99,150 matches
-
amiralul a fost așteptat de trupe ale noilor autorități locale - care îi doreau capul, într-un context în care corpul de armată cehoslovac devenise între timp necontrolabil. Pentru a-i fi Legiunii Cehoslovace asigurată trecerea și pentru a fi securizată zona critică a tunelurilor din jurul lacului Baikal, la 16 ianuarie 1920 doi ofițeri cehi l-au predat pe Kolceak autorităților locale compuse din menșevici și socialist-revoluționari, afirmând că acestea sunt ordinele lui Janin. Împrejurările predării amiralului au fost însă de așa
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
avut loc în centrul țării. În Cehia, trei persoane, dintre care două fără adăpost, au murit de frig la Praga, unde temperaturile au scăzut sub -15°C. Regiunea Adriatica a fost și ea lovită de valul de frig, în special zona Split, în Croația, unde temperatura ajunsese în dimineața de 7 ianuarie la -7°C, cea mai scăzută din acest oraș-port din ultimii 50 de ani. Ninsorile și poleiului au afectat mai multe regiuni și în Germania, unde s-au produs
Valul de frig din Europa din ianuarie 2017 () [Corola-website/Science/337430_a_338759]
-
În Italia, valul de frig a provocat moartea a cel puțin șapte persoane în curs de 48 de ore. Cinci dintre aceste victime erau persoane fără adăpost, două dintre ele având cetățenie poloneză. În această țară a nins abundent în zona centrală, dar și în Apulia (sud-est), unde aeroporturile din Bari și Brindisi au fost închise, aceeași măsură fiind luată și în Sicilia și Insulele Eoliene. În Polonia, temperaturile au coborât la -42°C. Din cauza frigului, opt oameni au murit în
Valul de frig din Europa din ianuarie 2017 () [Corola-website/Science/337430_a_338759]
-
doilea, cele dintâi vești despre victorie le aduce clucerul Moghilă, care anunță sosirea „Leului Moldovei" - biruitor, dar cu rana de la picior agravată. Desfășurarea luptei este reconstituită în cuvintele acestui martor ocular, în toată măreția ei. Aflăm astfel că, ajungând până în zona numită Halici, voievodul și-a organizat oastea, așteptând sosirea polonezilor (leșilor). Tehnica fiind cea a învăluirii dușmanului, bătălia este crâncenă, încât „curse sânge până la țurloaiele cailor". Importantă este însă nu desfășurarea de forțe, ci dimensiunile aproape fabuloase ale personajului central
Apus de soare () [Corola-website/Science/335840_a_337169]
-
Hevenu Shalom Aleinu ( Am adus pace asupra noastră)- Ma Ana Ajmal Min Salam (Nimic nu e mai frumos decât pacea), într-un stil imbinând rockul israelian, muzica pop arabă și elemente din genuri orientale populare în Israel și țările din zona Orientului Apropiat. Cântecul a devenit un fel de imn al organizației israeliene Peace Child Israel, care l-a comandat. Refrenul este interpretat simultan în ebraică și arabă. În aranajamentul cântecului Gronich a introdus și instrumentul tradițional arab 'ud și cornul
Shlomo Gronich () [Corola-website/Science/335846_a_337175]
-
străzile să fie rezervate traficului auto crescând din oraș. Viteza tramvaielor a scăzut constant din cauza ambuteiajelor, ceea ce a determinat compania de transport din Bruxelles să construiască, peste tot unde era posibil, liniile de tramvai separat de restul traficului, iar în zona centrală a orașului să le coboare în tuneluri. În 1957 a fost deschis primul tunel, în apropierea congestionatei Piețe a Constituției, între Gară Bruxelles-Sud și actuala stație Lemonnier. Tunelul a fost construit simultan cu alte lucrări executate în legătură cu Expoziția Mondială
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
și holeră. Mă mult, meandrele și mlaștinile râului împiedicau dezvoltarea orașului spre vest. Deoarece tehnicile de construcție evoluaseră, râul a fost îndreptat și canalizat. În anii 1930, au fost concepute planuri de acoperire a Senne pe întregul sau curs din zona metropolitană a orașului Bruxelles, care se extinsese semnificativ de la prima acoperire în secolul al XIX-lea. Râul, care curgea până atunci prin canalele acoperite din centrul orașului, a fost deviat de-a lungul bulevardelor care mărginesc zona centrală. În 1972
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
sau curs din zona metropolitană a orașului Bruxelles, care se extinsese semnificativ de la prima acoperire în secolul al XIX-lea. Râul, care curgea până atunci prin canalele acoperite din centrul orașului, a fost deviat de-a lungul bulevardelor care mărginesc zona centrală. În 1972, tunelurile rămase nefolosite au început să fie convertite într-o axa nord-sud a unui sistem subteran de tramvaie denumit premetrou. Pe perioada lucrărilor la axa Nord-Sud a premetroului au fost descoperite ruine ale vechiului oraș medieval, precum și
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
nefolosite au început să fie convertite într-o axa nord-sud a unui sistem subteran de tramvaie denumit premetrou. Pe perioada lucrărilor la axa Nord-Sud a premetroului au fost descoperite ruine ale vechiului oraș medieval, precum și pilonii bisericii Saint-Nicolas / Sint-Niklaas în zona stației Bourse / Beurs. Pe amplasament a fost creat un muzeu care este deschis și astăzi. Traseul pe sub marile bulevarde din centru a fost de asemenea luat în calcul în anii 1930 pentru realizarea unei joncțiuni între gările Midi și Nord
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
linii de metrou spre Gară de Nord, iar cealaltă pe axa Centurii mijlocii, urmând traseul actualei linii . Două linii de tramvai parcurg axa Centura mare: Noul contract de gestiune al STIB prevede, spre orizontul anului 2020, construcția de tuneluri în zona Avenue de la Plaine (și a Gării Etterbeek) și a intersecției Meiser. Axa de premetrou Centura mare va fi și ea prelungită spre nord și spre sud.
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Gutić pe dealul la nord de Krekova. Acest conflict avea să fie denumit Nevesinjska puška („pușca din Nevesinje”) și a marcat declanșarea răscoalei în toată Herțegovina. Mai întâi au fost implicate zonele Nevesinje, și , după care în august și și zona de graniță dinspre Muntenegru. Cete" de" 50-300 de oameni și bande de 500-2000 se adunau și atacau posturile otomane de grăniceri și turnurile beilor. Otomanii aveau 4 batalioane ale armatei regulate (nizami) cu un total de 1800 de soldați, situate
Răscoala din Herțegovina (1875–1877) () [Corola-website/Science/335848_a_337177]
-
de grăniceri din zonele Gacko, Golije și Bunyan, turcii fiind împiedicați să comunice între Niksic și Gacko. Turcii s-au retras, dar în octombrie le-a venit un nou comandant, Reuf Pașa. Pe 10-11 noiembrie, turcii au încercat să deblocheze zona montană și au suferit o înfrângere grea la Muratovic, în fața a 3500 de rebeli. Reuf-pașa avea la 24 noiembrie 4500 de soldați în munți. La 22 decembrie, 8000 de soldați din Gacko au pătruns în Niksic. La Krsc, insurgenții au
Răscoala din Herțegovina (1875–1877) () [Corola-website/Science/335848_a_337177]
-
Otoman la 30 iunie 1876. Insurgenții herțegovineni au aderat la armata Muntenegrului și au contribuit la bătălia de la Vučji Do din 28 iulie 1876 si la cucerirea orașului Niksic în septembrie 1877. În anul 1878, armata muntenegreană a operat în zona litoralului, iar insurgenții în Herțegovina. Conform lui Herr Fric, rebelii sârbi erau „extrem de numeroși și în unele cazuri bine înarmați” și erau împărțiți în următoarele unități: Obiectivul cetelor era de a împiedica orice concentrare de trupe turcești pe Drina, la
Răscoala din Herțegovina (1875–1877) () [Corola-website/Science/335848_a_337177]
-
la frontierele Serbiei sau Austriei. Conform lui Mackenzie și Irby, care au călătorit în regiune în 1877, situația creștinilor era precară, numărul de fugari depășind 200.000 în zonele de frontieră în ianuarie 1877. Rebelii din Bosnia de Sud eliberaseră zona de turci, și se aflau acum sub comanda lui Despotović, între granița cu Austria și cetățile turcești Kulin Vakup, și . În august 1877, toți bărbații bosniaci musulmani între 15 și 70 de ani au fost chemați la luptă, deși existau
Răscoala din Herțegovina (1875–1877) () [Corola-website/Science/335848_a_337177]
-
marelui cneaz al Moscovei, Dmitri Ivanovici, care a reușit totuși să respingă aceste atacuri. Primele intruziuni ale trupelor lituaniene în cnezatul moscovit au avut loc în 1363. În 1368, Algirdas a efectuat prima expediție majoră împotriva Moscovei. După ce a devastat zona de frontieră, liderul lituanian a izgonit oastea cneazului Starodoubului, Simeon Dmitrievici Krapiva și cneazului Obolenskului Konstantin Iurevici. La 21 noiembrie, Algirdas a pus pe fugă străjerii muscali de pe râul Trosna. Algirdas nu a reușit însă să cucerească Kremlinul de la Moscova
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
Trosna. Algirdas nu a reușit însă să cucerească Kremlinul de la Moscova. Oastea lui Algirdas a pârjolit împrejurimile cetății și a capturat o parte importantă a populației moscovite. În 1370, Algirdas a lansat o nouă campanie împotriva Moscovei. El a devastat zona din preajma Volok Lamskiului. La 6 decembrie, el a asediat Moscova și a început să devasteze zona din jur. După ce a primit veste că cneazul Vladimir Andreevici sosește în ajutorul Moscovei, Algirdas s-a întors în Lituania. În 1372 Algirdas a
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
împrejurimile cetății și a capturat o parte importantă a populației moscovite. În 1370, Algirdas a lansat o nouă campanie împotriva Moscovei. El a devastat zona din preajma Volok Lamskiului. La 6 decembrie, el a asediat Moscova și a început să devasteze zona din jur. După ce a primit veste că cneazul Vladimir Andreevici sosește în ajutorul Moscovei, Algirdas s-a întors în Lituania. În 1372 Algirdas a atacat din noul cnezatul moscovit și a ajuns până la . Marele cneaz al Moscovei, Dmitry Ivanovich, i-
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
1456, a anexat Republica Novgorodului în 1477 și în 1483. Alte obiective expansioniste ale lui Ivan al III-lea se ciocneau cu interesele lituanienilor. În perioada 1486-1487, teritoriile aflate de-a lungul vag definitei granițe între Lituania și Moscova în zona cursului superior al râului Oka erau atacate de moscoviți, aliați cu , al Crimeei. Tensiunile au continuat să crească. În august 1492, fără a declara război, Ivan al III-lea a demarat ample acțiuni militare: a capturat și a ars , , și
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
a trimis la Moscova o solie să negocieze pacea. S-a încheiat o pace „veșnică” la 5 februarie 1494. Acordul marca primele pierderi teritoriale ale Lituaniei în fața Moscovei: principatul Veazmei și o regiune importantă pe cursul superior al râului Oka. Zona pierdută a fost estimată la 87.000 km. Cu o zi înaintea confirmării oficiale a tratatului, Alexandru Jagiellon s-a logodit cu , fiica lui Ivan al III-lea (logodna s-a celebrat prin delegat, mirele fiind reprezentat de , Alexandru fiind
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
angajat în lupte pentru putere cu alte rude și cu boierii. Monarhul polono-lituanian a hotărât să profite de ocazie și a cerut retrocedarea teritoriilor ocupate de Vasile al III-lea. În vara lui 1534, marele hatman și tătarii au jefuit zona Cernigău, Novgorod Seversk, Radogoșci, Starodub și Breansk. În octombrie 1534, o oaste moscovită sub comanda cnejilor Ovcina-Telepnev-Obolenski, Nikita Obolenski și Vasily a invadat Lituania, înaintând până la Vilnius și și construind o întăritură pe în anul următor, înainte de a fi opriți
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
1582. Ștefan Báthory a răspuns cu un șir de trei ofensive contra Rusiei, încercând să izoleze Livonia de teritoriul rusesc. În timpul primei ofensive din 1579, cu 22.000 de oameni, el a recucerit Polack, iar oastea polono-lituaniană a prădat și zona Smolenskului, și Severia până la Starodub. În a doua, din 1580, cu o oaste de 29.000 de oameni, Ștefan Báthory a cucerit Velij, Usveat Velikie Luki. În 1581, lituanienii au ars , cu 100.000 de oșteni. Ștefan Báthory a început
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
Stația se află la intersecția autostrăzii cu străzile "Avenue des Cerisiers/Kerselarenlaan", "Avenue de Roodebeek/Roodebeeklaan" și "Avenue Diamant/Diamantlaan" și poartă numele acesteia din urmă. Diamant a fost construită în același timp cu A3 (E40), care se termină în zona stației și se bifurcă în câteva tuneluri și bretele. Stația Diamant a fost deschisă pe 2 mai 1972 și face parte din axa Centura Mare (anterior numită Linia 5) a Metroului din Bruxelles. Prin stație circulă tramvaiele liniilor și . Stația
Diamant (stație de premetrou din Bruxelles) () [Corola-website/Science/335858_a_337187]
-
fi mai mare). Astfel, se creează o arie de maximă presiune de jur împrejurul polilor, denumită anticiclon (notat M). formula 2 Punctele de maximă și de minimă presiune nu se află, însă, doar la poli și la Ecuator. Ca urmare a faptului că zona cu temperaturi foarte ridicate din jurul Ecuatorului se întinde pe aproximativ 30° latitudine, temperatura aerului reușește să scadă cu o anumită valoare de la Ecuator până la paralelele de 30°. Astfel, se produce o nouă arie de minimă temperatură, la limita zonei calde
Circulație atmosferică () [Corola-website/Science/335854_a_337183]
-
30° latitudine, temperatura aerului reușește să scadă cu o anumită valoare de la Ecuator până la paralelele de 30°. Astfel, se produce o nouă arie de minimă temperatură, la limita zonei calde. Concomitent, se formează un anticiclon. Ca urmare a faptului că zona cu temperaturi foarte scăzute din jurul polilor se întinde pe aproximativ 30° latitudine, temperatura aerului reușește să crească cu o anumită valoare de la poli până la paralelele de 60°. Astfel, se produce o nouă arie de maximă temperatură, la limita zonei reci
Circulație atmosferică () [Corola-website/Science/335854_a_337183]
-
întregii autostrăzi de la Bratislava la Košice. Cea mai dificilă secțiune de construit este cea între Žilina și Ružomberok, unde vor fi majoritatea tunelurilor de pe aliniamentul autostrăzii, inclusiv cel mai lung de lângă Višňové. Există controverse pe marginea variantelor de aliniament în zona Prešov. Există intenții de a scurta timpul, relaxând standardele de viteză ale drumului. Centurile Žilina și Prešov vor fi înlocuite temporar de drumuri cu patru benzi prin oraș, iar unele tuneluri între Žilina și Prešov urmează să fie deschise pe
Autostrada D1 (Slovacia) () [Corola-website/Science/335881_a_337210]