10,553 matches
-
nu sunt neapărat simultane în alt sistem inerțial S' (satisfăcând formula 18). Doar dacă aceste evenimente sunt colocale în sistemul S (satisfăcând formula 19), atunci ele vor fi simultane și în S'. Scriind transformarea Lorentz și inversa sa în termenii diferențelor de coordonate, se obține și Să presupunem că avem un ceas în repaus în sistemul S. Două bătăi consecutive ale acestui ceas sunt caracterizate prin formula 24. Dacă vrem să știm relația dintre timpii dintre aceste bătăi măsurate în ambele sisteme, putem folosi
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
repaus. Acest fenomen se numește "contracția lungimii" sau "contracție Lorentz". Aceste efect nu sunt doar aparente; ele sunt legate explicit de felul în care măsurăm "intervalele de timp" între evenimente care au loc în același loc într-un sistem de coordonate dat (numite evenimente "co-locale"). Aceste intervale de timp vor fi "diferite" într-un alt sistem de coordonate, în mișcare în raport cu primul, dacă evenimentele nu sunt simultane. Similar, aceste efecte leagă de distanțele măsurate între evenimente separate dar simultane într-un
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
sunt legate explicit de felul în care măsurăm "intervalele de timp" între evenimente care au loc în același loc într-un sistem de coordonate dat (numite evenimente "co-locale"). Aceste intervale de timp vor fi "diferite" într-un alt sistem de coordonate, în mișcare în raport cu primul, dacă evenimentele nu sunt simultane. Similar, aceste efecte leagă de distanțele măsurate între evenimente separate dar simultane într-un sistem de coordonate dat. Dacă aceste evenimente nu sunt co-locale, ci separate de distanță (spațiu), ele "nu
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
evenimente "co-locale"). Aceste intervale de timp vor fi "diferite" într-un alt sistem de coordonate, în mișcare în raport cu primul, dacă evenimentele nu sunt simultane. Similar, aceste efecte leagă de distanțele măsurate între evenimente separate dar simultane într-un sistem de coordonate dat. Dacă aceste evenimente nu sunt co-locale, ci separate de distanță (spațiu), ele "nu" vor avea loc la aceeași "distanță spațială" unul de celălalt când vor fi văzute din alt sistem de coordonate în mișcare. În diagrama 2, intervalul AB
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
separate dar simultane într-un sistem de coordonate dat. Dacă aceste evenimente nu sunt co-locale, ci separate de distanță (spațiu), ele "nu" vor avea loc la aceeași "distanță spațială" unul de celălalt când vor fi văzute din alt sistem de coordonate în mișcare. În diagrama 2, intervalul AB este "temporal"; cu alte cuvinte, există un sistem de referință în care evenimentul A și evenimentul B au loc în aceeași poziție în spațiu, și sunt separate doar de faptul că au loc
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
spațiul cartezian 3D este definită ca: unde formula 74 sunt diferențialele celor trei dimensiuni spațiale. În geometria relativității restrânse, se adaugă o a patra dimensiune, derivată din timp, și astfel ecuația diferențialei distanței devine: Dacă se dorește să se facă și coordonata timpului să arate ca și cele spațiale, se poate trata timpul ca fiind imaginar: "x = ict". În acest caz, ecuația de mai sus devine simetrică: Aceasta sugerează ceea ce de fapt este o concluzie teoretică profundă, care arată că teoria relativitățiieste
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
spațiu-timpului Minkowski. Misner (1971 §2.3), În cele din urmă, profunda înțelegere a relativității restrânse și a celei generale vor veni din studiul metricii Minkowski (descrisă mai jos) și nu din cel al unei metrici euclidiene "deghizate" folosind "ict" drept coordonată temporală. Dacă reducem la 2 numărul dimensiunilor spațiale, pentru a putea reprezenta fizica într-un spațiu 3D vedem că liniile geodezice nule se află de-a lungul unui con definit de ecuația sau Adică ecuația unui cerc de rază "r
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
zero la trei. Gradientul în spațiu-timp al unui câmp φ este: După ce a fost identificată natura tetradimensională a spațiu-timpului, se folosește metrica Minkowski, η, dată pe componente (valide în orice sistem de referință inerțial) ca: Inversa ei este: Transformările de coordonate între sisteme de referință inerțiale sunt date de tensorul transformărilor Lorentz Λ. Pentru cazul special al mișcării de-a lungul axei x, avem: adică matricea de rotație de la coordonatele "x" la "t". μ' indică rândul și ν indică coloana. De
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
orice sistem de referință inerțial) ca: Inversa ei este: Transformările de coordonate între sisteme de referință inerțiale sunt date de tensorul transformărilor Lorentz Λ. Pentru cazul special al mișcării de-a lungul axei x, avem: adică matricea de rotație de la coordonatele "x" la "t". μ' indică rândul și ν indică coloana. De asemenea, β și γ sunt definite ca: Mai general, o transformare de la un sistem inerțial (ignorând translațiile, pentru simplitate) la un altul trebuie să satisfacă condiția: unde este implicită
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
cantitățile fizice sunt date ca tensori. Pentru a trece dintr-un sistem în altul, se folosește legea transformărilor tensoriale unde formula 97 este matricea inversă a lui formula 98. Pentru a vedea utilitatea acesteia, transformăm poziția unui eveniment de la un sistem de coordonate "S" la un sistem "S"', calculând care este chiar transformarea Lorentz dată mai sus. Toți tensorii se transformă după aceeași regulă. Tetravectorul pătratelor diferențialelor distanțelor formula 100 construit folosind este invariant. Faptul că este invariant înseamnă că are aceeași valoare în
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
8 m adâncime. De asemenea, un alt exemplar rar este fragmentul de molar de mamut, descoperit în albia Crișului-Negru, în anul 1964. Din anul 1952 funcționează o bibliotecă comunală, având la începuturi peste 27.000 de volume. Activitatea bibliotecii este coordonata și sprijinită, în zilele noastre, de către Consiliul Local Tinca. Cu privire la meșteșugurile tradiționale din zonă, cel mai frecvent este cel legat de prelucrarea lemnului. De asemenea, târgul și oborul de animale din Tinca, ținut în fiecare zi de luni a săptămânii
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
diferite, efectuate de doi observatori diferiți, asupra spațiului și timpului, atunci când un observator este în mișcare uniformă și rectilinie în raport cu celălalt. În (relativitatea galileiană) din fizica clasică, singura conversie considerată necesară era formula 1, descriind cum se deplasează originea sistemului de coordonate al unui observator prin spațiu în raport cu a celuilalt, la viteza formula 2 de-a lungul axei x din fiecare sistem. Conform relativității restrânse, aceasta este doar o aproximație suficientă la viteze mici în raport cu cea a luminii, și în general rezultatul este
Transformările lui Lorentz () [Corola-website/Science/310220_a_311549]
-
celuilalt, la viteza formula 2 de-a lungul axei x din fiecare sistem. Conform relativității restrânse, aceasta este doar o aproximație suficientă la viteze mici în raport cu cea a luminii, și în general rezultatul este nu doar o deplasare de-a lungul coordonatelor x; vor fi distorsionate și timpul și spațiul. Dacă spațiul ar fi omogen, atunci transformarea Lorentz este una liniară. De asemenea, deoarece teoria relativității postulează că viteza luminii este aceeași pentru toți observatorii, trebuie să păstreze intervalul de spațiu-timp dintre
Transformările lui Lorentz () [Corola-website/Science/310220_a_311549]
-
Lorentz (1899, 1904). În 1905, Einstein le-a dedus pe baza ipotezei covarianței Lorentz și a postulării constanței vitezei luminii în orice sistem de referință inerțial. Presupunem că există doi observatori "O" și formula 3, fiecare cu propriul lui sistem de coordonate cartezian pentru a măsura intervalele de timp și spațiu. "O" folosește formula 4 și "Q" folosește formula 5. Presupunem, mai departe, că sistemele de coordonate sunt orientate astfel încât axa "x" și axa "x' " se suprapun, axa "y" este paralelă cu axa "y
Transformările lui Lorentz () [Corola-website/Science/310220_a_311549]
-
de referință inerțial. Presupunem că există doi observatori "O" și formula 3, fiecare cu propriul lui sistem de coordonate cartezian pentru a măsura intervalele de timp și spațiu. "O" folosește formula 4 și "Q" folosește formula 5. Presupunem, mai departe, că sistemele de coordonate sunt orientate astfel încât axa "x" și axa "x' " se suprapun, axa "y" este paralelă cu axa "y' ", și la fel și axa "z"cu axa "z' ". Viteza relativă a celor doi observatori este "v" de-a lungul axei comune "x
Transformările lui Lorentz () [Corola-website/Science/310220_a_311549]
-
se suprapun, axa "y" este paralelă cu axa "y' ", și la fel și axa "z"cu axa "z' ". Viteza relativă a celor doi observatori este "v" de-a lungul axei comune "x". Presupunem și că originea celor două sisteme de coordonate este aceeași. Dacă toate acestea sunt valabile, atunci se spune că aceste sisteme de coordonate sunt în configurație standard. O prezentare simetrică între transformarea Lorentz directă și cea inversă se poate obține dacă sistemele de coordonate sunt în configurație simetrică
Transformările lui Lorentz () [Corola-website/Science/310220_a_311549]
-
cu axa "z' ". Viteza relativă a celor doi observatori este "v" de-a lungul axei comune "x". Presupunem și că originea celor două sisteme de coordonate este aceeași. Dacă toate acestea sunt valabile, atunci se spune că aceste sisteme de coordonate sunt în configurație standard. O prezentare simetrică între transformarea Lorentz directă și cea inversă se poate obține dacă sistemele de coordonate sunt în configurație simetrică. Forma simetrică evidențiază faptul că toate legile fizicii trebuie să fie de așa natură încât
Transformările lui Lorentz () [Corola-website/Science/310220_a_311549]
-
celor două sisteme de coordonate este aceeași. Dacă toate acestea sunt valabile, atunci se spune că aceste sisteme de coordonate sunt în configurație standard. O prezentare simetrică între transformarea Lorentz directă și cea inversă se poate obține dacă sistemele de coordonate sunt în configurație simetrică. Forma simetrică evidențiază faptul că toate legile fizicii trebuie să fie de așa natură încât ele rămân neschimbate sub o transformare Lorentz. Transformarea Lorentz pentru sistemele în configurație standard este: unde formula 7 se numește factor Lorentz
Transformările lui Lorentz () [Corola-website/Science/310220_a_311549]
-
de unghi hiperbolic) prin ecuația: Echivalent: Atunci transformarea Lorentz în configurație standard este: Se poate arăta și că: și deci, Substituind aceste expresii în forma matriceală a transformării, avem: Astfel, transformarea Lorentz poate fi văzută ca o rotație hiperbolică de coordonate în spațiul Minkowski, unde rapiditatea formula 12 reprezintă unghiul hiperbolic de rotație.
Transformările lui Lorentz () [Corola-website/Science/310220_a_311549]
-
randamentului ciclului Carnot, astfel: ɳ= 1-(|Q|/Q)= 1-(T/T) ; de unde (Q/T)-(|Q|/T)=0. Entropia fiind o mărime de stare importantă pentru sistemele termodinamice, este folosită la reprezentări grafice ca mărime de referință a unei axe de coordonate. Diagramele care au ca mărime de referință pentru una din axele de coordonate, entropia, se numesc diagrame entropice. În diagrama entropică T-S poate fi reprezentată orice transformare reversibilă.
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
T)-(|Q|/T)=0. Entropia fiind o mărime de stare importantă pentru sistemele termodinamice, este folosită la reprezentări grafice ca mărime de referință a unei axe de coordonate. Diagramele care au ca mărime de referință pentru una din axele de coordonate, entropia, se numesc diagrame entropice. În diagrama entropică T-S poate fi reprezentată orice transformare reversibilă.
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
care sunt analizate prin experiență. În sens matematic însă această selecție este arbitrară. Acest număr este finit dacă obiectul și deschiderea sunt considerate a fi infinit de mici. O rază venind de la obiectul O (fig 9) poate fi definit prin coordonatele (e,n). Din acest punct O într-un plan-obiect I, la unghiuri drepte cu axa și cu alte două coordonate (x,y), punctul în care raza intersectează focarul, planul II. Similar le corespunde raza-imagine care poate fi definită de punctele
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
deschiderea sunt considerate a fi infinit de mici. O rază venind de la obiectul O (fig 9) poate fi definit prin coordonatele (e,n). Din acest punct O într-un plan-obiect I, la unghiuri drepte cu axa și cu alte două coordonate (x,y), punctul în care raza intersectează focarul, planul II. Similar le corespunde raza-imagine care poate fi definită de punctele (e',n') și (x',y'), în planele I' și II'. Originea acestor 4 sisteme de coordonate sunt colineare cu axa
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
și cu alte două coordonate (x,y), punctul în care raza intersectează focarul, planul II. Similar le corespunde raza-imagine care poate fi definită de punctele (e',n') și (x',y'), în planele I' și II'. Originea acestor 4 sisteme de coordonate sunt colineare cu axa sistemului optic principal. Axele corespunzătoare pot fi paralele. Fiecare din cele 4 coordonate e',n',x',y' sunt în funcție de e,n,x,y. Dacă se consideră câmpul vizual extrem de mic, atunci și e,n,x,y
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
corespunde raza-imagine care poate fi definită de punctele (e',n') și (x',y'), în planele I' și II'. Originea acestor 4 sisteme de coordonate sunt colineare cu axa sistemului optic principal. Axele corespunzătoare pot fi paralele. Fiecare din cele 4 coordonate e',n',x',y' sunt în funcție de e,n,x,y. Dacă se consideră câmpul vizual extrem de mic, atunci și e,n,x,y au tot valori foarte mici, iar în consecință e',n',x',y' funcții de puteri crescătoare ale
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]