoperișul și turnul clopotniței. Biserica, aflată
Biserica de lemn din Sava () [Corola-website/Science/313989_a_315318]
-
cele bisericești au aprobat acest demers. În anul 1923 s-a obținut un teren în parcul central al orașului, unde urma să se construiască viitoarea catedrală. Acel loc a fost sfințit la 16 septembrie 1923 prin așezarea unei cruci de stejar în prezența episcopului-vicar Ipolit Vorobchievici "Rădăuțeanul" și a ministrului de stat Ion Nistor. Terenul s-a dovedit a fi moale, aici existând odinioară un mic lac numit "heleșteul lui Tofănel". În anii următori au trebuit efectuate mai multe expertize ale
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
În anii următori au trebuit efectuate mai multe expertize ale terenului pentru a se determina soluțiile tehnice de construcție. După săparea fundației, aceasta a fost întărită cu o placă de beton armat, groasă de cinci metri, așezată pe pilaștri de stejar. Lucrările de construcție au început abia în iulie 1927 pe cheltuiala Mitropoliei Bucovinei. Piatra de temelie a viitoarei catedrale a fost sfințită la 23 octombrie 1927 de către mitropolitul Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei, asistat de arhimandritul Ortizie Popescu, starețul Mănăstirii Sucevița
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
Ariadnei Șalari, a Verei Malev, a lui Ion C. Ciobanu, Vasile Vasilache, Aureliu Busuioc. In anul 1950 absolvește școala agricolă din Cucuruzeni, iar în 1960 - Cursurile superioare de pe lângă Institutul de literatură M. Gorki din Moscova. Debutează în 1950 cu povestirea "Stejarul". În anul 1955 îi apare culegerea de proză " Drumul spre sat", iar peste doi ani, în anul 1957, vede lumina tiparului culegerea "Lasă vântul să mă bată". Povestirea care a dat titlul cărții are drept protagonistă o tânără învățătoare și
Ana Lupan () [Corola-website/Science/318412_a_319741]
-
1987, în imediata apropiere a bisericii de lemn, înspre nord, a fost construită o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină largă (1.80 m
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
Elena" și "Ștefan cel Mare și Sfânt". Biserica nouă se află la șoseaua principală ce tranzitează localitatea. Biserica de lemn din Todirești este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost ulterior tencuiți. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină foarte largă (2.00 m) în partea
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
acoperit cu șindrilă. Pe măsura trecerii timpului, populația satului Frătăuții Noi a crescut, iar biserica de lemn s-a dovedit neîncăpătoare. În anul 1908 a fost înălțată în sat o biserică de zid. este construită în totalitate din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș înalt, cu pante repezi, cu o învelitoare din șindrilă bătută în „solzi”. Pe coama bisericii se află două cruci (una în partea
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
12 kilometri nord de Băbeni, pe valea Otăsăului, în comuna Frâncești. Potrivit unei vechi tradiții locale ar fi luat ființă în primele decenii ale secolului al XVI-lea prin edificarea în acest loc a unei biserici din materialul unui singur stejar. Ea a fost ridicată în cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoană care se păstrează și azi în biserica de piatră a mănăstirii. în baza acestei tradiții așezarea monahală de la Frâncești poartă numele Dintr-un Lemn. Cea mai veche mărturie despre mănăstire
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
scris de diaconul Paul de Alep, care l-a însoțit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoriile acestuia prin Țările Române, între anii 1653-1658. El susține că un călugăr ar fi găsit o icoană a Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular. În acel moment el ar fi auzit o voce care l-ar fi îndemnat să zidească o mănăstire din trunchiul acelui copac. Mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit Crețanul, cercetând mănăstirea la 29 iulie 1745 scria: „Un cioban cu numele Radu, în timpul
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
o mănăstire din trunchiul acelui copac. Mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit Crețanul, cercetând mănăstirea la 29 iulie 1745 scria: „Un cioban cu numele Radu, în timpul lui Alexandru Vodă (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului despre care amintește Paul de Alep și, tăind stejarul în care a fost găsită icoana a făcut din lemnul lui o bisericuță numită din această pricină Dintr-un Lemn”. Cam același lucru îl afirma în 1842 și poetul Grigore Alexandrescu. Existența stejarilor seculari, precum și a icoanei sunt astăzi probe
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
care amintește Paul de Alep și, tăind stejarul în care a fost găsită icoana a făcut din lemnul lui o bisericuță numită din această pricină Dintr-un Lemn”. Cam același lucru îl afirma în 1842 și poetul Grigore Alexandrescu. Existența stejarilor seculari, precum și a icoanei sunt astăzi probe de necontestat pentru adevărurile consacrate în legendă. Mănăstirea a fost de altfel construită chiar pe locul stejarului purtător de icoană, după toate probabilitățile pe la mijlocul secolului al XVI-lea. Bisericuța din lemn este lucrată
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
pricină Dintr-un Lemn”. Cam același lucru îl afirma în 1842 și poetul Grigore Alexandrescu. Existența stejarilor seculari, precum și a icoanei sunt astăzi probe de necontestat pentru adevărurile consacrate în legendă. Mănăstirea a fost de altfel construită chiar pe locul stejarului purtător de icoană, după toate probabilitățile pe la mijlocul secolului al XVI-lea. Bisericuța din lemn este lucrată din bârne groase, încheiate în coadă de rândunică. Are o formă dreptunghiulară, cu o lungime totală de 13 de metri, lățime de 5,50
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]