13,008 matches
-
este “așezată pe deal, între două rovine, ca o mică fortăreață” și că a fost “martoră a războiului ruso - turc din perioada 1827 - 1829”. Cu toate acestea, urmele unei mai vechi civilizații geto-dacice au fost descoperite cu ocazia unor săpături arheologice efectuate în sud-vestul comunei. Prima atestare cartografică datează din secolul al XVI-lea. Pe harta Stolnicului Cantacuzino apare în anul 1700, iar mai târziu, în 1723, istoricul Friedersch Schwartz certifică existența localității și o preia ca atare în hărțile sale
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
sud-vestul comunei. Prima atestare cartografică datează din secolul al XVI-lea. Pe harta Stolnicului Cantacuzino apare în anul 1700, iar mai târziu, în 1723, istoricul Friedersch Schwartz certifică existența localității și o preia ca atare în hărțile sale. În urma sondajelor arheologice efectuate în septembrie 1969, profesorii I. Nicolaescu și C.M. Zira, au elaborat două ipoteze: că localitatea ar fi fost “o ascunzătoare de vite mari în mijlocul ostrovului”, dar, mai probabil, o “redută rusă”. Mai târziu este confirmată existența sa ca ”sat
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
de precipitații variind între 400-600 mm. Satul LEU este așezat aproximativ la jumătatea distanței dintre orașele Craiova și Caracal, pe DE 70 sau DN 6, care-l traversează, împărțindu-l în două părți, aproape egale. Este o așezare veche. Descoperirile arheologice din punctele Modruz, Albota, Leu Mic dovedesc existența urmelor de viață materială începând din paleoliticul superior și până în zilele noastre. Denumirea satului, spune legenda, vine de la animalul LEU, ucis de săteni în vechea vatră a satului, valea Bisericii, din cauza stricăciunilor
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
Comuna Verbița și Comuna Plenița, iar la est - Comuna Vârtop și Comuna Vela. Comuna Orodel este așezată în Câmpia Înaltă a Bălăciței, la limita sudică a Podișului Getic. Firul istoric al populării acestor ținuturi se pierde în negura vremurilor. Descoperirile arheologice ne pun la îndemână o mare varietate de dovezi materiale care atestă prezența timpurie a omului pe aceste meleaguri. Denumirea satului Orodel vine, după cum spun bătrânii, de la expresia «horă de dealuri», întrucât prima vatră era așezată într-o vale circulară
Comuna Orodel, Dolj () [Corola-website/Science/300409_a_301738]
-
medie anuală de 11 grade Celsius. Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 500 - 550 mm. Apele freatice se află, în medie, la 10 m. Suprafața intravilană a comunei este de 241,85 ha cu un procent locuibil de 75 %. Descoperirile arheologice materializate prin topoare din piatră slefuită și perforată din neolitic, vase de ceramică din neolitic, o cetate de pământ datată din anul 900 î.Hr. și alta dacică, tezaurul numismatic aflat în depozitul Muzeului de istorie al Olteniei, alte mărturii aflate
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
comuna Clejani. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Nouă obiective din comuna Clejani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: ruinele schitului Babele (secolele al XV-lea-al XVII-lea) de lângă biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Neajlovu; și situl de „la Carieră” (500 m est de satul Clejani), conținând urme de așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina III) și
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
județul Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Găujani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Patru dintre acestea sunt situri arheologice: situl de la Cetățuia (la ieșirea din Cetățuia spre Găujani); așezarea din Epoca Bronzului (cultură Tei) din „Valea lui Guțu Gheorghe” de la sud de Găujani; situl de la „Pepeniște” (tot la sud de Găujani); și situl de la „Canalul Mare”, la est de
Comuna Găujani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300431_a_301760]
-
vis-a-vis de biserică, și alcătuit din capelă (1845) și crucea lui Șerban Cantacuzino (1682). În rest, alte cincisprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: tellul de „la Popină” (sud-est de satul Brăniștari); cel din vatra satului Uzunu (ambele aparținând culturii Boian din neolitic); situl de la „Gropile lui Sulă” ( est de Brăniștari), cuprinzând tot o așezare neolitică a aceleiași culturi, precum și una medievală; și situl
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
fostă Zădăriciu). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Patru obiective din comuna Crevedia Mare sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, așezarea geto-dacică de „la Podeț”, descoperită la de intersecția între DN61 și DJ601, lângă Crevedia Mică. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1836, refăcută în 1924); depozitul de tutun de la începutul secolului
Comuna Crevedia Mare, Giurgiu () [Corola-website/Science/300428_a_301757]
-
turnul-clopotniță, zidul de incintă și mausoleul eroilor din Primul Război Mondial (ridicat în 1932). În rest, alte noua obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Dealul Morții” cu așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina) și neolitic (cultura Boian); așezarea neolitică de la „Valea lui Moș Ion”, aparținând aceleiași culturi; situl de la „Puțul Popii”, cu o așezare similară și încă una aparținând culturii Tei
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
comuna Gogoșari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Gogoșari sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Fundul Drăghiceanu”, la niște movile aflate nord-vest de satul Drăghiceanu, unde s-au găsit urme de așezări din paleoliticul superior (cultura Aurignacian), paleoliticul final și neoliticul timpuriu; situl de la Gârla Gogoșari, la sud-vest de satul Gogoșari, ce cuprinde
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Nouă obiective din comuna Greaca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Valea Fântânilor” din incinta Stațiunii Viticole Greaca; situl de „la Crețulescu”, la nord de fostul lac Greaca; situl de „la Slom” (la est de satul Greaca); și situl de la „lacul Zboiu”, la sud de satul Puțu Greci. Ele
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
1968, a trecut la județul Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Singurul obiectiv din comuna Gostinu inclus în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monument de interes local este situl arheologic de la „Grindul Bunei”, aflat la vest de sat, unde s-au găsit urme de așezări din perioadele Latène și Halstatt.
Gostinu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300434_a_301763]
-
Sălcioara, "Ghimpați". În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Unsprezece obiective din comuna Ghimpați sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două din ele sunt situri arheologice: așezarea neolitică aparținând culturii Boian aflată la 300 m est de Ghimpați; și situl de la vest de satul Naipu, de pe malul Câlniștei, sit ce cuprinde așezări din neolitic (cultura Gumelnița) și din perioada Latène. Celelalte nouă sunt clasificate ca monumente
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
acea vreme. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Prundu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice așezarea medievală timpurie de la „Mădăești” (1,5 km est de satul Prundu); situl dintre Prundu și „Valea Morii”, cuprinzând așezări din perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.) și din Evul Mediu Timpuriu; situl de la „Malul Molescului
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
satul Mârșa. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cinci obiective din comuna Mârșa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din Epoca Bronzului (cultura Tei, faza III) aflată pe dreapta drumului spre Roata de Jos; și așezarea din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu) aflată pe dreapta drumului spre Obedeni și Goleasca. Celelalte trei sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfântul
Mârșa, Giurgiu () [Corola-website/Science/300440_a_301769]
-
În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Letca Nouă la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Letca Nouă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat „la Țățăr”, la 2 km nord de Letca Veche, unde s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina) și din perioada Latène (cultura geto-dacică). Celelalte două sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Constantin și Elena
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
județului Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Frătești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl din „Dealul Lagărului” (la nord-vest de Frătești) conține urme de așezări din neolitic (cultura Boian), Epoca Bronzului (cultura Tei, faza IV), perioada Halstatt și perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.); și situl de „la Seră”, aflat la
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
și anume monumentul funerar al familiei Năsturel-Herescu (secolul al XIX-lea, strămutat în 1987). În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul dintre ele este situl arheologic din „Grădina IAS” de la est de satul Herăști, sit ce conține o așezare neolitică atribuită culturilor Boian și Gumelnița, și o necropolă daco-romană din secolul al IV-lea e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Stolojan
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
comuna Schitu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Zece obiective din comuna Schitu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice, aflate „la Fântână” (1,5 km sud-est de Bila); „la Grajdurile CAP” din Bila; la est de cimitirul din Bila; lângă fostele magazii CAP din nord-nord-vestul satului Schitu; la sud-vest de Schitu; precum și la „Măgura lui Boboc”, la 3 km
Comuna Schitu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300444_a_301773]
-
și Imperiul Otoman (raiaua Giurgiului). Acesta se află lângă halta de cale ferată Oncești. În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl din „Valea Gurbanului” (din spatele școlii din Ghizdaru până la 2 km vest de sat) cuprinde așezări din epoca daco-romană (cultura Cerneahov, secolul al IV-lea e.n.), perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.) și Evul Mediu Timpuriu
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
1668, biserica se află în satul Roată de Jos, pe teritoriul fostului sat Roata-Cătunu. În rest, alte cinci obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Cariera”, aflat la circa 1 km nord de satul Cartojani, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza III) și din perioada Latène; așezarea de „la Troița”, din vatra satului Cartojani, datând din Epoca Bronzului (cultură Glina
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
Mici. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Vânătorii Mici sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: tellul neolitic (cultura Gumelnița) de la „Spital”, în satul Izvoru, aflat lângă biserica veche de lemn, pe malul stâng al Neajlovului; așezarea din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina III) aflată la 500 m de satul Vânătorii Mari spre Corbeanca; așezarea din
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
km este un drum asfaltat. <br> Drumul Județean 412 face legătura între Vărăști și Frumușani, făcând legătură cu DN4. În localitatea Vărăști s-a nascut poetul Vasile Militaru. În comuna există o serie de monumente istorice cum ar fi situl arheologic de la Dobreni care datează din Neolitic ( înregistrat la comisia națională a monumentelor și siturilor istorice), siteul arheologic de la Dobreni care datează din epoca bronzului ( înregistrat la Comisia Națională a Monumentelor și Siturilor istorice), ruinele Conacului Domnesc al lui Constantin Șerban
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
cu DN4. În localitatea Vărăști s-a nascut poetul Vasile Militaru. În comuna există o serie de monumente istorice cum ar fi situl arheologic de la Dobreni care datează din Neolitic ( înregistrat la comisia națională a monumentelor și siturilor istorice), siteul arheologic de la Dobreni care datează din epoca bronzului ( înregistrat la Comisia Națională a Monumentelor și Siturilor istorice), ruinele Conacului Domnesc al lui Constantin Șerban, Biserica din satul Dobreni construită de Constantin Șerban în secolul al XVII-lea și care face parte
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]