9,983 matches
-
constituționale ale art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției și la dispozițiile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția, Curtea Constituțională constată că asupra constituționalității dispozițiilor art. 11^1 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată s-a pronunțat prin numeroase decizii, dintre care este de menționat Decizia nr. 244 din 20 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198579_a_199908]
-
susține autorul excepției, nu poate fi suplinită prin decizia Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului. De altfel, în această privință nu se ridică probleme de constituționalitate, ci doar probleme de interpretare și de aplicare a legii, care intră în competența exclusivă a instanțelor judecătorești. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198579_a_199908]
-
statului și alin. (2) teza întâi privind garantarea și ocrotirea în mod egal de lege a proprietății private. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 133 din Legea nr. 31/1990 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală invocate și în cauza de față. Astfel, prin Decizia nr. 488 din 29 septembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.000 din 10 noiembrie 2005, Curtea a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182700_a_184029]
-
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 164 alin. (1), (2) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. S-a reținut cu această ocazie că, "Independent de finalitatea urmărită de legiuitor prin adoptarea reglementării deduse controlului de constituționalitate, Curtea consideră că aceasta contravine imperativelor principiale enunțate, în măsura în care condiționează însăși înregistrarea contestației la executare, în materie, de plată unei cauțiuni. Instituirea unei căi de atac ca modalitate de acces la justiție implică în mod necesar asigurarea posibilității de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157097_a_158426]
-
în străinătate de protecția statului român și trebuie să-și îndeplinească obligațiile, cu excepția acelora ce nu sunt compatibile cu absența lor din țară". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 338 din 28 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 12 august 2005, Curtea a statuat că legiuitorul a reglementat posibilitatea pentru instanța de judecată de a dispune, motivat, ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178407_a_179736]
-
a fost legal îndeplinită. Cauza aflându-se în stare de judecată, Curtea acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Precizează că textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constituționalitate, Curtea respingând excepția. Consideră că nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la reconsiderarea soluției pronunțate cu acele prilejuri. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 27 mai 2005, pronunțată în Dosarul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172407_a_173736]
-
deosebit de grav."; - Art. 136 alin. (5): "Proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă au mai făcut, în numeroase rânduri, obiectul controlului de constituționalitate, raportat la aceleași prevederi din Legea fundamentală ca și în prezenta cauză și cu motivări asemănătoare. Astfel, de exemplu, prin deciziile 227 din 18 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 28 mai 2004
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172407_a_173736]
-
și mai puțin costisitoare în vederea obținerii titlurilor executorii, iar scopul acestei reglementări "este de a simplifica demersul jurisdicțional și de a asigura celeritatea soluționării litigiilor și nicidecum acela de a complica procedura sau de a încălca anumite drepturi consacrate constituțional". Constituționalitatea dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 a fost constatată și prin Decizia Curții Constituționale nr. 317/2002. De altfel, alin. (1) al art. 4 din ordonanță a fost abrogat prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 142/2002 . Președintele Senatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151423_a_152752]
-
care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora". În sprijinul acestor argumente este invocată și jurisprudența Curții Constituționale, amintind, printre altele, și Decizia nr. 422/2003 în care, pronunțându-se asupra constituționalității art. 1 din Legea nr. 146/1997 , Curtea a statuat că "reclamantul care a plătit taxele judiciare de timbru va suporta pierderea sumelor de bani plătite cu titlul acesta, numai atunci când instanța hotărăște că acțiunea sa nu este întemeiată sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157251_a_158580]
-
se deda la vreo activitate sau de a săvârși vreun act îndreptat spre desființarea unor drepturi sau libertăți enunțate în prezenta declarație." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a dezbătut în numeroase rânduri problema constituționalității unor prevederi legale prin care s-au instituit taxe de timbru pentru introducerea unor cereri în justiție, prevederi între care se numără și art. 1 din Legea nr. 146/1997 . În acest sens pot fi amintite Decizia Plenului Curții Constituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157251_a_158580]
-
încălcarea principiului constituțional al liberului acces la justiție și a dreptului la apărare. De asemenea, Curtea constată că prevederile legale criticate nu aduc atingere nici principiului egalității în drepturi, deoarece nu fac nici un fel de diferențiere între contribuabili. În ceea ce privește problema constituționalității art. 1 din Legea nr. 146/1997 , cu modificările ulterioare, în raport cu art. 56 din Constituția republicată, Curtea reține că textul de lege criticat nu numai că nu contravine acestor prevederi constituționale, dar reprezintă o aplicare a literei și spiritului acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157251_a_158580]
-
al Tribunalului Buzău. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, procurorul pune concluzii de respingere a excepției, arătând că dispoziția legală criticată a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate al Curții, iar prin mai multe decizii, printre care se află și Decizia nr. 112 din 13 iulie 1999, s-a constatat concordanță să cu prevederile legii fundamentale, respingandu-se excepția. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127126_a_128455]
-
excepției are următorul cuprins: "Președintele României îndeplinește și următoarele atribuiții: a) conferă decorații și titluri de onoare;" Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicata, au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, constatanduse concordanță acestora cu prevederile cuprinse în art. 94 lit. a) din legea fundamentală (de exemplu Decizia Curții Constituționale nr. 112 din 13 iulie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 19 octombrie 1999). S-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127126_a_128455]
-
prevederile cuprinse în art. 94 lit. a) din legea fundamentală (de exemplu Decizia Curții Constituționale nr. 112 din 13 iulie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 19 octombrie 1999). S-a considerat că examinarea constituționalității prevederilor legale criticate trebuie făcută prin raportare la dispozițiile legii fundamentale, iar nu prin raportare la un act normativ, cum este o hotărâre a Guvernului, care are o forță juridică inferioară Constituției. Curtea reține că atât considerentele, cât și soluțiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127126_a_128455]
-
mai îndelungate și a prelungirii duratei de soluționare a dosarelor. Instanța autoare a excepției consideră că dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 , în măsura în care stabilesc o competență teritorială exclusivă în sarcina Tribunalului București, nu satisfac cerințele de constituționalitate și convenționalitate cu privire la egalitatea în drepturi și liberul acces la instanță, soluția legislativă aleasă nerespectând condiția necesității și proporționalității. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271859_a_273188]
-
prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil. 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituționalitate, conformitatea acestuia cu prevederile Constituției invocate și în cauza de față fiind examinată prin prisma unor argumente identice. Astfel, prin Decizia nr. 833 din 3 decembrie 2015 *), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate, apreciind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271859_a_273188]
-
și temeiniciei actului în baza căruia se dispune înscrierea în cartea funciară. Or, examinarea criticii de neconstituționalitate cu un atare obiect excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță "numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". În consecință, prevederile legale criticate nu pot fi supuse controlului de constituționalitate sub aspectele invocate, excepția fiind inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210876_a_212205]
-
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță "numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". În consecință, prevederile legale criticate nu pot fi supuse controlului de constituționalitate sub aspectele invocate, excepția fiind inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210876_a_212205]
-
6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră prezumția de nevinovăție și, respectiv, dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor aceluiași text de lege, în raport cu critici similare, statuând că acestea nu încalcă prezumția de nevinovăție și nici dreptul la apărare. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 338 din 17 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214078_a_215407]
-
de 45.000 lei, iar pentru salariați, de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat;". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile cuprinse în Legea nr. 85/2006 , supuse unor critici similare, au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 1.144 din 16 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008, Curtea a constatat, referindu-se la condițiile în care orice creditor poate introduce cerere pentru deschiderea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234508_a_235837]
-
în sensul sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate. Într-o atare situație, Curtea constată că decizia pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială nu a soluționat fondul cauzei, împrejurare ce ar fi făcut inutil controlul de constituționalitate al prevederilor criticate, ci numai problema admisibilității excepției de neconstituționalitate. În continuare, examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra obligativității plății anticipate a taxelor judiciare de timbru și a conformității acesteia cu art. 21 din Constituție, care prevede liberul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193390_a_194719]
-
Dimitrios Ioannidis, comandantul poliției militare; a fost numit președinte un alt general, dar cabinetul se afla în mîinile civililor. Acest regim s-a dovedit și mai conservator decît cele dinaintea lui; nu a fost făcută nici o încercare de restabilire a constituționalității normale. După ce a rămas la putere doar opt luni, din noiembrie 1973 pînă în iulie 1974, guvernul acesta a fost dat jos de o nouă criză declanșată în Cipru. Problema Ciprului și căderea regimului militar În timp ce în Grecia se desfășurau
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lor federaliste - se vrea pragmatic, flexibil și, mai ales, critic la adresa egalitarismului nivelator. Respectul față de trecut, mai curând decât păstrarea acestuia îl ca rac terizează; echilibrele sociale, mai curând decât ordinea pură îl preocupă, proprietatea individuală, protejarea familiei, legalitatea și constituționalitatea sunt principiile sale centrale. Libertatea este pusă dea supra egalității. Orice fel de revoluție este respinsă cate goric, iar reforma însăși se cuvine, după această doctrină, să abjure manipularea socială, aspirația utopică, modelele artificial abstracte. Întrun cuvânt, este vorba aici
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
puterea instanțelor în această privință poate fi mai mare sau mai mică. Este cu adevărat complexă dacă îndreptățește judecătorii să treacă de proceduri și să examineze dacă spiritul regulii "dependente" concordă cu cea al regulii de rang superior. Controlul de constituționalitate, un caz-test Supravegherea judiciară se realizează în cel mai înalt grad dacă regulile pot fi evaluate în temeiul constituționalității lor, din moment ce constituția este regula cea mai generală existentă într-un stat. Dar acest control în profunzime nu privește doar constituționalitatea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să treacă de proceduri și să examineze dacă spiritul regulii "dependente" concordă cu cea al regulii de rang superior. Controlul de constituționalitate, un caz-test Supravegherea judiciară se realizează în cel mai înalt grad dacă regulile pot fi evaluate în temeiul constituționalității lor, din moment ce constituția este regula cea mai generală existentă într-un stat. Dar acest control în profunzime nu privește doar constituționalitatea deciziilor. Judecătorii pot fi implicați într-un proces similar la un nivel oarecum inferior, și anume, în a evalua
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]