11,153 matches
-
de două ferestre arcuite, respectiv un turn cu acoperiș ascuțit, străpuns de o fereastră arcuită, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ramura de stejar și cerbul reprezintă bogăția silvică și cinegetică a zonei. Biserica simbolizează credința locuitorilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Moieciu, județul Brașov
HOTĂRÂRE nr. 354 din 30 aprilie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Comana şi Moieciu, judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261746_a_263075]
-
o fereastră arcuită mai mică. În vârful de țeapă, în câmp albastru, se află un brad de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Bradul și capul de cerb reprezintă bogăția silvică și cinegetică a zonei. Biserica evocă Biserica Adormirea Maicii Domnului, construită în anul 1813, în Cheia, sat component al localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
HOTĂRÂRE nr. 354 din 30 aprilie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Comana şi Moieciu, judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261746_a_263075]
-
având tulpina și rădăcina neagră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Gâsca simbolizează una dintre îndeletnicirile de bază ale locuitorilor, creșterea gâștelor. Crucea din cioc reprezintă credința locuitorilor. Copacul evocă bogăția silvică a zonei în păduri de foioase. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ususău, județul Arad Descrierea stemei
HOTĂRÂRE nr. 356 din 30 aprilie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Târnova şi Ususău, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261748_a_263077]
-
imprimată denumirea emblemei. Articolul 25 (1) Metalele și culorile folosite pentru crearea simbolurilor prevăzute de prezentul ordin sunt cele consacrate în heraldica României. ... (2) Metalele sunt în număr de două: aur și argint. Aurul semnifică inteligență, prestigiu, virtute, forță, grandoare, bogăție, iar argintul înseamnă devotament, corectitudine, puritate, înțelepciune și durată în timp. ... (3) Se folosesc patru culori, a căror importanță urmează clasificarea de mai jos: a) roșul simbolizează putere, acțiune, îndrăzneală, generozitate, dragoste, voință, agresivitate, dorința de a servi patria, incitare
ORDIN nr. 66 din 5 mai 2014 privind conferirea unor distincţii onorifice în Poliţia Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261742_a_263071]
-
argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Romburile evocă ornamentele specifice portului popular caracteristic Ținutului Pădurenilor, iar numărul lor simbolizează cele trei sate aflate în componența comunei. Chevronul simbolizează cele patru peșteri aflate pe teritoriul localității, iar fagul reprezintă bogăția silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
HOTĂRÂRE nr. 427 din 20 mai 2014 privind aprobarea stemei comunei Peştişu Mic, judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262005_a_263334]
-
cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr. 13, p. 136-396
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 107 din 5 septembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262001_a_263330]
-
de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Vârfurile de lance fac referire la existența încă din sec. ÎI a unui castru român, numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Ghinda cu frunze de stejar și căpriorul reprezintă bogăția în păduri de foioase, precum și fauna zonei. Brâul undat simbolizează hidrografia localității, respectiv râul Agrij. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
HOTĂRÂRE nr. 149 din 6 martie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Hida şi Românaşi, judeţul Sălaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260463_a_261792]
-
având, sus, poziționată în șef, o acvilă de argint, cu ciocul și ghearele roșii, în poziție de observație, iar jos, pe o câmpie verde, un cerb de aur înaintea căruia este un brad, de asemenea, verde. Bradul face referire la bogăția silvică, cerbul la fondul cinegetic, iar acvila de argint semnifică autoritate, putere, misiunea de observație. Deasupra scutului este scris, orizontal, cu litere majuscule aurii, cuvântul GARDA, iar sub scut, urmărind traiectoria vârfului acestuia, cuvântul FORESTIERĂ. Anexa 4 Modul de echipare
HOTĂRÂRE nr. 743 din 9 septembrie 2015 (*actualizat��*) privind organizarea şi funcţionarea Gărzilor forestiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264860_a_266189]
-
s-a arătat că, prin adoptarea acestei hotărâri, consiliul local și-a depășit competența materială, printre atribuțiile prevăzute de art. 36 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, neregăsindu-se atribuții referitoare la bogățiile subsolului care aparțin domeniului public al statului. 4. Reclamantul susține că, potrivit dispozițiilor art. 136 alin. (3) din Constituție coroborate cu cele ale art. 3 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările
DECIZIE nr. 25 din 29 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
al statului. 4. Reclamantul susține că, potrivit dispozițiilor art. 136 alin. (3) din Constituție coroborate cu cele ale art. 3 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare ( Legea nr. 213/1998 ), bogățiile de interes public ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietății publice a statului, și nu a unității administrativ-teritoriale. Statul este singurul subiect de drept care poate avea în proprietate resursele subsolului și singurul care asigură și reglementează exploatarea acestora. Unitățile administrativ-teritoriale
DECIZIE nr. 25 din 29 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
administrate de autoritățile centrale, sunt stabilite prin lege, nefiind cazul în privința gazelor de șist, care nu sunt reglementate de Legea nr. 238/2004 . Pct. III din anexa la Legea nr. 213/1998 prevede că domeniul public al comunelor include și bogățiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public național. Cum gazele de șist nu se regăsesc în Legea nr. 238/2004 și nici nu au fost declarate de interes național, consiliul
DECIZIE nr. 25 din 29 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
că, în conformitate cu Legea nr. 213/1998 și Legea nr. 238/2004 , gazele de șist din subsolul comunei Pungești sunt proprietatea publică a comunei. 9. Din prevederile Legii nr. 213/1998 rezultă că, atât timp cât nu există o lege care reglementează unele bogății ale subsolului ca fiind de interes public național, acestea aparțin domeniului public local al comunelor, orașelor sau municipiilor. Conform Legii nr. 238/2004 , aparțin domeniului public al statului doar gazele naturale prevăzute de art. 1 alin. (3) din lege. Legiuitorul
DECIZIE nr. 25 din 29 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
o orientare jurisprudențială, instanțele au reținut că gazele de șist sunt asimilate gazelor naturale, intră sub incidența prevederilor Legii nr. 238/2004 și aparțin domeniului public al statului. Potrivit art. 3 alin. (2) și anexei la Legea nr. 213/1998 , bogățiile subsolului în stare de zăcământ fac obiectul exclusiv al proprietății publice a statului. Potrivit pct. III.8 din anexa la Legea nr. 213/1998 , domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor îl pot constitui bogățiile de orice natură ale subsolului
DECIZIE nr. 25 din 29 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
la Legea nr. 213/1998 , bogățiile subsolului în stare de zăcământ fac obiectul exclusiv al proprietății publice a statului. Potrivit pct. III.8 din anexa la Legea nr. 213/1998 , domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor îl pot constitui bogățiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes național. Față de dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 238/2004 și în raport cu definițiile gazelor de șist ("formațiuni de hidrocarburi, care
DECIZIE nr. 25 din 29 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
din interpretarea logică a intenției reale a legiuitorului la momentul adoptării actelor normative în această materie rezultă că toate rezervele de petrol, indiferent de forma în care se prezintă la suprafață, sunt reglementate prin Legea nr. 238/2004 și reprezintă bogății ale subsolului aparținând proprietății publice a statului. Este adevărat că art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004 conține o enumerare a formelor sub care gazele naturale se regăsesc în scoarța terestră, însă din sfera acesteia nu este exclusă
DECIZIE nr. 25 din 29 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
art. 135 alin. (2)-(4) din Constituția României, în forma inițială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991: "(2) Proprietatea este publică sau privată. (3) Proprietatea publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale. ... (4) Bogățiile de orice natură ale subsolului, căile de comunicație, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil și acelea ce pot fi folosite în interes public, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite
DECIZIE nr. 25 din 29 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
din Constituția României, revizuită, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003: "(1) Proprietatea este publică sau privată. (2) Proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege și aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale. ... (3) Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice
DECIZIE nr. 25 din 29 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
unități administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declarația legii, sunt de uz ori de interes public, cu condiția să fie dobândite prin unul dintre modurile prevăzute de lege. Art. 859. - (1) Constituie obiect exclusiv al proprietății publice bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite prin legea organică. (2) Celelalte bunuri care aparțin statului
DECIZIE nr. 25 din 29 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
județean." ... - pct. I.1 și pct. III.8 din anexa " Lista cuprinzând unele bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrativ-teritoriale" la Legea nr. 213/1998 : "I. Domeniul public al statului este alcătuit din următoarele bunuri: 1. bogățiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ; [...] III. Domeniul public local al comunelor, orașelor și municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri: [...] 8. bogățiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de
DECIZIE nr. 25 din 29 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
Legea nr. 213/1998 : "I. Domeniul public al statului este alcătuit din următoarele bunuri: 1. bogățiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ; [...] III. Domeniul public local al comunelor, orașelor și municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri: [...] 8. bogățiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public național." - art. 120 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare: "Art. 120. - (1) Aparțin
DECIZIE nr. 25 din 29 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
și curajului. Frunzele de stejar se referă la istoria, toponimul și eroii comunei, respectiv Regimentul 1 Vânători de Munte al Armatei Române din Primul Război Mondial, reprezentând geografia zonei, apa și pădurile de foioase. Romburile cu bordură, stilizând flacăra, reprezintă bogăția gazului metan din zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
HOTĂRÂRE nr. 9 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemei comunei Vânători, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258021_a_259350]
-
de culoare verde. În partea inferioară, în câmp albastru, se află două flori-de-colț de argint și, în vârf, două fascii undate subțiri. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brazii reprezintă bogăția silvică a zonei, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei. Floarea-de-colț face parte din flora localității, care este parte componentă a Parcului Național Cozia. Fasciile undate reprezintă râul Olt și pârâul Coisca care se varsă în acesta. Coroana
HOTĂRÂRE nr. 8 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Creţeni şi Sălătrucel, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258020_a_259349]
-
regăsește și pe stema acordată lugojenilor la 1551 de regina Isabella, și simbolizează vitejia locuitorilor orașului. Coroana reprezintă nobilimea și faptul că stema a fost acordată de un personaj cu demnitate regală. Soarele și luna reprezintă vechi simboluri ale eternității, bogăției și belșugului. Lira simbolizează tradiția muzicală și culturală a locuitorilor, localitatea fiind cunoscută în trecut drept capitala culturală a Banatului. Cele două turnuri crenelate și podul simbolizează Lugojul Român și Lugojul German, unificate în perioada 1793-1795. Cele trei movile simbolizează
HOTĂRÂRE nr. 1.005 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemei municipiului Lugoj, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257218_a_258547]
-
în dreapta, se află o vacă de aur, spre stânga. În partea inferioară, în stânga, se află un buchet de 3 margarete de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cerbul reprezintă bogăția cinegetică a comunei. Trunchiul de copac despicat de un fierăstrău reprezintă prelucrarea lemnului, activitate tradițională a locuitorilor. Vaca reprezintă cea mai răspândită activitate a locuitorilor comunei, creșterea animalelor. Buchetul de 3 margarete simbolizează turismul rural. Coroana murală cu un turn
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
o daltă și un ciocan de culoare neagră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Forma de furcă reprezintă cele 3 măguri care înconjoară localitatea. Cununa din spice de grâu reprezintă bogăția comunei. Bradul dezrădăcinat simbolizează zona de munte în care este situată comuna Maieru. Dalta și ciocanul simbolizează ocupația ancestrală a locuitorilor comunei, cioplitul în piatră. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]