98,675 matches
-
lor și au șansa să se gândească la ceva mai serios decât la succesul spectacolului. L. R.: Știm că nu mai locuiți în Rusia, că de mai bine de un an v-ați stabilit în Statele Unite. Cum v-a ajutat experiența dumneavoastră rusească și cu cea românească în S.U.A.? Ce ne puteți spune despre activitatea dvs. de acum, ca profesor de regie și actorie în cadrul Universității Wesleyan? Y. K.: Am făcut parte dintr-o echipă formidabilă, lucrând la Maly Teatr din
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
oare vreo legătură între spaima de îmbătrânire, de singurătate, de pierdere, de eșec, de ideea că totul ar putea fi pierdut și moștenirea ce-ți coboară din părinți? RF. Am avut norocul să fiu cruțată de holocaust, nu am avut experiența lui directă, nici familia mea. Dar e de la sine înțeles că, fiind evreică, m-a afectat profund. Pomenești spaime - vârstă, singurătate, pierdere, eșec; nu le avem cu toții? Poetul resimte poate mai intens, e drept, și pune pe hârtie mai articulat
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
exact mesajul. De fapt, ca să nu păstrăm secrete față de cititori, e bine să le spunem că, în pregătirea discuției noastre, m-ai vizitat acasă, însă, la cererea mea, fără reportofon, spre a putea pălăvrăgi în voie. Deși am o îndelungată experiență a prezenței la Radio și TV, ideea înregistrării, adică a transformării spontaneintății în ireparabil, continuă să mă inhibe. M-am adaptat fără dificultăți tehnologiei actuale însă aparțin acelora - mulți? puțini? - care consideră că atingem, de regulă, un maxim de autenticitate
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
vreme, după ce înflăcărarea momentului de inspirație se evapora, la recitire, "operele" îmi păreau fade și artificiale, niciuna nu-mi dădea sentimentul că mă exprimă. Mă atrăgea, în schimb, critica de profil academic, dar îmi lipsea ocazia s-o practic. Două experiențe am încercat totuși, soldate ambele cu un eșec usturător. Pentru un eseu intitulat, e drept, teribilist și suficient, Observații asupra stilului de muncă al poporului român, unde glosam pe marginea cunoștințelor de sociologie dobândite la prelegerile lui Gusti și Stahl
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
mai puțin tensionate. Încât, după câteva săptămâni, exasperat, mi-am asumat riscul de a-l supăra pe marele șef, îndeosebi de a-i cauza o dezamăgire lui M.R.P., la care țineam cu adevărat, și mi-am luat tălpășița. Cele două experiențe de care vorbesc m-au marcat cu atât mai mult, cu cât, în vremea aceea, aveam convingeri comuniste sincere. Mă întrebam, nu puteam să n-o fac, dacă cenzorii mei erau ignari sau dacă nu cumva ideile mele o luaseră
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
ideologic... Când, în toamna lui 1953, după ce lucrasem nouă luni pentru organizarea Festivalului Mondial al Tineretului de la București, am aterizat la Ministerul Culturii, aveam 29 de ani. Posedam lecturi întinse, curiozități intelectuale insațiabile, proiecte de lucrări majore, dar o slabă experiență a lumii. Din fericire, Stalin murise iar în viața culturală intervenise o relaxare. Spre norocul meu, în fruntea Ministerului Culturii se afla Constanța Crăciun, o doamnă, în înțelesul nobil al cuvântului, o femeie distinsă, instruită, cu gust artistic, de o
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
halucinogene și de istoria "cazurilor" preexistente? încercarea de a găsi explicații raționale pentru miile de cazuri înregistrate cu minuțiozitate de procesele vrăjitoarelor a dus la constituirea unei așa numite teze farmacologice, conform căreia sabatul era doar rezultatul oniric al unor experiențe provocate de consumul unor narcotice sub diverse forme (alimente, băuturi, unsori etc.). Experimente provocate au dat rezultate similare cu relatările medievale, ceea ce dă ipotezei o oarecare credibilitate. Aceeași incertitudine, generată de incredibilitatea acestui tip de "poveste", planează și asupra textului
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
o dimensiune interioară. În capitolul 120, unde evenimentele ating punctul culminant, într-un moment de luciditate halucinantă, este denunțată neputința metaforelor interiorității și exteriorității de a reprezenta subiectul în modernitate. Aflat în fața unei ferestre, Ulrich privește demonstranții mărșăluind pe stradă. Experiența pe care o trăiește este atât de neobișnuită, încât merită să fie citată mai pe larg: În timp ce privirile i se mai perindau încă de la chipurile cu guri dechise, amenințătoare, la cele pline de entuziasm, aflate mai departe, iar mintea refuza
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
dincolo de ei, și ajunsese într-un neant; și poate că treceau atât prin fața lui cât și prin spatele lui, poate că vor curge peste el așa cum valurile unei ape, aceleași și totuși mereu altele, curg peste o piatră. Era o experiență aproape cu neputință de înțeles. Ceea ce îl izbi pe Ulrich fu mai ales acea stare de transparență sticloasă, de gol și tihnă, în care se găsea. Este, deci, posibil să ieși din spațiul tău și să intri într-un altul
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
cea exterioară sunt dislocate. Lumea invadează, la propriu, scena pe care conștiința lui Ulrich se desfășurase până atunci într-o singurătate deplină. Mulțimea pune stăpânire pe acea poziție din care subiectul își exercita supremația. Astfel, prin încercarea de a reda experiența lui Ulrich în termenii spațiali ai unei interiorități ce se manifestă ca exterioritate, narațiunea ajunge să se deconstruiască pe sine însăși. În pasajul citat, paradigma expresivistă este încă activă la nivelul de suprafață al discursului, însă ea nu mai este
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
spațiali ai unei interiorități ce se manifestă ca exterioritate, narațiunea ajunge să se deconstruiască pe sine însăși. În pasajul citat, paradigma expresivistă este încă activă la nivelul de suprafață al discursului, însă ea nu mai este în stare să redea experiența modernității urbane prin discursul și materialul său lingvistic. În mod vădit, experiența lui Ulrich scapă tiparului ce opune interioritatea sferei sociale. Neavând alternativă, naratorul este nevoit să compenseze această lipsă prin introducerea unei puzderii de metafore, încercând astfel să contureze
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
se deconstruiască pe sine însăși. În pasajul citat, paradigma expresivistă este încă activă la nivelul de suprafață al discursului, însă ea nu mai este în stare să redea experiența modernității urbane prin discursul și materialul său lingvistic. În mod vădit, experiența lui Ulrich scapă tiparului ce opune interioritatea sferei sociale. Neavând alternativă, naratorul este nevoit să compenseze această lipsă prin introducerea unei puzderii de metafore, încercând astfel să contureze un tip de subiectivitate ce nu se supune nici uneia dintre convențiile de
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
aici, aceea a tensiunii dintre subiectul musilian și spațiul urban, merge, însă, într-o altă direcție. De fiecare dată când naratorul lui Musil se aventurează să reprezinte această stare existențială (der andere Zustand - n.t.), întotdeauna sfârșește prin a reprezenta experiența modernității. [...] Contrar presupozițiilor făcute de majoritatea comentatorilor, sursa energiilor utopice la Musil nu se situează în vreo îndepărtată preistorie a omenirii, și nici în modelele propuse de religie sau misticism. Mai degrabă am putea spune că Omul fară însușiri găsește
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
se situează în vreo îndepărtată preistorie a omenirii, și nici în modelele propuse de religie sau misticism. Mai degrabă am putea spune că Omul fară însușiri găsește această sursă utopică în posibilitățile încă nematerializate ale modernității actuale. Și, într-adevăr, experiența celeilalte condiții era facilitată nu numai de pulsul amețitor și șocurile senzoriale ale metropolei, cât mai ales de beția colectivă, de frenezia pseudo-religioasă, ivite la izbucnirea primului război mondial, evenimentul fundamental ce constituie centrul lipsă al romanului. Neîndoios că Omul
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
Meandrele istoriei și repetatele retrasări de granițe au generat dintotdeauna tendințe secesioniste. Unele și-au prelungit manifestările până în lumea contemporană, chiar dacă, în general, proiecțiile economice nu recomandă aceste mișcări. Date fiind experiențele trecutului, nimeni nu poate spune cu siguranță cum vor arăta granițele viitorului din anumite zone geografice. Manifestările secesioniste sau de creare a unor autonomii pe criterii entice, așa-numita formulă „stat în stat”, încă sunt la ordinea zilei în multe
Secesionismul, o „soluţie” primejdioasă () [Corola-website/Journalistic/296293_a_297622]
-
Grozav! Aveți dreptate în fiecare din cele trei supoziții! Fiecare din aceste trei aspecte sunt adecvate la real... La început a fost o anumită dezamăgire, dar după aceea o mare șansă și privită în ansamblu, relația noastră a fost o experiență plină de melancolie. Relația pe care ați avut-o cu Cioran pare a avea ceva romanesc în ea. La începutul discuției noastre ați enunțat caracterul ei paradigmatic pe care l-aș preciza și în termenii următori: spiritul care se îndrăgostește
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
pe-atunci nu mai eram nici eu chiar foarte tînără, aveam vreo 35 de ani și un băiat de zece ani - iată un lucru care trebuie amintit fiindcă nu m-am comportat aidoma unei fete foarte tinere. Aveam o oarecare experiență de viață ... ...desigur, dar în comparație cu bătrînul filozof ... Da, (rîde) ... Să revin însă la întrebarea pe care mi-ați pus-o. Ceea ce m-a fascinat de la început a fost felul său de a încălca toate tabuurile în aforismele sale printr-un
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
medicală de la Timișoara: „Cu ce am învățat în Germania vreau să fiu de folos în România. Avem medici din România alături de care colaborăm. Aș fi dispus să colaborăm și la un nivel superior. Să înființăm un proiect pentru schimburi de experiență”, afirmă Furnogea, care consideră că România ar trebui „să profite de medicii din străinătate de origine română specializați pe o anumită terapie”. O carieră de succesDana Popa este o clujeancă stabilită de 25 de ani în Olanda. Cu toate că se află
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
de viață. A învățat foarte mult și a reuși să treacă peste impedimente. Acum, după 25 de ani petrecuți în Olanda, Dana Popa consideră că a venit momentul în care poate oferi și țării în care s-a născut din experiențele și cunoștințele acumulate. Începând din luna iulie 2015, organizează la Cluj o serie de workshopuri cu diferite teme de dezvoltare personală: „Am intrat în contact cu câțiva colegi psihologi și nu numai, care sunt în căutare de proiecte pe partea
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
în Senat, în ministere de mulți, mulți ani. Dumnezeu mai știe din ce pricini! Problema rămâne deschisă: vor reuși alegerile care se apropie să aducă în fruntea țării un număr tot mai mare de oameni aflați la mijlocul vieții, competenți, cu experiență, doritori cu tot sufletul, chiar prin sacrificii personale, să declanșeze energiile latente pe care poporul român le-a dovedit în decursul istoriei?
Cuibăritul în politica românească by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296313_a_297642]
-
incitant, apărut de curând în spațiul publicistic românesc. Este vorba despre lucrarea „Basarabia și destinul ei secret. Mărturii și documente istorice”, editată de „Grup Media Litera” și realizată de Vasile Sturza, jurist și diplomat din Republica Moldova. Autorul are o îndelungată experiență politico-diplomatică, fiind pe rând ministru al Justiției, reprezentant al șefului statului pentru negocierile privind Transnistria, apoi Ambasador la Moscova și în mai multe capitale din statele balcanice (Belgrad, Sofia, Skopje și Tirana), iar în ultimii ani consilier prezidențial. Basarabia si
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
contribuția zecilor de mii de români care lucrează în Marea Britanie, în construcții, sistemul medical sau agricultură”. Colin Stanbridge, Director Executiv al Camerei de Comerț și Industrie din Londra „Lucrători imigranți sunt, în majoritate, înalt calificați, aducând cu ei cunoștințe și experiență de care economia londoneză are mare nevoie acum pentru a continua să crească în viitor. Guvernul a permis ca polemica referitoare la români și bulgari să devină prea politizată, când, în realitate, lărgirea bazei de recrutare de forță de muncă
Anglia () [Corola-website/Journalistic/296424_a_297753]
-
fiecare compatriot de-a lor căruia i-au propus să preia cabinetul. Rămas fără soluții, primarul a dat anunț pe Internet, la care au răspuns trei medici din România A fost ales timișoreanul Ștefan Orbulescu, cu 25 de ani de experiență, dintre care o parte chiar în Franța. „Nu mi-e ușor să las în urma mea Timișoara și să preiau practica medicală într-o localitate care n-a mai avut doctor de opt luni. Dar vin ca să muncesc și cred că
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
acceadă la o bursă „Erasmus”, în cadrul Universității Paris Est Creteil. De asemeni, a absolvit și un program de master cercetare în statistică în cadrul unui parteneriat între trei „grandes ecoles”: EHESS-ENS-ENSAE ParisTech. Parcursul spre performanță nu a fost ușor. „După prima experiență ca student internațional «Erasmus», am decis să îmi prelungesc perioada de rezidență în Franța, încercând să mă integrez pe piața muncii. Dificultățile întâlnite din punct de vedere administrativ, situația economică de criză financiară și restricțiile de pe piața muncii m-au
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]
-
bucurăm că am avut ocazia să fim în mijlocul lor. Le urăm mult succes și la turneul preolimpic. Vor avea nevoie de concrentrare maximă și de o dăruire similară celei din decembrie pentru a se califica la Jocurile Olimpice. Cred însă că experiența le va ajuta și pe viitor, în primăvară”. Despre capacitatea Naționalei de handbal de a se mobiliza și de a acționa ca o echipă de top au vorbit cunoscutul handbalist Cornel Oțelea, fost antrenor al reprezentativei masculine, Alexandru Dedu, președintele
Handbalistele Naţionalei, sărbătorite şi premiate () [Corola-website/Journalistic/296454_a_297783]