144,219 matches
-
arată mai întâi că, în aplicarea principiilor democratice, există niște limite foarte clare, chiar și în cazul unor partide care s-au consacrat luptei pentru o societate egalitară. „Idealul practic al democrației”, scrie Michels, „constă în autoguvernarea maselor, conform deciziilor adunărilor populare”. Dar... ...argumentul cel mai formidabil contra suveranității maselor apare din imposibilitatea mecanică și tehnică a realizării sale. Chiar dacă nu vrei decât să întrunești la intervale regulate niște adunări deliberate de o mie de membri, ești confruntat cu cele mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
practic al democrației”, scrie Michels, „constă în autoguvernarea maselor, conform deciziilor adunărilor populare”. Dar... ...argumentul cel mai formidabil contra suveranității maselor apare din imposibilitatea mecanică și tehnică a realizării sale. Chiar dacă nu vrei decât să întrunești la intervale regulate niște adunări deliberate de o mie de membri, ești confruntat cu cele mai mari dificultăți legate de timp și de spațiu (Michels, 1971, pp. 27-28). Necesitatea de a dispune de o organizație solidă și eficientă impune delegarea responsabilităților către o minoritate activă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cum se îndepărtează de logică aceste manifestări. Pe de altă parte, putem confrunta derivațiile cu realitatea experimentală, pentru a marca distanța față de reprezentația pe care o dau actorii despre lume și lumea așa cum este ea efectiv [...]. Dacă ascultăm într-o adunare publică un orator ce afirmă că morala universală interzice execuția unui condamnat la moarte, putem studia discursul lui în raport cu logica și putem vedea în ce măsură frazele înlănțuite se succed în mod necesar; putem confrunta acest discurs, adică ideologia moralei universale, cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a persoanelor selectate, oricare ar fi fost, de altfel, domeniul de activitate particular (Voslensky, 1980). În societățile pluraliste, aparatele de partid joacă și ele un rol în selecția candidaților pentru posturi politice. În funcție de importanța postului, selecția putea fi făcută de adunarea militanților sau de instanțele naționale ale partidelor. Aceste proceduri interne ale partidelor politice (deși, în diferite partide, erau considerate ca un semn al democrației interne) au făcut obiectul unor numeroase critici. Astfel, li s-a reproșat că atribuie o influență
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
secrete și nocturne. Un Hristos îmbrăcat în veșminte somptuoase, încoronat cu o diademă și având alături o Marie strălucitoare. Ei figurează cuplul primordial care celebrează întoarcerea la inocența edenică. Pentru aceasta, un predicator gol dă exemplul și invită participanții la adunare să se dezbrace ca semn de restaurare a ordinii adamice. Urmează sex colectiv în toată regula, cu acompaniament de cântări și mișcări exprimând bucuria! îUnii - istorici ai artei - consideră pânzele lui Hieronymus Bosch drept niște alegorii sau figurări ale acestor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
abil, mai înșelător. Minciuna practicată cu măiestrie produce efecte superioare, în termeni de eficacitate trivială, celor ale veracității celei mai riguros respectate. De unde și oferirea competențelor sale de filosof unor particulari pe care-i asista în fața instituțiilor politice sau judiciare - adunarea poporului și tribunalul. Terapeut ce folosește verbul, Antiphon acționează ca medic individual, dar și ca practician social. Dușmanul legilor întemeiază o filosofie politică radical individualistă: ea celebrează individul transformat în măsură a idealului. -5 Hedonismul anarhist. Antiphon prefigurează într-un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fapt în secret, cirenaicul consideră banii un mijloc - în speță, mijlocul de a nu-ți complica existența, de a n-o face mai dificilă decât este deja -, și nu un scop permițându-ți să te bucuri de câștigarea și de adunarea lor. Ca om liber, el nu este alienat nici de faptul de a-i avea, nici de acela de a nu-i avea. Aristip privește la fel bogăția și sărăcia, două stări constrângătoare, care îngrădesc libertatea și fac imposibilă o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
talentul său! Poate că Platon a fost convins de talentul lui Eudoxiu atunci când, întors din călătoria sa în Egipt, acesta i-a dat o lecție - de geometrie, dar și o lecție umană - învățându-l cum să repartizeze în semicerc o adunare la un banchet. Detaliile anecdotei nu ne-au parvenit, dar n-avem nicio îndoială că iscusitul filosof l-a rănit în amorul propriu pe gânditorul instalat în superbia sa, înainte de a-i deveni un aliat mai util ca prieten decât
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din urmă alegând să îi tratăm distinct, ca exemplificare a modului în care au fost preluați și completați în România. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, rezultat al conferințelor internaționale și summit-urilor mondiale desfășurate pe parcursul anilor ’90 și adoptate în cadrul Adunării Generale ONU în 2000, reprezintă cadrul agreat la nivel internațional pentru monitorizarea progreselor în dezvoltare. Sunt încurajate trei direcții majore de acțiune: accelerarea creșterii economice, îmbunătățirea distribuției veniturilor, accelerarea dezvoltării sociale. Cele 8 obiective de dezvoltare socială stabilite la nivel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
copil vor fi respectate. Astfel, activitatea pe care UNICEF o derulează în folosul copiilor deține un rol important în procesul de realizare a acestor obiective. Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ÎCNUR) ÎCNUR a fost fondat în 1950 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite cu scopul de a conduce și coordona activitățile internaționale de protecție a refugiaților și de rezolvare a problemelor acestora. Obiectivul principal al ÎCNUR este să protejeze drepturile și bunăstarea refugiaților. ÎCNUR își concentrează eforturile pentru a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
chiar ONU, în cadrul căreia ponderea Marilor Puteri învingătoare în al doilea război mondial este marcată prin statutul lor de membri permanenți, cu drept de veto, ai Consiliului de Securitate. O tendință manifestă, în ultimele decenii, este aceea de a crea adunări parlamentare transnaționale, care să introducă o componentă democratică în funcționarea OIG. Există multiple criterii pe baza cărora se pot enunța tipologii ale OIG, însă ele trebuie tratate întotdeauna cu precauție. Astfel, criteriul sferei geografice conduce la distincția între OIG globale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a Națiunilor Unite, ca organizație a securității colective, a depins în mod direct de condițiile „războiului rece” (singura implicare militară notabilă a Organizației în această perioadă - în conflictul din Coreea, 1950-1953 - a fost posibilă datorită unui artificiu juridic, prin care Adunarea Generală, dominată de state din tabară occidentală, și-a asumat atribuții rezervate Consiliului de Securitate). Prin dreptul de veto al membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate, și astăzi este posibil ca, în problemele delicate ale realității internaționale, Organizației ca întreg
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
2.2.9. Studiul de caz Studiul de caz ca metodă de cercetare se deosebește de metoda omonimă utilizată ca metodă de învățare. După Lee, Mithcell și Sablynski (1999) ambele metode presupun un consum mare de timp și efort în adunarea informațiilor relevante. Acestea oferă o descriere bogată a situației studiate, fapt ce facilitează aprofundarea de către cititor a contextului în care se desfășoară fenomenul studiat. Deosebirea majoră dintre cele două constă în faptul că studiul de caz ca strategie de cercetare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
respectiv, în termeni de aptitudini, educație, trăsături de personalitate etc. Când vorbim despre analiza muncii, este nevoie să cunoaștem terminologia aferentă acestui concept (figura 3.1.1.). Astfel, analiza muncii cuprinde mai multe aspecte terminologice (Klein, 1998): analiza muncii: culegerea, adunarea și integrarea informațiilor esențiale despre activitatea cuprinsă într-un post; fișa postului/descrierea postului: enumerarea sistematică a activităților și cerințelor legate de un post; stabilirea criteriilor/standardelor de performanță: determinarea indicatorilor cuantificabili ai muncii bine executate; evaluarea postului: stabilirea importanței
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
omului” dimpotrivă este o „revoluție mintală”, o „mare schimbare spirituală” care ar trebui produsă în rândul tuturor celor care lucrează în spiritul lui. Taylor a propus 4 mari principii ale managementului științific (Zlate, 2001): dezvoltarea științei reale a muncii prin adunarea și sistematizarea tuturor cunoștiințelor deținute de muncitori și reducerea lor la reguli, legi, chiar la formule matematice; selecția științifică și perfecționarea progresivă a muncitorului - alegerea și selecția muncitorilor în funcție de însușirile lor fizice și intelectuale absolut necesare muncii, însoțită de instruirea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu se păstrează în raport cu abilitățile și adaptările de personalitate ale membrilor individuali. Pentru ca aceștia să lucreze eficient împreună este necesar ca atributele lor personale să fie complementare. Caracteristicile grupului de lucru reprezintă în același timp condiții de bază pentru ca o adunare de oameni să se manifeste și să se mențină ca grup. În absența oportunităților de interacțiune angajații nu pot ajunge a se cunoaște, a-și descoperi opinii și valori similare, trăsături sau abilități compatibile, potențialul de a lucra pentru obiective
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cuvintelor sale, ci și pentru faptul că nu ar găsi absolut deloc spațiu și credibilitate în lumea modernă. Televiziunea ar fi suficientă pentru a-l zădărnici, pentru a-l distruge politic. Tehnicile acelui conducător mergeau pe o scenă, într-o adunare, în fața mulțimilor „imense”, dar nu ar funcționa deloc pe ecran. Nu e o simplă constatare de suprafață, pur tehnică, ci simbolul unei schimbări totale a felului de a fi, de a comunica între noi. La fel se petrece și cu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
din România (Legea 54/2003, art. 2, 6, 7), pentru constituirea unei organizații sindicale este necesar un număr de cel puțin 15 persoane din aceeași ramură sau profesiune, chiar dacă își desfășoară activitatea la angajatori diferiți. La data stabilită are loc adunarea de constituire a sindicatului, ocazie cu care se adoptă statutul privind organizarea, funcționarea și dizolvarea sindicatului. Statutul cuprinde prevederi cu privire la: scopul constituirii, denumirea și sediul organizației sindicale; modul în care se dobândește și încetează calitatea de membru al organizației sindicale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
profesiuni diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederații sindicale. Federațiile sindicale și confederațiile pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale (ibidem, art. 41). Organizațiile sindicale asociate în federații sau confederații dobândesc personalitate juridică; în acest scop, pe baza hotărârii adunării de constituire și adoptare a statutului organizației respective, tribunalul județean sau al municipiului București are competența de a hotărî acordarea sau neacordarea personalității juridice. Confederațiile sindicale reprezentative la nivel național și participante la dialogul social sunt în număr de cinci
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
În Suedia, întreaga legislație privitoare la viața bisericească este concepută și aprobată de Parlament, Guvernul și organele acestuia iau hotărâri în treburile curente ale Bisericii, parohiile au statut de comunități impozabile, impozitul fiind fixat de stat pentru Biserică. Candidații pentru Adunarea Națională Bisericească sunt desemnați de partidele politice. Între Adunarea Bisericească reprezentativă și Parlament au fost mereu conflicte de competență, în parte rezolvate prin noua Lege fundamentală privind biserica luterană a Suediei, intrată în vigoare la 1 ianuarie 1993. Biserica a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
concepută și aprobată de Parlament, Guvernul și organele acestuia iau hotărâri în treburile curente ale Bisericii, parohiile au statut de comunități impozabile, impozitul fiind fixat de stat pentru Biserică. Candidații pentru Adunarea Națională Bisericească sunt desemnați de partidele politice. Între Adunarea Bisericească reprezentativă și Parlament au fost mereu conflicte de competență, în parte rezolvate prin noua Lege fundamentală privind biserica luterană a Suediei, intrată în vigoare la 1 ianuarie 1993. Biserica a căpătat dreptul de a desemna autonom față de stat organul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mare pe funcție decât pe persoana care o deține, obiecții la adresa teoriei succesiunii apostolice. Forma prezbiteriană consideră că autoritatea principală se află tot în cadrul unui oficiu special, însă accentul este pus pe o serie de organizații reprezentative. Există mai multe adunări cu rol de conducător. La nivelul bisericii locale, grupul care ia decizii este sesiunea (Biserica prezbiteriană) sau consistoriul (Biserica reformată). Toate bisericile dintr-o anumită zonă sunt conduse de prezbiteriu (Biserica prezbiteriană) sau classis (Biserica reformată), care este alcătuit dintr-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dintr-un prezbiter laic din fiecare sesiune și toți slujitorii din zona respectivă (Biserica prezbiteriană) sau un prezbiter laic și un slujitor din fiecare consistoriu (Biserica reformată). Următorul organ este sinodul, iar la nivelul cel mai înalt se află o adunare generală. Prezbiteriile aleg atât reprezentanții pentru sinoduri, cât și pentru adunarea generală. Deciziile sunt luate de organul de conducere al fiecărui nivel, apoi sunt analizate și revizuite de nivelul imediat superior. Prerogativele fiecărui organ de conducere sunt descrise în statutul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
zona respectivă (Biserica prezbiteriană) sau un prezbiter laic și un slujitor din fiecare consistoriu (Biserica reformată). Următorul organ este sinodul, iar la nivelul cel mai înalt se află o adunare generală. Prezbiteriile aleg atât reprezentanții pentru sinoduri, cât și pentru adunarea generală. Deciziile sunt luate de organul de conducere al fiecărui nivel, apoi sunt analizate și revizuite de nivelul imediat superior. Prerogativele fiecărui organ de conducere sunt descrise în statutul denominațiunii. Persoana-cheie a structurii prezbiteriene este prezbiterul. Există o deosebire între
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
într-o ierarhie despre care nu se spun prea multe în Scriptură, că strategia prezbiteriană nu dă fiecărui credincios în parte posibilitatea de a face parte din conducerea Bisericii, că multe decizii pentru care ar putea fi consultați toți membrii adunării sunt luate de către o minoritate. Forma congregațională pune accentul pe rolul individului și consideră că sediul autorității este întreaga congregație locală. Membrii congregației sunt cei care posedă și exercită puterea. Deciziile în cadrul asociației interbisericești sunt luate pe baza deciziei majorității
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]