12,690 matches
-
275 d.Hr.) aparținea provinciei Dacia, a cărei pază era asigurată de legiunea a V-a Macedonica, cu sediul la Potaissa (actuala Turda). La începutul evului mediu, înainte de formarea comitatelor, populația așezării avea sarcina de a veghea și păzi granița ținutului și mai ales a marelui drum Sic-Bonțida-Vișea-Bărăi numit "via Molendinatorum". Fără a se face săpături arheologice organizate, din neolitic au fost descoperite, întâmplător, un "topor" găurit din piatră șlefuită și un vas de lut ars cu gravuri liniare adâncite. Din
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiș și Aurel Vlad au discutat cu guvernul României chestiuni generale și speciale, iar ca rezultat al acestora, la 24 decembrie 1918, s-a emis două decrete-legi, primul se referea la "recunoașterea Unirii" și stipula că "ținuturile cuprinse în hotărârea Adunării Naționale din Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 sunt și rămân de-a pururea unite cu Regatul României", iar al doilea la organizarea Transilvaniei "până la definitiva organizare a României întregite" și stabilea principiile și modalitățile concrete
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria () [Corola-website/Science/299555_a_300884]
-
lui Hephaistos și care a adormit dragonul prin farmecele sale. O variantă târzie, pomenește faptul că Medeea era, în realitate, o prințesă plină de omenie, care se opunea politicii tatălui său de a-i ucide pe toți străinii ajunși în ținutul său. Iritat de opoziția ei, Eetes a întemnițat-o, de unde nu i-a fost greu să scape, ceea ce s-a și întâmplat exact în ziua în care Argonauții au debarcat pe țărmul din Colchos. Medeea și-a legat imediat soarta
Medeea () [Corola-website/Science/299593_a_300922]
-
Colchos. Medeea și-a legat imediat soarta de cea a lor, făcându-l pe Iason să promită că o va lua în căsătorie dacă îl va ajuta să găsească Lâna de Aur. Iason i-a promis și, profitând de cunoașterea ținutului, Medeea a reușit să deschidă templul unde se afla prețiosul obiect, în timp ce Argonauții îi atacau pe soldați și îi puneau pe fugă. După obținerea Lânii de Aur, Medeea a fugit cu Iason și cu Argonauții. Pentru a-l urma și
Medeea () [Corola-website/Science/299593_a_300922]
-
Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 stipula că România va ceda teritorii în favoarea Uniunii Sovietice. În iunie 1940 Uniunea Sovietică a transmis României două ultimatumuri prin care cerea evacuarea imediată și necondiționată a Basarabiei, a Bucovinei de Nord și a ținutului Herța. Guvernul român a cedat presiunilor sovietice și germane. La 4 iulie 1940 este numit guvernul Ion Gigurtu, având în componență și câțiva miniștri legionari . Succesul Moscovei a determinat Ungaria să reclame revizuirea granițelor în Transilvania, iar Bulgaria a pretins
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
Bodrogu Vechi din anul 1422 sub denumirea de Bodruch. Ceea ce interesează și istoria localității Pecica este că în 1689 imperiul austriac a dispus o colonizare masivă cu sârbi, în scopul pazei graniței de pe Mureș împotriva turcilor. Astfel, au trecut în ținutul Aradului cca. 70-80.000 de sârbi împreună cu episcopul lor din Ipec Arsenie Petrovici. În felul acesta biserica ortodoxă din regiune este pusă sub ierarhia bisericii sârbești. Colonizații primesc mai multe privilegii în schimbul serviciilor grănicerești. Însă conviețuirea cu administrația feudală a
Pecica () [Corola-website/Science/299642_a_300971]
-
cetățenia germană. Din 1885 până în 1890, populația Berlinului a crescut cu 20%, a Brandenburgului și Rhinelandului a crescut cu 8.5%, a Westfaliei cu 10%, în timp ce Prusia Răsăriteană a pierdut 0.07% și Prusia Apuseană 0.86% din populație. Următoarele ținuturi din provincie au avut un număr mare de mazurieni și warmiaci, grupuri etnice poloneze protestante și catolice, vorbitoare a unui dialect polonez din Masovia. Procentele sunt în conformitate cu recensământul german din 1900, (numele poloneze sunt scrise cu caractere "italice"): Johannisburg ("Pisz
Prusia Răsăriteană () [Corola-website/Science/299654_a_300983]
-
(în ) este un partid politic de dreapta din România. Președintele partidului este Zsolt Bíró. În programul formațiunii este înscrisă autonomia Ținutului Secuiesc, precum și obținerea de drepturi mai generoase pentru minorități. PCM a fost înregistrat oficial în ianuarie 2008. Partidul a fost înființat de organizația "Uniunea Civică Maghiară (UCM)", înființată la rândul ei în anul 2001. Acesta se prezintă drept o alternativă
Partidul Civic Maghiar () [Corola-website/Science/299655_a_300984]
-
La alegerile parlamentare UCM a participat pe liste comune cu Acțiunea Populară. În anul 2008, după înregistrarea ca partid, PCM a participat la alegerile locale cu mai puțin succes (15 % la nivelul minorității maghiare din Transilvania și 37 % la nivelul Ținutului Secuiesc). Jenõ Szász a pierdut președinția Consiliului Județean Harghita în fața candidatului UDMR, Borboly Csaba. La alegerile parlamentare din același an, PCM n-a participat ca partid de sine stătător, dar a avut câțiva candidați independenți în județele Harghita, Covasna și
Partidul Civic Maghiar () [Corola-website/Science/299655_a_300984]
-
călare pe măgari, fie cu barca pe Loara; iar Martin este mereu însoțit de călugării și discipolii săi, fără îndoială în mare parte din motive de securitate deoarece, nu de puține ori, el călătorește foarte departe de Tours. În alte ținuturi, autoritatea episcopului este limitată la incinta cetății, cu Martin ea iese în afara zidurilor și pătrunde profund în interiorul regiunilor din jur. Martin pare că a străbătut în lung și în lat teritoriul Galiei; iar acolo unde n-a putut să meargă
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
care mănâncă friptura de gâscă a Sf. Martin; în plus, de secole, gâsca este specialitatea culinară a orașului Visé, unde aceasta este servită cu un sos alb de usturoi. Sărbătoarea Sf. Martin mai este prăznuită și în nordul Belgiei, în ținutul Flandres, ca și în cantoanele care odinioară țineau de Prusia, în comune precum Eupen (germanofonă) sau Malmedy (francofonă). Potrivit unei vechi tradiții, întemeietorii acestei așezări s-ar fi întrunit în octombrie 1580 pentru a alege un sfânt, protector și patron
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
aflat, tradițional, locuri special amenajate unde se tundeau oile mocanilor mărgineni, au ca port popular tipic „straiele” și pălăriile mocănești, iar locuitorii lor pot fi descriși de asemenea ca mocani. În anumite sate de pe versanții Munților Vrancei zonă numită și "Ținutul Vrancei", cum ar fi Răcoasa, Reghiu și altele, unde există documentată încă din evul mediu timpuriu o puternică tradiție pastorală și de oierit, locuitorii sunt numiți (și se numesc ei înșiși) mocani. Nu este clar dacă acești mocani vrânceni reprezintă
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
Remus). În munții din Transilvania mai trăiesc lupi în număr mare, fapt ce a dat naștere numeroaselor legende despre oameni-lupi. La români există o veche tradiție în ceea ce privește lupul, privit cu teamă și admirație. În unele zone, ca de pildă în Ținutul momârlanilor, se păstrează încă tradițiile dacice ale legăturii cu lupul. Cei care se îngrijesc de lupi sunt sub protecția Sfântului Andrei și, chiar dacă la bătrânețe trupul lor este plin de cicatrici de la mușcăturile prea tari ale unor cățelandri sau lupi
Lup cenușiu () [Corola-website/Science/299707_a_301036]
-
sate sau comune. Acest sistem de diviziuni, aparent exagerat, evidențiază multitudinea de obiceiuri, tradiții, datini care, însumate, relevă identitatea românilor, existența lor străveche. Principalele zone folclorice românești sunt următoarele: Crișana, Banat, Țara Moților, Țara Oașului, Dobrogea, Moldova, Bucovina, Oltenia, Argeș, ținutul Mehedinți, zona Harghitei, care sunt în continuare subdivizate în zone mai mici, delimitate de un grad mai mare de particularitate în privința producțiilor folclorice.
Folclor () [Corola-website/Science/299737_a_301066]
-
mirosul, apoi auzul, văzul este cel mai puțin dezvoltat. Urșii sunt animale nocturne sau crepusculare, iar ziua stau ascunși în scorburi de copaci sau bârloguri. Cele mai multe specii sunt terestre sau arboricole și locuiesc în păduri mari și dese sau în ținuturi stâncoase, hoinărind pe suprafețe întinse. Unele specii trăiesc pe lângă ape curgătoare sau stătătoare, bogate în hrană, și numai ursul polar este o specie marină. Urșii trăiesc, de regulă, singuratici (sunt solitari) și numai în perioadele de reproducere pot fi văzute
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
suprafețe întinse. Unele specii trăiesc pe lângă ape curgătoare sau stătătoare, bogate în hrană, și numai ursul polar este o specie marină. Urșii trăiesc, de regulă, singuratici (sunt solitari) și numai în perioadele de reproducere pot fi văzute perechi. Urșii din ținuturile temperate și reci hibernează, afară de ursul polar, care este activ tot timpul anului. Toamna ei se îngrașă, iar iarna se retrag într-un adăpost care-i ferește de ploi, viscol și îngheț și nu-și mai caută hrană. În culcuș
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
republică. Republica Cecenă Icikeria (în cecenă: "Нохчийн Республика Нохчийн-чоь" sau "Noxçiyn Respublika Noxçiyn-çoī", în rusă "Чече́нская Респу́блика Ичкерия") este denumirea folosită de autoritățile cecene separatiste, care luptă pentru independența Ceceniei. Se învecinează în cadrul Federației Ruse cu Ținutul Stavropol la nord-vest, cu Republica Daghestan la nord și est, cu Republicile Ingușetia și Osetia de Nord la vest, iar în afara Federației Ruse se invecinează cu Georgia la sud. este localizată geografic în Munții Caucazul de Nord și politic în
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
RSFSR, spre deosebire de cele 15 republici unionale, nu avea dreptul la secesiune față de URSS, RSFSR și nu direct RASS Ceceno-Ingușă fiind membră a URSS. În 1992, parlamentul Federației Ruse a adoptat o nouă constituție, care prevedea uniformizarea parților sale componente (regiuni, ținuturi, republici autonome, regiuni autonome, districte autonome, plus orașele federale Moscova și Sankt-Petersburg) sub termenul de "subiecte ale federației", și totodată prevedea semnarea unor "tratate federale" între autoritățile centrale și fiecare unitate autonomă. Toate aceste unități cu excepția a două - Cecenia și
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
umanitară de proporții. Începand din 2000 are loc un razboi continuu de gherilă. Cecenia este situată în nordul Caucazului, înconjurată din trei părți de Rusia: la vest se învecinează cu Osetia de Nord și Ingușetia, la nord se învecinează cu ținutul Stavropol, la est cu Daghestan. La sud Cecenia se învecinează cu Georgia. Partea de sud este muntoasa, având vârfuri care depășesc 3000 metri, dar majoritar acoperită cu păduri. Cel mai înalt vârf, Tebulosmta, are 4492 metri. Are localități în văile
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
Comitatelor maghiare, 2. Pământul Săsesc (Scaunele săsești) și 3. Pământul Secuiesc (Scaunele secuiești). Sașii au primit partea de sud a Ardealului, unde au format așa-numitul „Universitas Saxorum” care le-a fost oferit prin edictul regal „Andreanum”. Secuii au avut ținuturi autonome, mai ales în părțile estice ale Ardealului. Restul Ardealului a fost administrat de nobilimea maghiară din comitate. Voievodul Transilvaniei își exercita autoritatea doar asupra comitatelor maghiare. Comitatele maghiare au fost următoarele: Fostele Scaune săsești și secuiești din Ardeal au
Comitatele Ungariei () [Corola-website/Science/299753_a_301082]
-
de 2.667.000 locuitori, dintre care: Teritoriul ocupat de maghiari în timpul celui de-al doilea război mondial a rămas în istorie sub numele de Transilvania de Nord (sau "Ardealul de Nord") și cuprindea nord-vestul regiunii cu același nume, precum și ținuturile secuiești. Opt din totalul de 23 de județe, câte număra Transilvania în 1940, au fost înstrăinate în întregime, alte 3 au fost scindate, creându-se un hotar artificial ce ajungea până în mijlocul pământului românesc. După anunțarea hotărârilor luate de puterile
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
de partea Aliaților. Atrocitățile au fost comise în prima fază în lunile septembrie și octombrie ale anului 1940 în zone situate în imediata apropiere a noii granițe care traversa Transilvania, iar apoi, patru ani mai târziu, în timpul retragerii forțelor germano-ungare ținuturile ardelenești (până la începutul lui octombrie 1944). Astfel o primă clasificare a masacrelor din Transilvania poate fi următoarea: Aceste atrocități pot fi împărțite după etnia celor vizați în: La cinci zile după Dictatul de la Viena, la 5 septembrie 1940, ora 7
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
Dictatului de la Viena, sperând ca, în finalul războiului, Hitler să îi acorde lui Horthy întreg Ardealul. Numeroși etnici maghiari au participat, alături de militari, la masacrele împotriva populației românești. Au devastat, profanat și dărâmat din temelii biserici românești - mai ales în ținuturile locuite de secui -, au jefuit și incendiat casele românilor ori au torturat și ucis "oláhok" ("vlahi"). Au fost însă, ce-i drept în puține cazuri, și localnici unguri care s-au implicat în salvarea unor familii de români. Printre aceștia
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
El trebuie să fie în spatele purtătorului de balon pentru a reintra în joc. Dacă un jucător încearcă să joace un balon șutat de un coechipier aflat în spatele său, se află în ofsaid și este penalizat cu lovitură de pedeapsă. Regula ținutului la pământ: un jucător purtător de balon este obligat să elibereze balonul dacă este placat și ținut la pământ. În caz contrar, dacă încearcă să joace balonul, este penalizat cu lovitură de pedeapsă. O echipă de rugby cuprinde 15 jucători
Rugby () [Corola-website/Science/299077_a_300406]
-
scrie "Les Passions de l'âme" ("Pasiunile sufletului"), publicată abia în 1649. Descartes întreține o semnificativă corespondență cu prințesa Elisabeta de Boemia. Descartes acceptă în 1649 invitația din partea reginei Cristina a Suediei pentru a se deplasa în îndepărtatul și frigurosul ținut nordic. Se stinge din viață pe 11 februarie 1650 în urma pneumoniei contractate în timpul deplasărilor de la reședința sa la palatul regal pentru a preda filosofia, la orele cinci ale dimineții - singurul moment al zilei în care regina considera că avea "mintea
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]