64,222 matches
-
, Andrei (3.IV.1952, București), eseist și traducător. Este fiul istoricului literar Paul Cornea. În 1975 a absolvit Facultatea de Istorie și Teorie a Artei a Institutului „Nicolae Grigorescu”, iar în 1980 Facultatea de Limbi Clasice a Universității din București. Debutează publicistic în revista Liceului „Nicolae Bălcescu” din capitală, iar editorial în 1977, cu volumul De la portulan la vederea turistică. A beneficiat de
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
Disocierea dintre om și operă pare a fi un fenomen intelectual modern. Lucrul este firesc, deoarece, în vremea noastră, scrierile despre viața scriitorilor și artiștilor s-au înmulțit într-o măsură covârșitoare, în raport cu opera, permițând biografilor să constate contradicțiile dintre teorie și practică, ba chiar și nepotrivirile dintre mesajul operei și caracterul intim al autorului.” Asta nu înseamnă că C. părăsește biografia și se resemnează în contemplarea operei. De la text ajunge repede la om, fixat, de regulă, într-un portret moral
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
operele lui Constantin Dobrogeanu-Gherea (1966), Dimitrie Cantemir (1975), Ion Creangă (1979). C. a popularizat intens, prin studii bogate în informație și cu observații profunde și subtile, literatura universală în mediul basarabean (Dante, Jean-Jacques Rousseau). Substanțială este contribuția lui la dezvoltarea teoriei literare în Republica Moldova. A publicat - în colaborare - cartea Studii de teorie a literaturii (1979). Un domeniu în care C. și-a manifestat cunoștințele, spiritul de observație, puterea de pătrundere în mecanismul specific al operei literare, dar și verva polemică l-
COROBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286428_a_287757]
-
C. a popularizat intens, prin studii bogate în informație și cu observații profunde și subtile, literatura universală în mediul basarabean (Dante, Jean-Jacques Rousseau). Substanțială este contribuția lui la dezvoltarea teoriei literare în Republica Moldova. A publicat - în colaborare - cartea Studii de teorie a literaturii (1979). Un domeniu în care C. și-a manifestat cunoștințele, spiritul de observație, puterea de pătrundere în mecanismul specific al operei literare, dar și verva polemică l-a constituit literatura contemporană. Cu toate că a plătit și el tribut conjuncturii
COROBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286428_a_287757]
-
1956; Vasile Alecsandri. Viața și opera, Chișinău, 1957; Studii și articole de critică literară, Chișinău, 1959; Studii, eseuri, recenzii, Chișinău, 1968; Romanul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1969; Pagini de critică literară, Chișinău, 1971; Dimitrie Cantemir - scriitor umanist, Chișinău, 1973; Studii de teorie a literaturii (în colaborare), Chișinău, 1979; Creația lui M. Eminescu în școală, Chișinău, 1980; Scrieri alese, Chișinău, 1983. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 113-117; V. Beșleagă, Profesor și critic literar de prestigiu, „Nistru”, 1985, 2; Ion Ciocanu
COROBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286428_a_287757]
-
omului contemporan. Colaborează la „România literară”, „Vatra”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Steaua”, „Astra”, „Familia”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Igaz Szó” ș.a. Înainte de a trece la amplele sale sinteze, C. antologhează textele despre roman ale lui I. Slavici, descifrând în ele o teorie coerentă a genului, modernă pentru epoca lor, în special privind conceptul de personaj și mijloacele retorice (Ioan Slavici, Romanele vieții, 1977). Tot ceea ce va scrie criticul se axează pe roman. Geneza romanului românesc (1985) ocupă, din acest punct de vedere
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
specie literară), adică practic în toate varietățile de proză anterioare: basm, legendă, roman popular, Biblie și narațiune religioasă, istoriografie, cronici rimate, epopee, jurnal de călătorie, nuvelă și povestire, „fiziologii”, corespondență literară, memorialistică autobiografică. Rolul capital îi este rezervat cronicii / letopisețului. Teoria lui C. este când prea laxă (formele ce ar anticipa romanul), când prea restrictivă (influența modelului occidental e redusă la rolul de „clarificator”), cartea rezistând însă prin considerațiile analitice care se sustrag schemei teoretice. Romanul românesc și problematica omului contemporan
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
secolul al XX-lea, pentru ca, în 1982, să devină asistent la Catedra de germană a Universității ieșene. Bursier al Fundației „Alexander von Humboldt”, efectuează mai multe stagii la instituții de învățământ superior din Germania. Concomitent își pregătește doctoratul în domeniul teoriei literaturii, teza fiind susținută în 1988. Conferențiar și șef de catedră (1990), profesor (1995), este totodată coordonator al secției de jurnalistică a Facultății de Litere din Iași și director al Editurii Universității „Al. I. Cuza”. A fost în repetate rânduri
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
Activitatea științifico-publicistică, începută în 1970 la „Viața studențească”, se concretizează inițial în numeroase studii și articole apărute în reviste românești, precum „Alma Mater” - „Dialog” (la care timp de peste un deceniu este redactor, redactor-șef adjunct și director), „Revista de istorie și teorie literară”, „Secolul 20”, „România literară”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Vatra”, „Neue Literatur”, „Caiete critice”, „Contrapunct”, „Observatorul cultural” ș.a., ori străine, precum „Der Pfahl”, „Arcadia”, „Neohelikon”, „Revue germanique internationale”, „Sprachkunst”, „Südostdeutsche Viertelsjahresblätter” ș.a., în acestea din urmă
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
dimensiunea antropologică a literaturii (1995), Paul Celan și „meridianul” său. Repere vechi și noi pe un atlas central-european (1998), Czernowitzer Geschichten (2003). Precizate foarte devreme și astfel beneficiind de o temeinică formație, domeniile de interes științific ale lui C. - germanistica, teoria literaturii și comparatistica, precum și studiile culturale - comunică amplu între ele. În numeroase studii, germanistul se ocupă de mari scriitori (Schiller, Thomas Mann, Kafka, Brecht, Ernst Jünger, Dürrenmatt, Max Frisch) sau de eseistul, istoricul și politologul Valeriu Marcu, pe care l-
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
s-ar înscrie în „beția de cuvinte” denunțată cândva de Maiorescu: „Adept integral al ideologiei și metodei critice a d-lui Ibrăileanu, animat de elan corporativ și înarmat cu fațete multiple de critic pledant, cu erudiție adesea superficială, vulgarizând abil teorii abstracte, într-un stil de o facilitate cursivă agreabilă, d. M. Ralea e un eclectic publicist și un nobil colportor de idei generale din atmosfera culturală a vremii.” Totuși, referindu-se la „critica universitară”, iat-o „eminent reprezentată” prin Tudor
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
exegeții cei mai temeinici. Ca să facă critică, Pompiliu Constantinescu n-a socotit cu cale să-și formuleze vreun sistem, așa cum (și luăm analogia din admirabilul său studiu despre Creangă) autorul Amintirilor a intuit viața țăranului, fără s-o pună în teorii. Există o predestinare în toate compartimentele literaturii, așa cum există una și în diferențierile sociale. Și Pompiliu Constantinescu a fost predestinat critic, ceea ce nu înseamnă că viitorul nu ni l-ar putea revela și drept un creator de artă, dacă e
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
și 1964 a fost director general în Ministerul Culturii, a condus succesiv (de la vârsta de douăzeci și nouă de ani) Direcția Teatrelor și Instituțiilor Muzicale, Direcția Generală a Editurilor, Studioul Cinematografic București, a fost cercetător în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, ultima sa încadrare aici fiind aceea de șef de sector. În 1990 a devenit ministru adjunct în Ministerul Învățământului. Membru în biroul executiv al Societății de Științe Filologice din România, este, din 1990, vicepreședintele acesteia. Membru al
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
determină o tăcere publicistică de zece ani), „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „România literară”, „Revue des études sud-est européennes”, „Cahiers roumains d‘études littéraires”, „Limbă și literatură”, „Synthesis”, „Manuscriptum”, „Viața românească” (la ultimele două deținând cronica permanentă a cărții de istorie și teorie literară între 1983 și 1988, respectiv în 1989), precum și la periodice academice din străinătate: „Neohelicon”, „Études balcaniques”, „Philologica Pragensis” ș.a. Încă de la primul volum C. se profila ca un istoric literar cu vocație teoretică și deschidere interdisciplinară. Cercetarea pozitivă, bazată
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
contribuit, în anii formării, contactul cu sociologia lui D. Gusti și îndeosebi cu H.H. Stahl, ca și interesul pentru istoria socială, aceste științe cauționându-i mai târziu cercetările de istorie a mentalităților și a spiritului public, precum și pe cele de teorie a lecturii și de sociologie a instituției literare. Alte modele sunt D. Popovici, T. Vianu și G. Călinescu. În demersurile sale, C. adoptă o dublă perspectivă: a „aproapelui”, prin close reading, și a „departelui”, adică a proiectării fenomenului pe coordonate
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
ideii naționale” ca factor de bază în structurarea romantismului românesc, al expansiunii romantice (cu specificarea că la noi romantismul „se insinuează”, „nu se impune”) și al esteticii romantice. Un „post-scriptum după 20 de ani”, publicat în „Revista de istorie și teorie literară” în 1992, precizează unele chestiuni de terminologie și periodizare și se ocupă de „grupările” postpașoptiste ale exilaților, preeminescienilor și „nestatutarilor”, precum și de depășirea romantismului prin Eminescu. Sinteza din 1972 e continuată printr-o altă carte de referință, Oamenii începutului
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
sociologie a romanului românesc (1982), ediția facsimilată a revistei „Propășirea” (1980), numeroase ediții; a îngrijit și însoțit cu o densă introducere antologia I. Heliade-Rădulescu interpretat de... (1980). Vocația teoretică este ilustrată pe deplin de Regula jocului (1980) și Introducere în teoria lecturii (1988). Propunându-și, în Regula jocului, să se ocupe de „versantul colectiv al literaturii” (genuri, curente, tipologii, concepte), C. se interesează îndeosebi de funcționarea discursului social în spațiul intra- și extratextual, precum și de rolul factorilor contextuali în creația literară
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
în creația literară. Studii deschizătoare de perspective analizează nașterea romanului românesc (explicată prin instaurarea relațiilor de piață), originea și funcționarea miturilor literare (Alecsandri), rolul publicului în orientarea repertoriului teatral de la jumătatea secolului al XIX-lea ș.a.m.d. Introducere în teoria lecturii (tradusă în 1993 în Italia) reprezintă o sinteză interdisciplinară a problematicii lecturii, convocând cunoștințe de teoria textului, semiotică, psihologie și sociologie a receptării, hermeneutică, critică și istorie literară. Semnele vremii (1995) e o culegere de cronici și intervenții în jurul
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
originea și funcționarea miturilor literare (Alecsandri), rolul publicului în orientarea repertoriului teatral de la jumătatea secolului al XIX-lea ș.a.m.d. Introducere în teoria lecturii (tradusă în 1993 în Italia) reprezintă o sinteză interdisciplinară a problematicii lecturii, convocând cunoștințe de teoria textului, semiotică, psihologie și sociologie a receptării, hermeneutică, critică și istorie literară. Semnele vremii (1995) e o culegere de cronici și intervenții în jurul unor autori și cărți (multe sunt ediții critice sau volume de inedite). O secțiune Pro domo, cu
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
Pann, București, 1964; De la Alecsandrescu la Eminescu, București, 1966; Originile romantismului românesc, București, 1972; Oamenii începutului de drum, București, 1974; Conceptul de istorie literară în cultura românească, București, 1978; Regula jocului, București, 1980; Itinerar printre clasici, București, 1984; Introducere în teoria lecturii, București, 1988; Aproapele și departele, București, 1990; Semnele vremii, București, 1995. Antologii, ediții: Documente și manuscrise literare, I-V, București, 1967-1986 (în colaborare); Gândirea românească în epoca pașoptistă (1830-1860), I-II, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Mihai
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
1997, 1-2; Andrei Nestorescu, Paul Cornea și semnele vremii , LAI, 1996, 2; Cercetarea literară azi (volum omagial), Iași, 1998; George Pruteanu, Lectura sub microscop fenomenologic, „Dilema”, 1998, 271; Monica Spiridon, Lectura: un ceremonial ocultat, R, 1998, 5-6; Victor Neumann, Despre teoria lecturii, O, 1999, 4; Dan Mănucă, Nostalgiile spiritului clasic, CL, 2000, 11; Micu, Ist. lit., 768-769; Dicț. esențial, 199-201; Ileana Oancea, Elogiul spiritului academic, O, 2001, 6; Manolescu, Lista, III, 169-172; Petraș, Panorama, 213-217; Popa, Ist. lit., II, 1100- 1101
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
în revistele clujene „Steaua” și „Tribuna”. Între 1968 și 1983 este asistent, lector, conferențiar la Catedra de engleză a Universității din Timișoara. În 1983, beneficiind de o bursă Fulbright, s-a stabilit în SUA și a predat literatura engleză și teoria literaturii la University of Northern Iowa, la Harvard University, ajungând profesor titular și șef al Catedrei de literatură engleză și comparată la Virginia Commonwealth University din Richmond. Cronicar literar la revistele „Orizont” și „Amfiteatru”, redactor-șef al revistei „Forum studențesc
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
remarcabilă, oferit de Council of Editors of Learned Journals. Colaborator al unor publicații prestigioase ca „Poetics Today”, „Critique”, „The American Book Review”, „Partisan Review”, „Semiotics”, „Style” etc., recenzează în mod sistematic în reviste de specialitate lucrări românești de critică și teorie literară. În 1992 a publicat volumul teoretic Hermeneutical Desire and Critical Rewriting. Narrative Interpretation in the Wake of Poststructuralism, devenit în scurt timp un titlu de referință în domeniu. Anatomia balenei albe este o contribuție, impecabil articulată metodologic, la explorarea
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
Universității de Stat din Moldova (1961), lucrează la cotidianul „Moldova socialistă”. Doctor în filologie, între anii 1986 și 1992 activează ca decan al Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din Moldova, iar din 1989, ca șef al Catedrei de teorie și practică a presei la aceeași universitate. C. cercetează îndeosebi fenomenul jurnalistic din secolul al XIX-lea, alcătuind culegeri de texte selectate din presa periodică românească a timpului, semnate de Gh. Asachi, M. Kogălniceanu, Al. Russo, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri
COVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286459_a_287788]
-
la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași (1950-1952), va absolvi Facultatea de Istorie-Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1956), unde și lucrează ca bibliotecar (1953-1956) și unde va fi asistent, lector și conferențiar la Catedra de istoria și teoria literaturii române. Se mută la București și funcționează ca redactor, șef de secție, secretar general de redacție la Redacția culturală din Radiodifuziunea Română (1964-1969), director adjunct de programe la Televiziunea Română (1972-1977), redactor la Teatrul Radiofonic (1977-1985), din nou redactor la
CRACIUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]