12,241 matches
-
Andrej Wajda și sentimentul istoriei (2000). A debutat cu proză la „Luceafărul” în 1966, iar editorial cu placheta Panatenee. 1964-1966, apărută în 1969. Mai colaborează la „Ramuri”, „România literară”, „Steaua”, „Ateneu”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Mele” (Hawaï), „Diffusion” (Elveția). O masivă antologie din lirica sa a fost publicată la Skopje în 1990. Panatenee a fost urmată în ritm susținut de alte cărți de versuri: Deplasarea spre roșu sau Moartea termică a planetei (1974), Ca un meteor îndrăgostit de pământ (1975), Aniversarea unui
VIJEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290573_a_291902]
-
și interpret de muzică folk la Amfiteatrul Artelor (1979), la Numele Poetului (condus de Cezar Ivănescu) și la „Liviu Rebreanu” din Pitești. Poetul Ion Stratan îl introduce la Cenaclul de Luni. Debutează în ziarul „Flamura Prahovei” (1976) și editorial în antologia colectivă Supremă iubire (Ploiești, 1977). Primul volum personal, Singurătatea supremă, îl tipărește în 1991. Colaborează la „Familia”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Argeș”, „Apostrof”, „Calende”, „Porto-Franco”, „Dacia literară”, „Tomis”, „Axioma”, „Poesis”, „Convorbiri literare” ș.a. Se numără printre fondatorii Grupului de la
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
mai redus. V. este și autorul unor studii de istorie, teorie și stilistică a presei: Mesajul militant al presei române (1979), O istorie a presei românești (2000), Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic (2003), iar ca editor a îngrijit antologia Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească (1981), precum și texte ale Sofiei Nădejde, de care s-a ocupat într-o lucrare documentată, și ale lui Raicu Ionescu-Rion. SCRIERI: Sofia Nădejde, București, 1972; Mesajul militant al presei române, București, 1979
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
presei române, București, 1979; Aici e Pământul!, București, 1984; În Alma Mater și în viață, Cluj-Napoca, 1990; O istorie a presei românești, pref. Dan Berindei, București, 2000; Jurnalism contemporan, București, 2002; Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic, București, 2003. Ediții, antologii: Sofia Nădejde, Din chinurile vieții, introd. edit., București, 1968, Scrieri, introd. edit., Iași, 1978; Raicu Ionescu-Rion, Arta revoluționară, introd. edit., București, 1972; Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească, pref. edit., București, 1981; Mihai Eminescu, Opere, XVII, București, 1999
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
1965; Victor Vlad Delamarina, Timișoara, 1967; Polemica Maiorescu-Gherea. Implicații estetice și literare, Timișoara, 1980; Eminescu și literatura înaintașilor, Timișoara 1983; Secvențe literare. Repere literare bănățene (1880-1918), Timișoara, 1987; Consemnări literare. Repere literare bănățene (De la începuturi până la 1880), Timișoara, 1995. Ediții, antologii: Eleonora Slavici, Jurnal, pref. Iosif Pervain, Timișoara, 1969 (în colaborare cu Iosif Pervain); Documente literare, I, pref. edit., Timișoara, 1971 (în colaborare cu Radu Flora); Dimitrie Țichindeal, Fabule și moralnice învățături, pref. edit., Timișoara, 1975; Ioan Slavici. Evaluări critice, pref.
VINTILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
și în publicitate-relații publice. Se numără printre fondatorii Asociației Ziariștilor Profesioniști. Debutează în 1982 cu poezie la „Amfiteatru”, iar editorial în 1998 cu placheta Drumul până la ospiciu și reîntoarcerea pe jumătate (Premiul Uniunii Scriitorilor), după ce în 1994 fusese inclus în antologia Sfâșierea lui Morfeu. Literatura generației ’90, alcătuită de Dan Silviu Boerescu. Înainte de a fi situat în etichetări de tipul „neoavangardist”, „postmodernist de nuanță ironică”, V. interpretează epigonic rolul lui Virgil Mazilescu. Frecventarea boemei asigură clișeul, băutura spirtoasă dă revelatorul, iar
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
de atitudine, cronici de carte, interviuri, reportaje la publicația „Fracturi”, animată de poetul Marius Ianuș, fiind considerată printre reprezentanții grupului literar „fracturist”, la „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Paradigma”, „Vatra”, „Orizont”, „Averea”, la Radio România Cultural ș.a. După prezența în antologia Poezia taberei (2000) și apariția plachetei Din confesiunile distinsei doamne M. în colecția underground „Carmen” (2001), debutul editorial propriu-zis are loc în 2002 cu volumul Pagini. Poezia publicată de V. i-a șocat ori i-a scandalizat pe unii observatori
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
făcuse și V.A. Urechia. De la Madrid V. trimite la „Buletinul Instrucțiunei Publice”, care apărea la București, corespondențe promițătoare atât prin stil, cât și prin sfera de probleme îmbrățișate, privitoare la viața intelectuală din capitala Spaniei. În una, recenzând o antologie de literatură romanică, amintește și Peregrinul transilvan al lui Ion Codru-Drăgușanu, aceasta fiind prima referință critică despre cartea călătorului român. Scrie pentru revista „La Enseñanza” (1867) câteva articole în care dezbate, cu argumentația sumară avută la îndemână, chestiunea originii latine
VIZANTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
amatori. După cum mărturisește, V. a scris și piese care „conțin și un sâmbure de dramă”. Așa ar fi Un tron pentru Goace, reprezentată pe scenă și cu titlul Judecata de la miezul nopții, apoi numită Cuiul ruginit și reintitulată - în volumul antologie Comedii cu olteni din 1980 - Un tron pentru președinte. SCRIERI: Îndrăzneala, București, 1962; Punctul culminant, București, 1964; Cocoșul cu două creste, București, 1967; O glumă de doi bani, București, 1968; „Când aud cucul cântând” sau Comedie cu olteni, București, 1970
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
2002. Vezi cărțile purtând aceste titluri, semnate de Ion Lăncrănjan (1982), Ștefan Pascu (1983), Ilie Ceaușescu (1984), David Prodan XE "Prodan" (1992), Mircea Zaciu (1996), Alina Mungiu-Pippidi (1999), Gabriel Andreescu și Molnár Gusztáv (1999), Ioan Chindriș (2003). Letopisețul Cantacuzinesc, În antologia Cronicari munteni, Editura Militară, București, 1988, p. 63. Vasile Arvinte, Român, românesc, România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, p. 147 și passim, pentru Întreaga discuție. Béla Köpeczi (coord.), Histoire de la Transylvanie, Akadémió Budapesta, 1992, p. 141; cf. Ștefan Pascu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În istorie, București, 1980, passim; Nikolai Iribagiakov, Clio În fața judecății filozofiei burgheze, București, 1980, pp. 239-402; Adam Schaff, Istorie și adevăr, București, 1982, passim. Pentru o astfel de perspectivă istoriografică, vezi Georges Duby XE "Duby" , „Istoria sistemelor de valori”, În antologia lui Alexandru Duțu, Dimensiunea umană a istoriei, București, 1986, p. 140-154; Georges Duby, „Histoire sociale et idéologies des sociétés”, În Faire de l’histoire, volumul I, Paris, 1974, pp. 147-168; concluzii similare ale istoricilor literari atenți la istoricitatea normelor estetice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și ale conflictelor interetnice au cel mai adesea la bază tocmai asemenea prejudecăți și reprezentări eronate, și nu pretinse Însușiri și caracteristici naționale care ar face dificilă conviețuirea unor grupuri diferite. Vezi, În acest sens, Hugo Dyserinck, „Imagologia comparată”, În antologia citată a lui Alexandru Duțu, Dimensiunea umană..., pp. 204-209. Vezi Ioan Radu, „Teorie și metodă În etnopsihologie”, În Revista de psihologie, 36, 1990, nr. 1, p. 5 sqq.; Dionisie Petcu, Conceptul de etnic, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Hugo
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În volumul Actes du IVe Congrés de l’AILC, Paris, 1966, pp. 309-316; Hugo Dyserinck, „Zum Problem der «images» und «mirages» und ihrer Untersuchung im Rahmen der vergleichende Literaturwissenschaft”, În Arcadia, I, 1966, pp. 107-120; Hugo Dyserinck, „Imagologia comparată”, În antologia citată, pp. 197-209. Manfred Fischer, Nationale Images als Gegenstand Vergleichender Literaturgeschichte, Bouvier, Bonn, 1981. Așa cum demonstrează convingător Alexandru Duțu, În volumul Literatura comparată și istoria mentalităților. Vezi, de pildă, Manfred Fischer, „Komparatistische Imagologie”, În Zeitschrift für Sozialpsychologie, 1979, 1, pp.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de la Stuttgart, din 1985, unde „imaginea celuilalt” a constituit o temă de dezbatere (vezi volumul Rapports, I, Stuttgart, 1985). Pentru aceste relatări În spațiul românesc, citez selectiv: Alexandru Sadi Ionescu XE "Ionescu" , Bibliografia călătorilor străini În ținuturile românești, București, 1916; antologiile lui P.P. Panaitescu XE "Panaitescu" , Călători poloni În țările române, Cultura Națională, București, 1930, și Alexandru Ciorănescu, La Roumanie vue par les étrangers, București, 1944; seria Călători străini În țările române, Îngrijită de Maria Holban și Paul Cernovodeanu. Semnificativă În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Apud Dan Horia Mazilu, op. cit., p. 173. Apud Ioan-Aurel Pop XE "Pop" , op. cit., p. 142. I.G., Discussio descriptionis valachorum Transylvanorum..., Tipografia Trattner, Pesta, 1812, În traducerea din antologia publicată de Florea Fugariu (coord.) Școala Ardeleană, vol. I, Editura Minerva, București, 1983, pp. 855, 862. Vezi Ladislau Gyémánt XE "Gyémánt" , Mișcarea națională a românilor din Transilvania Între anii 1790 și 1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 85
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, Editura Academiei, București, 1981, subiectele narative Înregistrate la nr. 14 (Fata de frânc) și nr. 17 (Trei crai), cu variantele respective. Ibidem, pp. 75-76 (În catalog), 298-299 (În antologie). Ibidem, p. 298. Vezi la Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, Editura Minerva, București, 1986, pp. 158-159, ipoteza identificării sale cu Kruševac (Crușevăț), locul bătăliei din anul 1454, care i-a opus pe turci lui Iancu XE "Iancu" de Hunedoara
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
musulmanii și evreii, Într-o ierarhie a alterității. Este adevărat Însă că analiza sa se aplică mai ales unor percepții de la nivel elitar, savant, difuzate eventual spre lumea rurală. Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 289-292: „Cea fată de frânc” (În antologie); p. 72, poziția nr. 14, În catalogul subiectelor narative. Ibidem, p. 198, poziția nr. 102 În „Motiv-Index” (inventarul alfabetic de momente funcționale și elemente motivice relevante, narative și descriptive). Ibidem, p. 289. Ibidem, p. 292. Ibidem, pp. 292-296 (În antologie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
antologie); p. 72, poziția nr. 14, În catalogul subiectelor narative. Ibidem, p. 198, poziția nr. 102 În „Motiv-Index” (inventarul alfabetic de momente funcționale și elemente motivice relevante, narative și descriptive). Ibidem, p. 289. Ibidem, p. 292. Ibidem, pp. 292-296 (În antologie); pp. 72-74, poziția nr. 15, În catalogul de subiecte narative. Ibidem, p. 296. Pentru interdicția matrimonială pe considerente etnice, vezi Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 242-243. Al.I. Amzulescu, op. cit., pp.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
296. Pentru interdicția matrimonială pe considerente etnice, vezi Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 242-243. Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 349-351: „Însurătoarea lui Gruia al lui Novac” și „Gruia lui Novac” (În antologie); p. 84, poziția nr. 29, tip III: „Fata din Dodrin” și tip IV: „Fata de latin din Buda XE "Buda" ” (În catalogul de subiecte narative). Ibidem, p. 349. Ibidem, p. 350. Ibidem. Ilustrată, de exemplu, de cunoscuta piesă folclorică „Soarele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se insinuează, În mai mare ori mai mică măsură. Textul lui Ion Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, este o ilustrare a felului În care românii configurează și interpretează spațiul celest. Sub aspect tematic, cartea pare comparabilă cu antologia sistematizată a lui Tudor Pamfile, Cerul și podoabele lui. După credințele poporului român. Cunoașterea credințelor poporului nostru despre constelații, pământ, cer, soare, lună, eclipse, comete, meteore atmosferice, ca și indicațiile asupra constelațiilor astronomice principale vizibile În România, ar putea da
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a treia. Dacă o nimerește pe cea dintâi, atunci va avea În viața lui trei femei. Când doi soți se despart, Însemnează că bărbatul nu a nimerit pe nici una din cele trei ursite și a luat pe alta străină. În antologia Datinile și credințele poporului român..., sunt amintite următoarele credințe ce valorifică ursita. Încercări de influențare a destinului apar chiar din seara de Sf. Vasile, când Înregistrăm un obicei consemnat de S. FI. Marian În Sărbătorile la români. Scopul principal al
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
că, dacă se culcă unu-n pat, n-ajungea ou-n lapte, dacă se culcă doi, ajunge ou-n lapte. Se Întoarce acasă, găsește untu, convingându-se astfel de cinstea nevestei. Exemple aduse În discuție reprezintă povestiri și snoave din antologii de proveniență diferită și cu un spectru tematic foarte variat. În aceste antologii, multe dintre texte trimit spre epoca contemporană, prin prezentarea unor instituții, a unor Îndeletniciri, a unor detalii materiale. În acest gen de narațiuni, căsătoria apare câte o dată
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se culcă doi, ajunge ou-n lapte. Se Întoarce acasă, găsește untu, convingându-se astfel de cinstea nevestei. Exemple aduse În discuție reprezintă povestiri și snoave din antologii de proveniență diferită și cu un spectru tematic foarte variat. În aceste antologii, multe dintre texte trimit spre epoca contemporană, prin prezentarea unor instituții, a unor Îndeletniciri, a unor detalii materiale. În acest gen de narațiuni, căsătoria apare câte o dată În final și este expediată În câteva cuvinte. Mult mai importante sunt, În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de mult mai multe prăzi de război pe care le-ar fi obținut dacă ar fi continuat lupta. La curtea sa au fost invitați cărturari importanți, precum filologul Nicholas Heinsius, cercetătorul Claudius Salmsius, cel care a descoperit singurul exemplar din Antologia Palatină (Anthologia Gaeaca), Samuel Bochart, sau Descartes. Serviciile pe care le-a adus Suediei după renunțarea la tron au fost, și ele, incontestabile. Mulți istorici au susținut că, prin abdicarea sa, a fost mult mai de folos imperiului baltic decât
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în cinematografie și televiziune. A debutat ca prozator SF. Cărți publicate : Planetarium (Albatros, 1987, Premiul Congresului European de SF, Montpellier) ; Vremea mânzului sec (ediția I, Cartea Românească, 1991 ; ediția a II-a, Polirom, 1998) ; Imperiul oglinzilor strâmbe (Societatea „Adevărul”, 1993, antologie SF) ; Copiii fiarei (ediția I, Du Style, 1997 ; ediția a II- a, Polirom, 1998) ; Timp mort (Polirom, 1998) ; Omohom (Polirom, 2000) ; România-abțibild (Polirom, 2000) ; Un cadavru umplut cu ziare (Polirom, 2001) ; Nobelul românesc (Polirom, 2002) ; Sportul minții (Humanitas, 2004) ; Libertatea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]