10,169 matches
-
în 1984 de Jacques Delors, președintele Comisiei Europene, și s-a referit inițial nu la obiective concrete de politică socială, cum ar fi fost de așteptat, ci la dialogul social dintre angajați și angajatori (C. Zamfir, 1995, p. 244). Această configurație a reprezentat un argument în favoarea validării ipotezei conform căreia măsurile cu caracter social au fost, inițial, promovate în Uniunea Europeană în umbra scopurilor economice considerate prioritare. Practic, Carta a marcat momentul de debut în cristalizarea eforturilor și preocupărilor statelor membre „pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care să încurajeze cooperarea între statele membre și crearea unui comitet pentru ocupare care să coordoneze politicile naționale cu piața muncii (Traité d’Amsterdam, 1999, p. 7). Consiliul European de la Lisabona din martie 2000 a reprezentat un pas important în configurația scopurilor sociale comune la nivelul Uniunii Europene. În cadrul lucrărilor a fost stabilit obiectivul strategic major al Uniunii Europene de a deveni până în anul 2010 „cea mai competitivă și mai dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume, capabilă de creștere economică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a societății civile, dar și a clasei politice, în special a primului-ministru luxemburghez, Jean-Claude Juncker, la acel moment președinte al Consiliului Uniunii Europene (Alhadeff, Hugendubel, 2005, p. 103). Constituția Uniunii Europene reprezintă un proiect european cu un impact deosebit pentru configurația actuală a Uniunii Europene, în special în contextul actualei reconstrucții a spațiului european și în perspectiva viitoarei extinderi și a negocierilor cu Turcia. Acest document este supus momentan dezbaterii publice, fiind respins în forma actuală în urma referendumului din unele țări
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
critici se numără, paradoxal, faptul că nu reprezintă interesele cetățenilor și că nu reflectă Europa socială conturată din toate celelalte reglementări. Dincolo de speculațiile conform cărora votul de blam european a reprezentat un joc politic de culise îndreptat mai degrabă către configurația politică națională decât spre interesul european, votul negativ rămâne un punct de reflecție asupra măsurii în care Uniunea Europeană reușește încă să reprezinte cu succes adevăratele interese ale cetățenilor săi. Totodată, votul negativ nu trebuie privit ca fiind îndreptat contra viitoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
modelului nordic în alte țări europene. Concluzii Astăzi sistemele protecției sociale din țările europene sunt considerate printre cele mai eficiente și mai bine elaborate din lume. În spațiul european coexistă mai multe alternative sociale naționale ale statului bunăstării. Dar, în ciuda configurațiilor sociale naționale diferite, se poate constata că dezbaterile și interesele sociale sunt comune și oglindesc preocuparea decidenților politici europeni pentru a le asigura un nivel de trai mai bun tuturor cetățenilor. Nu trebuie uitat că Uniunea Europeană reprezintă astăzi întruchiparea multiculturalismului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
există nici până în prezent în toate maternitățile câte un asistent social, iar multe dintre locurile create au fost ocupate de asistenții medicali fără pregătire de asistență socială rezultați din restructurarea instituțiilor. Atenția slabă acordată prevenției abandonului se exprimă și în configurația cercetării în acest domeniu. Singurele date consistente în politicile de suport pentru familie și copil se referă la numărul copiilor abandonați și al locurilor din plasament și instituții. Nu există decât cercetări fragmentare asupra cauzelor abandonului, a identificării tipului de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este structurat pe trei secțiuni. Prima secțiune include Planul global de prevenire și absorbție a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale. A doua secțiune se referă la componentele sectoriale ale PNAinc, în timp ce secțiunea a treia prezintă o analiză a configurației sărăciei și excluziunii sociale în România, precum și o evaluare a politicilor antisărăcie promovate în perioada 1990-2001. PNAinc a stabilit prioritățile în domeniul sărăciei și incluziunii sociale din România, a dus la dezvoltarea unor structuri instituționale în cadrul organismelor care se adresează
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
faptelor se ajunge la punerea în evidență a caracteristicilor cu valoare dominantă în diferitele clase stabilite: caracteristici anatomo-fiziologice, mediu sociocultural, trăsături de personalitate, performanțe școlare etc. 5.Integrarea în unitate a informației prin organizarea ei în sisteme ce constituie expresia configurației existente între faptele ce alcătuiesc fenomenul studiat, fie că este vorba despre personalitatea unui subiect anume, activitatea unui grup ori structura unui fenomen educațional. Prin aceste operații reușim să construim un model al fenomenului pe care îl avem de studiat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
o metodă atît de „la modă” în această perioadă, încît au apărut o puzderie de manuale și ghiduri dedicate doar metodei biografice 14. Uneori, simplul calcul al corelațiilor statistice nu este suficient pentru explicarea unei structuri de personalitate sau a configurației unui fenomen educativ. Pentru aceste situații, logicianul Petre Botezatu, împreună cu marele metodolog Ion Holban au propus metoda intercorelației calitative dintre probe (numită și metoda Botezatu-Holban), care încearcă să explice felul în care din două trăsături psihologice separate se constituie una
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Afganistanului de către Moscova și preferase să absenteze din Națiunile Unite decît să se alăture altor țări din blocul comunist în ceea ce privește adoptarea unor rezoluții antiamericane. Luînd ca exemplu cea de-a 39-a Adunare Generală, Schifter a făcut o comparație între configurația voturilor României și cele ale Americii, observînd că Bucureștiul era singurul guvern est-european care nu votase împotriva Statelor Unite privitor la zece puncte cheie 2337. Trible a ripostat imediat. Referindu-se la cea de-a 38-a Adunare Generală, acesta a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României și cele ale Americii, observînd că Bucureștiul era singurul guvern est-european care nu votase împotriva Statelor Unite privitor la zece puncte cheie 2337. Trible a ripostat imediat. Referindu-se la cea de-a 38-a Adunare Generală, acesta a comparat configurațiile generale ale voturilor celor două țări. Israelul votase pentru Statele Unite în proporție de 93,3% din numărul total de voturi israeliene, Germania Federală, 82%, România, 16,3%, iar Uniunea Sovietică, 13,8%. În ceea ce privește sprijinul acordat Washingtonului la Națiunile Unite, poziția
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ele cont de contextul social, însă fac referire la "contextul proximal", din imediata apropiere a respectivului text. În schimb, analizele contextuale investighează corpuri de texte luate ca blocuri de cunoaștere produse într-un "context distal", mult mai amplu, care cuprinde configurația societală, structura și clasele sociale, chiar și factorii ecologici relevanți. Referitor la axa orizontală constructivism-critic, abordările plasate înspre capătul constructivist se centrează cu predilecție pe explorarea modului în care o realitate socială a fost articulată prin discurs, în timp ce investigațiile critice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românească, studiul de față procedează conform unei scheme analitice derivate din cadrul de analiză folosit de Boia și Murgescu. Lucrarea de față își propune să deceleze geneza culturală și transformările structurale ale memoriei istorice românești prin urmărirea mutațiilor diacronice suferite de configurația de mitologeme constitutive ale acesteia. Pe lângă unitățile mitologemice infrastructurale ale memoriei colective originea, continuitatea, unitatea, independența, spiritualitatea lucrarea va urmări și evoluția în timp a logicii de periodizare a trecutului românesc, precum și a diferitelor addenda și corrigenda aduse în gestiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că "prima condică a Romaniei fu Pentateucul lui Moyse, împlinit cu principele evanghelice" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 81). Prin "Romania", Heliade se referă nu la statul modern, ci la România ancestrală, care a luat ființă imediat după retragerea aureliană. În configurația spirituală a poporului român, Heliade subliniază chintesența ortodoxă a creștinismului românesc. Păgânitatea Romei este constrastată cu spiritualitatea Constantinopolului, care a simbolizat farul creștinismului în întreaga orientalitate. Concluzia care se desprinde este că " Lumina nu vine de quât dela Rĕsărit. Dela
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la existență politică. Chiar dacă multiple continuități se prelungesc din memoriile principatelor în memoria națională (originea predominant latină, teza continuității, spiritualitatea creștin-ortodoxă), transpunerea memoriilor provinciale în cadrul unic al memoriei naționale, la care se adaugă suprastructura monarhică, constituie o deplasare crucială în configurația memoriei istorice românești, suficient de radicală încât să merite titulatura de revoluție mnemonică. 3.3. Între naționalism critic și fanatism naționalistic (1918-1947) 3.3.1. Cadrul politic La 1922, în nou construita Catedrală a Încoronării de la Alba-Iulia, regele Ferdinand I
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Laurian, 1862 [1859]; Heliade Rădulescu 1861; Melidon, 1867; Tocilescu, 1894, 1889; Xenopol, 1890, 1897; Iorga, 1910), în faza de consolidare a acesteia (1918-1947) elementul autohton, dacic, va dobândi centralitate identitară. Până ca elementul autohton să se impună ca decisiv în configurația etnogenetică a românilor, fapt ce se împlini către sfârșitul intervalului pe care îl avem vedere (1918-1947), începutul interbelicului continuă să stea sub semnul latinismului. Un latinism care și-a probat vigoarea printr-o îndoită putere asimilaționistă: a populației băștinașe, precum și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
50, național-comunismul a restabilit paradigma xenopoliană a dualității etnogenetice românești, i.e., formula daco-romanismului. Răsturnarea regimului comunist nu a avut niciun efect în sensul destabilizării ori restructurării acesteia. Prima parte a perioadei postcomuniste românești este caracterizată de o puternică inerție discursivă. Configurația mitoistorică asamblată în stadiul final al regimului comunist este reprodusă cu mare fidelitate și după căderea regimului. Chestiunea etnogenezei românești, considerată a reprezenta "problema fundamentală a istoriei nostre vechi" (Daicoviciu et al., 1992, p. 68), nu face excepție de la această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Privită prin această prismă optică, națiunea apare ca fiind o "comunitate textuală" macroscopică alcătuită din indivizi uniți în jurul unei tradiții mnemonice comune cultivate și perpetuate prin lecturarea acelorași narațiuni istorice în care sunt sedimentate experiențele colective ale comunității. Cartografiind diferite configurații ale memoriei istorice românești, am evidențiat o serie de șapte formule succesive sub forma cărora a fost gestionată politic moștenirea trecutului colectiv. Factorul decisiv, structurant, a fost concepția despre naționalitate. În funcție de înțelegerea identitară prin prisma concepției de națiune și a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a afirmării principiului autodeterminării (Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, statele baltice, Finlanda); rolul Europei scade, sporind în același timp cel al Statelor Unite; dar S.U.A. au adoptat în politica externă un izolaționism relativ care va fi menținut până la al Doilea Război Mondial. noua configurație a frontierelor europene, bazată pe principiul naționalităților, era departe de a fi perfectă; unele regiuni sunt disputate de mai multe state; toate aceste nemulțumiri vor alimenta un revizionism care va marca puternic evoluția relațiilor internaționale; țări precum Germania, Rusia Sovietică
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de vârstă, de la copii până la seniori, elaborează regulamentele competițiilor, stabilește standardele de participare la competițiile interne și sistemul de întocmire a diverselor clasamente. Tabloul sinoptic al probelor de atletism, pe grupe, în sistemul competițional actual, la nivelul seniorilor, are următoarea configurație: 1.2. Atletismul ansamblul deprinderilor și priceperilor motrice din conținutul curriculumului școlar Atletismul reprezintă un mijloc specific important al educației fizice școlare în realizarea obiectivelor acesteia prin ansamblul deprinderilor și priceperilor motrice specifice, utilizate pe de o parte pentru formarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe teren variat au aceeași structură cu alergările de semifond fond (alergări de mare fond nu se fac pe teren variat). Tehnica fiind deci asemănătoare, vom sublinia principalele particularități pe fazele alergării. * Startul și lansarea de start Datorită aglomerației și configurației solului apare posibilitatea de accidente; de aceea în start poziția brațelor alergătorului este puțin mai depărtată de trunchi, poziție care se menține și pe parcursul lansării de la start. Distanța de accelerare este variată funcție de numărul și valoarea participanților, configurația terenului și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aglomerației și configurației solului apare posibilitatea de accidente; de aceea în start poziția brațelor alergătorului este puțin mai depărtată de trunchi, poziție care se menține și pe parcursul lansării de la start. Distanța de accelerare este variată funcție de numărul și valoarea participanților, configurația terenului și de elementele de tactică adoptate. În alergările pe teren variat se utilizează tot startul din picioare, și locul de plecare este, în general, plat cu 80 - 100 m fără obstacole dând posibilitatea sportivilor să se înscrie pe teren
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pietriș sau noroi, bălți sau șanțuri mici, etc., deși se adoptă pasul lansat în tempo moderat, tehnica de alergare trebuie să realizeze următoarele cerințe ale unei alergări eficiente: * asigure echilibrul general al corpului; * să opereze modificări ale pasului alergător în funcție de configurația solului, astfel la urcare pasul alergător este mai scurt, are o impulsie incompletă (derulare incompletă a tălpii), contactul cu solul se realizează exclusiv pe pingea; nu există fază de amortizare, iar trunchiul este înclinat înainte, etc.; la coborâre contactul cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
înaintea lor și se recurge la folosirea unei tehnici raționale, care să permită economie de efort, menținerea ritmului de cursă și evitarea accidentărilor individuale sau de grup. * Finișul și sosirea se execută pe distanțe mai lungi sau mai scurte în funcție de configurația traseului, potențialul alergătorului și de elementele de tactică adoptate în cursă, individual. 4.1.2.b. Alergările de obstacole Caracteristica regulamentară a acestui gen de probe atletice este aceea a eșalonării obstacolelor la intervale relativ mari (80 m), în competiții
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
numit și Călmățuiul Mic, pe Călmățui, traseul curgând în așa fel încât colțul de sud al fiecăruia se leagă de cel de nord al satului următor, chiar dacă acest traseu nu merge în linie dreaptă, ci înregistrează anumite meandre impuse de configurația terenului. Considerăm că hotarele, atât la capete, cât și între sate și moșii, au fost trasate și stabilite din timpuri foarte îndepărtate, cu mult înainte de înființarea statului medieval românesc al Moldovei. Legăturile dintre ele se realizau prin regula impusă de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]