11,853 matches
-
însă, gerunziul negativ nu poate fi dizlocat nici de alte adverbe, nici de pronume. Caracteristici verbaletc "Caracteristici verbale" Gerunziul poate fi: • tranzitiv sau intranzitiv: „Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri, Redeșteptând în față-mi trecutele nimicuri.” (M. Eminescu) „Iară purcelul calcă înainte pe covoare grohăind și începe a mușlui prin casă.” (I. Creangă) • personal sau impersonal: Plouând prea tare n-am mai plecat. Caracterul personal devine manifest în construcții absolute: Fiind eu bolnav, a trebuit să plece el în locul meu. sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bade? zice Oșlobanu, căruia nu-i era a cumpăra lemne.” (I. Creangă) • predicat multiplu, realizat prin mai multe verbe în raport de coordonare copulativă, actualizare a sferei semantice a termenului subiect din mai multe perspective: Cine știe adevărul și îl calcă în picioare se așează definitiv de partea ticăloșiei. Verbele nepredicative nu își pot asuma, singure, predicația, întrucât planul lor semantic, 1. sau nu-și află determinarea necesară în raportul cu realitatea extralingvistică în procesul de actualizare a semanticii enunțului lingvistic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să nu mă mai întrebi De ce ritmul nu m-abate cu ispită de la trebi” (M. Eminescu) Organizate în baza unor verbe performative, enunțurile interogative indirecte se realizează ca enunțuri performative: „Te întreb ce ți-a mai rămas sfânt, după ce ai călcat în picioare sufletul unui copil pentru scopurile tale meschine.” Prin poziția planului lor semantic în desfășurarea categoriei sintactice a modalității, enunțurile interogative pot fi reale, ipotetice, potențiale, optative, ireale etc.: „Mâine le telefonezi din nou?” (O. Paler), „O mai fi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să ucidă fără să tresară.” (O. Paler, Galilei, 108) „Când își aducea ea aminte de puicile cele nadolence, de vinișorul din cramă (...) crăpa de ciudă și rodea în nurori, cum roade cariul în lemn.” (I. Creangă, 130). e. multiplu: „Cine calcă fără somn, fără zgomot, fără pas Ca un suflet de pripas?” (T. Arghezi, 101), „Pustiul nu bate cuie. El te omoară fără să te atingă, fără să te vadă și fără să te urască.” (O. Paler, Viața..., 191), „Astfel îți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cercetării științifice de a cunoaște și folosi legile materiei, posibilitatea rațiunii umane de a dezvălui cele mai ascunse aspecte ale lumii înconjurătoare. În acest cadru nu putem eluda, evident, contribuția României la cercetarea contemporană a Cosmosului. Celor ce nu au călcat încă pragul acestei veritabile „Cetăți a stelelor”, ce le puteți, așadar, oferi? Pe lângă vizitarea expoziției permanente, programul pentru public include o suită de expoziții temporare, spectacole de planetariu, în special pentru grupurile organizate, expuneri pe bază de proiecții de diapozitive
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
iar în tot județul dacă au fost repartizate vreo zece. A fost și o neglijență a mea, însă cei interesați o vor găsi, pentru că totdeauna cartea își construiește un drum al ei. Un drum care a și început să fie „călcat“ de critici, iar primele impresii sunt excelente. Nu te sperie lauda? Ceea ce știu cu siguranță e că nu-i o carte proastă și că ea mă obligă foarte mult de acum înainte. 111 Ești integrat noii grupări „Ateneu“, fiind primul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la moarte, miluieste-ne; Iisuse Cel Ce i-ai sfințit pe cei ce s-au nevoit în această cugetare, miluieste-ne; Iisuse, alungând de la noi frică morții, miluieste-ne; Iisuse, Cel Ce ai înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, miluieste-ne; Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, miluieste-ne! Condacul al 5-lea “ Oare există boală pe care Dumnezeu să nu o poată vindeca?”se întreabă necredincioșii cei neindaratnici; dar noi, știind mulțimea vindecărilor Tale, Fiule al
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
bolnavul să-și amelioreze mobilitatea fizică și controlul asupra coordonării mișcărilor. se indică îmbrăcăminte fără nasturi, încălțăminte fără șireturi se practică activități că marșul, grădinăritul, înotul să facă exerciții de relaxare generală, mersul în ritm de muzică, cu pași mari, călcând întâi pe călcâie și apoi pe degete în timpul plimbărilor, mâinile trebuie să fie ținute la spate, pentru a ajuta coloana. 138 bolnavul trebuie să doarmă pe un pat tare fără pernă. cand stă în fotoliu să se sprijine pe brațele
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Sobieski, multe din terenurile și morile târgului erau date la mânăstiri și diferiți boieri. Curtea domneasca era în ruine. La acea data Cotnariul era un târg mai răsărit decât Hârlăul, și nu se poate ca el să nu fi fost călcat de oștirile poloneze însetate și flămânde după bogățiil e Moldov ei! Acel iulie, când Cantemir părăsește domnia și se refugiază în Rusia, este nefast pentru istoria romanilor; în 245 de ani (1711 1956), rușii vor mai intra în țările rom
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
rămâ ne în su fletul nostru ca un fel de bornă la răscrucea unui drum fă ră de sf ârșit. Răsfoiți aceste scrieri și vă veți înnobila s piritul. Răsfoiți aceste pagini și vă va răsări în suflet dorința să călcați pe urmele domnești din podgoriile Cot narilor. Și lângă ruinele - document viu al viețuirii pe acest pământ binecuvântat, dacă veți avea pe masă și o ulcică cu vestita băutură, veți avea o revelație a comuniunii cu îndepărtatele figuri, ce au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Precum ne-a dus, venirăm teferi Și toți cu chef și nime mort. Nici vin cu apă n-am să mestec, Nici dau un ban pe toată fala. De-aceea n-am nici un amestec Oriunde nu îmi fierbe oala. Când calcă țara hantatarii, Eu bucuros în lupte merg, Când între ei se bat magarii, în fundul pivniței alerg. Se certe ungurii și leșii... Ce-mi pasă mie? La Cotnari Eu chefuiam cu cimpoieșii, Cu măscărici și lăutari: Și sub umbrarele de cetini
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
viei, pocneau harabnicile, chiuiau surugii, scăpărau pietrele drumului... Pe atunci vinul curgea gârlă, chimirurile erau doldora de galbeni, în toiul culesul ui, femei goale, așa cum le-a lăsat Dumnezeu - și nu numai fete de gospodari, dar și jupânițele de la Iași - călcau strugurii în zăcători mari cât heleșteile. Ehei! Ce vremuri! Ia întrebați pe bătrânii târgului!. - Și are vinuri, domnule, nu glumă, ofta amărât primarul. Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile viei. Uite mata într acolo! Cât vezi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Până în sat, cale de vreo doi kilom etri, au mers pe jos. I-au poftit în trăsură administratorul de la Cârjoaia, sat legat cu Cotnari, dar ei au mulțumit numai, s punând c ă pentru plimbare cu piciorul au venit. Să calce print re vii, că de praf și de trăsură sunt ei sătui. - Acum suntem iar stăpâni pe vorba noastră - zise Stejărel Racotă, ca unul ce a îndurat cu greu tovărăș ia celorlalți din compartimentul trenului. Cum ridicau o coastă, începu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cam răcit faptul că a rătăcit un manuscris de 400 de pagini despre botanica poporului roman pe care i l-am încredințat și nu l-am mai văzut. Am plecat împreună la vale, prin sat, Artur Gorovei viguros, scund, îndesat, călcând apăsat, legând vorbă cu oamenii întâlniți. — în apropiere de Dorohoi se află mănăstirea Gorovei întemeiată la 1742 de un strămoș al meu, vel căpitanul Ioan Gorovei. Despre Goroveii de la Brănești-Dorohoi, am găsit urme care coboară până la cămărașul Miron (leat 1475
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a lumii-logos, cărora le sugerează o congruență relevantă. Sonetele sale au o muzicalitate diafană, relevând și sub acest aspect talentul incontestabil al poetului (Constantin Miu, Di ana Vrab ie). Trăitor al Iașilor și călător pe locurile sfinte pe unde a călcat Ștefan cel Mare, nu se putea să lipsea scă din sonetele sale reverberațiile Cotnarilor. Când s-aprinde orizontul în pleoape Și lumina strugurelui ne-a unit Ne-mbrăcăm în haină de eternitate Ca prin must să coborâm în mit. Roua
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vedere doar vinul ce l-a făcut celebru. Acolo sunt ruine de cetate dacică, acolo sunt ctitorii a măritului Ștefan, acolo, nu departe, au tras la jug polonii invadatori, puși să sădească o pădure de stejar (Dumbrava roșie). Acolo, de calci cărările istorice ai onoarea și prilejul să ți se lipească pe tălpi o fărâmă de țărână de pe cizma domnitorilor - și pe suflet o umbră luminoasă de duh ce străjuiește atmosfera. Acolo calci pe stindarde de bouri și hematiile eroilor căzuți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o pădure de stejar (Dumbrava roșie). Acolo, de calci cărările istorice ai onoarea și prilejul să ți se lipească pe tălpi o fărâmă de țărână de pe cizma domnitorilor - și pe suflet o umbră luminoasă de duh ce străjuiește atmosfera. Acolo calci pe stindarde de bouri și hematiile eroilor căzuți în atâtea lupte cu năvălitorii nomanzi. Acolo te scalzi în istor ia ce ne îndreptățește nouă stirpea de români, pentru că spunea Neculce: „Și mai bine le place vinul cel cu pelin... oaspeților
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a venit la Iași luându-i locul. Adică Georgie Duca Vodă. Eu, pe altă parte, sunt pentru ace st domn nou un spin pe care cu greu îl suferă și pe care ar dori să-l smulgă și să l calce în picioare. Nu poate face asta pentru unele legături bune ale mele cu serascherul de la Oblucița. Mă îngăduie în țară și de oarece mă socoate nebun și cu puțină minte - căci îmi plac prea mult petrecerile și vinul. Ai să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și împestrițată cu toate nuanțele de verde, ca un covor basarabean”. Acolo era „masa întinsă tot anul . Chefur i la toartă. Femei ! ...femei goale, așa cum le-a lăsat dumnezeu - și nu numai fete de gospodari, dar și jupânițe de la Iași - călcau strugurii în zăcători mari cât heleșteile. Ehei ! Ce vremuri ! Ia întrebați pe bătrânii târgului!”, suntem sfăt uiți, pe ntru că însuși primarul își lăuda locurile, când venea vorba de vin: Și are Cotnariul vinuri, domnule, nu glumă ! ... Poți să umbli
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o ricoșare din sol este atacată cu vârful labei piciorului înainte și ridicat, suficient de mult pentru ca mingea să poată intra între talpă și sol. Piciorul de execuție este ușor relaxat și în momentul preluării (opririi) el nu apasă sau calcă pe minge. Călcâiul orientat spre în jos împiedică trecerea mingii pe sub picior. Piciorul de sprijin asigură echilibrul și se plasează lateral și înapoia liniei mingii. Trunchiul ușor aplecat favorizează acțiunea de oprire și protejare a mingii. Brațele orientate asimetric și
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
a Moldovei menționează: “Norodul ieste crezător a pune pe seama călușarilor puterea de a izgoni boli îndelungate. Vindecarea o fac în acest chip: bolnavul îl culcă la pământ, iar călușarii încep să sară și, la un loc știut al cântecului îl calcă, unul după altul, pe cel lungit la pământ începând de la cap și până la călcâie la urmă îi mormâie la urechi ceva vorbe alcătuite într-adins și poruncesc boalei să slăbească”. (8) Trebuie să facem precizarea că, în pragul secolului al
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
presărat culoarea aurului, rubinului și smaraldului. Cerul învinețit și obosit ca după o noapte de veghe de ape verzi și limbi de foc se pregătește să inunde orașul. Înaintez încet, auzind lăicerul de jos gemând, parcă rugîndu-mă să nu mai calc frunzele. Mă apropii de un copac și văd o căprioară moartă. Este o căprioară, ultima lacrimă a copacilor sub care stau. E moartă. Spiritul ei începe să-mi vorbească . -Nu fi trist ! Asta e viața noastră. Am fost și eu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
diferite opere teologicești filosofice dar și așa numitele Tablițe Sacre care ar fi fost un tratat în versuri, consacrat descrierii și vindecării bolilor trupului și ale sufletului. Referitor la Orfeu, poetul Alkaios (sec.6 i. E. N.) scria: <<Plin de sfidare Orpheus călca voința destinului, îndemnându-i pe oamenii născuți pe pământ să fugă de moarte>>. Opera atribuită lui Orfeu ar fi cuprins Legendele sacre în 24 de cânturi, o teogonie, Gigantomania, o epopee despre războiul dintre zeii olimpieni și giganți, poemul Argonautica
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Sevigne, în vreme ce a doua preferă romanele franțuzești, publicate în foileton în ziarul „Universul” și cele ale d-nei de Staël. Nepotul observă prin conștiința bunicii gospodăria: „vaca se întoarce de la câmp, câinele casei se răsfață prin somn, pisicile grațioase calcă pe iarbă cu băgare de seamă.” Atenția bunicii este atrasă de scena găinilor gureșe care aleargă după grăunțe. Sandu învie din trecut păsăretul mai numeros și cirezile mai mari, prin respectarea legilor memoriei involuntare și a fluxului conștiinței. Moartea își
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
În cameră aveam un ceas cu pendulă care țăcănea lovindu-se de pereții care îngrădeau nebunia mânată de un mecanism intern, iar glasul pe care îl scotea era enervant. Începuse să mă obosească pașii aceștia exacți peste care și timpul calcă. Eram de puțină vreme și mă simțeam ca rotița unui ceas, forțată să se învârtă la infinit, nepermițându-și să-și iasă din ritm pentru a nu întârzia secundele. Dacă lucrurile vor merge în ritmul acesta exact, cu siguranță îmi
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]