13,240 matches
-
ansamblul ei, comunitatea restrânsă a rudelor, a “neamurilor” celui dispărut în special, de eventuale crize, de eventuale manifestări negative și nocive în același timp, determinate de pierderea și înstrăinarea unui membru al acestei comunități. Și la Somușca, asemenea altor așezări catolice vecine ( Cleja, Galbeni, Faraoani ) era obiceiul ca participanții la priveghi să intoneze la căpătâiul celui dispărut „cântece de priveghi” sau „cântece de mort”. Aceste “cîntece ale mortului” sau “cîntece ale morților” ori “cîntece de mort” sunt de o autenticitate și
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
rurale, conștienți fiind de faptul că aspectele legate de cultura populară tradițională sunt cele mai expuse în timp transformărilor, degradării și chiar dispariției. Situată într-o regiune bogată în lăcașuri de cult, evocând tradițiile slujirii creștine și ale păstrării credinței catolice, Somușca este una dintre cele mai reprezentative parohii catolice din actuala Dieceză de Iași. Prezența catolicilor în Somușca nu poate fi disociată evident de organizarea cultului catolic. În acest sens menționăm faptul că inițial, Somușca era din punct de vedere
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
cultura populară tradițională sunt cele mai expuse în timp transformărilor, degradării și chiar dispariției. Situată într-o regiune bogată în lăcașuri de cult, evocând tradițiile slujirii creștine și ale păstrării credinței catolice, Somușca este una dintre cele mai reprezentative parohii catolice din actuala Dieceză de Iași. Prezența catolicilor în Somușca nu poate fi disociată evident de organizarea cultului catolic. În acest sens menționăm faptul că inițial, Somușca era din punct de vedere religios în componența Parohia Faraoani. De altfel, primul “Status
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
bogată în lăcașuri de cult, evocând tradițiile slujirii creștine și ale păstrării credinței catolice, Somușca este una dintre cele mai reprezentative parohii catolice din actuala Dieceză de Iași. Prezența catolicilor în Somușca nu poate fi disociată evident de organizarea cultului catolic. În acest sens menționăm faptul că inițial, Somușca era din punct de vedere religios în componența Parohia Faraoani. De altfel, primul “Status Animarum” în care apare menționată localitatea Somușca este întocmit în Faraoani în 1781. Începând cu anul 1793 se
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
din 4 martie 1977, primul dintre ele dărâmându-i turnul clopotniță, la refacerea căruia i s-a mai redus din înălțime. Pe locul ei se va construi începând din anul 1990 actuala biserică cu hramul “Sfântul Luca”. Orga din biserica catolică a fost adusă în 1993 de la biserica evanghelică lutherană din localitatea Nou, județul Sibiu. Orga a a fost construită în 1913 de Karl Einschenk într-un dulap mai vechi de Joh. Hahn. Dulapul a rămas la biserica din Nou.
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
a fost și un ținut al Trotușului, dar mai târziu acest ținut a fost contopit cu cel al Bacăului. Trotușul apare ca punct de vamă domnească înaintea Bacăului, a Iașului și a Bârladului. Pentru a ne da seama de viața catolică și de puterea economică a catolicilor din Târgu Trotuș, ajunge să ne gândim că în registrul studenților de la Universitatea din Cracovia, în anul 1470 este înscris studentul Johan Stanislau din Trotușul Moldovei. După invazia tătarilor din anul 1241, ungurii, ca să
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
Trotuș s-au împuținat și nu se mai respecta acest drept din bătrâni. Vatra veche a târgului a fost, după relația ep. Bandulovic, mai spre răsărit cu o milă ungurească, unde el a mai văzut fragmente din zidurile vechii bisericii catolice, dar rămâne fără răspuns întrebarea dacă vatra actuală a Târgului Trotuș este aceeași cu aceea care a fost pe vremea ep. Bandulovic. Cercetările arheologice nu au descoperit încă ruinele bisericii vechi de la Târgu Trotuș. Oricum, ea trebuie căutată pe lângă biserica
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
ea trebuie căutată pe lângă biserica ortodoxă căutată pe lângă biserica ortodoxă din localitate, care este veche. Actele de vânzare-cumpărare a locului casei parohiale din Târgu Trotuș pare să ne arunce ceva lumină în această privință. La 6 martie 1814 obștea locuitorilor catolici și ortodocși din Târgu Trotuș donează parohiei catolice din localitate, casa, construcțiile din jur, terenul aferent, moara cu două pietre și gârla prin care vine apa din Trotuș la moară, toate cumpărate de Iordache Șeptilici și soția sa Marghioala, cu
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
biserica ortodoxă din localitate, care este veche. Actele de vânzare-cumpărare a locului casei parohiale din Târgu Trotuș pare să ne arunce ceva lumină în această privință. La 6 martie 1814 obștea locuitorilor catolici și ortodocși din Târgu Trotuș donează parohiei catolice din localitate, casa, construcțiile din jur, terenul aferent, moara cu două pietre și gârla prin care vine apa din Trotuș la moară, toate cumpărate de Iordache Șeptilici și soția sa Marghioala, cu 2100 lire turcești. Hotarele posesiunii sunt indicate următoarele
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
terenul aferent, moara cu două pietre și gârla prin care vine apa din Trotuș la moară, toate cumpărate de Iordache Șeptilici și soția sa Marghioala, cu 2100 lire turcești. Hotarele posesiunii sunt indicate următoarele: Drumul Câmpului, Valea Podului, temelia bisericii catolice vechi, stricate, cimitirul bisericii ortodoxe și Drumul cel Mare al Ocnei. Din poziția descrisă a hotarelor, se poate desprinde că biserica veche a fost în spatele bisericii actuale, pe mica terasă inferioară, spre Trotuș nu departe de biserica actuală, loc ocupat
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
data actului au fost scoase de oameni și folosite la construcții, iar terenul cultivat și apoi umplut de construcții. La Trotuș a fost una din bisericile de zid, făcute de Margareta Mușata, bunica lui Alexandru cel Bun, așa cum susține tradiția catolică fixată în scris de preotul pământean Ioan Botezătorul Bărcuță din Cotnari, într-o relație trimisă sf. Congregații de Propaganda Fide, în anul 1676. Cu vremea și pustirile care au trecut prin partea locului, biserica s-a dărâmat și nu se
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
dărâmat și nu se mai cunoaște nici locul unde a fist amplasată, tradiția locală nu cunoaște evenimente speciale care au fost legate de această biserică, ori de altele care au fost după dânsa. Fiind în coasta Transilvaniei. la Trotuș viața catolică a trebuit să sufere influența celor de peste munți infectați de husitism și protestantism, mai mult decât în alte locuri din Moldova, dând multe necazuri superiorilor bisericești din Moldova. La 20 august 1571, Gh. Văsari, secretarul episcopului din Camenița, scria nunțiului
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
ne arată precis cât s-a întins, în sus, în Moldova; cu cât mai puțin nu cunoaște ca această episcopie să fi avut sediul la Trotuș. Localitatea Trotuș este cuprinsă aproape în toate rapoartele și relațiile care descriu situația bisericilor catolice din Moldova. Mutarea populației către Târgu Ocna și contopirea ținutului Trotușului cu cel al Bacăului au determinat scăderea numărului catolicilor, care au rămas o simplă comunitate mică, afiliată la parohia Grozești. Statistica bisericilor catolice din Moldova 1871-1872 notează că biserica
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
și relațiile care descriu situația bisericilor catolice din Moldova. Mutarea populației către Târgu Ocna și contopirea ținutului Trotușului cu cel al Bacăului au determinat scăderea numărului catolicilor, care au rămas o simplă comunitate mică, afiliată la parohia Grozești. Statistica bisericilor catolice din Moldova 1871-1872 notează că biserica de lemn de la Trotuș a fost construită în anul în anul 1816 și apoi refăcută, din cărămidă, în anul 1844. În locul acestei biserici Pr. Paroh Dominic Della Posta a construit biserica actuală în anul
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
perioadei interbelice, când i s-a adăugat turnul clopotniță legat de biserică. Localul casei parohiale, proprietatea din jur și o moară, cu gârlă specială din Trotuș au fost cumpărate în anul 1814 de la văduva Maria Șeptilici. Locuitorii din Târgu Trotuș, catolici și ortodocși, au fost, din timpuri străvechi, lucrători la ocnele domnești de sare din Târgu Ocna. Pecetea veche din Târgu Trotuș reprezenta un braț de muncitor, ținând un ciocan în mână, iar o variantă a acestei peceți, păstrată în unele
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
a acestei peceți, păstrată în unele acte de la sfârșitul sec. al XVII-lea, înfățișează un muncitor de la ocnă, adică șalgău, ținând câte un ciocan în ambele mâini. Un document, din 25 ianuarie 1857, păstrat în arhiva parohiei, cere preotului paroh catolic să intervină la autoritățile civile, pentru a li se îmbunătății soarta: ... pentru că slujbă ne ceri și noi nu avem cu ci... suntem siliți a merge la rând plângând...fără ca să avem măcar o mămăligă de făină pentru copii noștrii...<nowiki
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
parohial in Târgu Trotuș a fost redeschis după începutul sec. al XIX-lea. Iată ce zicea Petru Bogdan (alias Pietro Deodato) Bakšić, vicar apostolic de Sofia în ,Descrierea Țării Românești și a Moldovei<nowiki>"</nowiki>, în mod special a comunităților catolice: 27 octombie 1641 "Am vizitat târgul Trotuș...Sunt 94 de catolici pentru împărtășanie, 28 de copii, de neam sunt unguri. Au biserică de zid, frumoasă și înaltă, lungă de 33 de pași și lată de 10 pași... a fost ridicată
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
Mănești și al treielea Bahna. În aceste trei sate sunt puțini catolici, cu totul 90 pentru împărtășanie și 20 de copii, de neam sunt unguri. Toate trei satele au o biserică de zid." Iată catalogul preoților, dascălilor și tuturor famiilor catolice din Târgu Trotuș, de Fr. Marcus Bandinus, arhiepiscop: B. Iohannes Polian, paroh Dascălul Georgius La 31 decembrie 1993 erau la Târgu Trotuș 383 de familii catolice cu 1361 credincioși. La sfârșitul secolului al XIX-lea , comuna făcea parte din plasa
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
trei satele au o biserică de zid." Iată catalogul preoților, dascălilor și tuturor famiilor catolice din Târgu Trotuș, de Fr. Marcus Bandinus, arhiepiscop: B. Iohannes Polian, paroh Dascălul Georgius La 31 decembrie 1993 erau la Târgu Trotuș 383 de familii catolice cu 1361 credincioși. La sfârșitul secolului al XIX-lea , comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Târgu Trotuș, Viișoara Pârâu Boghii și Băile-Slănic, având în total 2812 locuitori. În comună funcționau șapte fierăstraie
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
total 2812 locuitori. În comună funcționau șapte fierăstraie de apă, șase mori, două școli mixte (una deschisă la Târgu Trotuș în 1869 și alta deschisă la Băile Slănic în 1889), patru biserici ortodoxe (una în fiecare sat) și o biserică catolică (ridicată în vechime de secui). Anuarul Socec din 1925 consemnează desprinderea satului Băile Slănic, care a format o comună separată și preluarea satelor Tuta și Pârgărești de la comuna vecină Bogdănești, comuna Târgu Trotuș având atunci 2824 de locuitori. În 1950
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
ruinele unei biserici din secolul al XIV-lea. Celălalt este un monument de arhitectură, (1730) aflat în centrul aceluiași sat, la sud de șoseaua națională DN12A, ansamblu ce cuprinde biserica propriu-zisă și turnul clopotniță ridicat în 1800. 10. Dicționarul Comunităților Catolice din Moldova, Pr. Iosif Gabor 11. Srămoșii catolicilor din Moldova, Documente Istorice 1227-1702, Horváth Antal
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
în Moldova și s-au așezat: sașii la Cotnari, iar ungurii la Faraoani, Valea Seacă, Bacău și prin apropiere. Informația pare să fie adevărată pentru că data coincide cu declanșarea prozelitismului husit în Moldova și aici a existat populație de religie catolică. Este atestat documentar în anul 1420, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Catolicii din Valea Seacă numeau satul lor Bogdanfalava. Denumirea satului se pare că ar proveni de la un proprietar pe nume Bogdan. Satul, probabil, înainte de Ștefan cel Mare, ori
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
figurează printre cele mai vechi comune cunoscute, din care s-a format în mare parte localitatea Nicolae Bălcescu. Din 1968 împreună cu celelalte comune desființate, a intrat în componența comunei Nicolae Bălcescu, județul Bacău. Este unul din cele mai vechi sate catolice din Moldova. În secolul al XII-lea, un grup de italieni, cu misiuni apostolice, au venit la Valea Seacă și au consemnat existența a 42 de creștini catolici care nu aveau biserică și erau subordonați parohului de Bacău. Alte informații
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
comunei Nicolae Bălcescu, județul Bacău. Este unul din cele mai vechi sate catolice din Moldova. În secolul al XII-lea, un grup de italieni, cu misiuni apostolice, au venit la Valea Seacă și au consemnat existența a 42 de creștini catolici care nu aveau biserică și erau subordonați parohului de Bacău. Alte informații cuprinse în "Efimeridele Cibinului" arată că husiții din Ungaria, alungați de regele Sigismund, au fugit în anul 1420 în Moldova și s-au așezat, la Cotnari, Faraoani și
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
seacă. Într-o lucrare din 1646 se spune că satul Valea Seacă a mai purtat și numele de "Bogdan Falva" (satul lui Bogdan). Situat într-o vale, în care este mare belșug de vin și bucate, existând 55 de suflete catolice care aveau biserică la Faraoani, însă nu se poate preciza motivul pentru care a avut și acest nume. Pe la anul 1840 administratorul care a venit să confere Mirul amintește că a fost întâmpinat de un grup de greco-catolici care au
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]