29,392 matches
-
un scurt repaus. Tolăniți pe paturi, începură să spună glume și bancuri. După vreo două ore declarară deschisă festivitatea de revelion! Se toastă, se cântă și se dansă. Gabriela nu mai rezistă tentației și dansă alături de colegii săi. După câteva dansuri, extenuată, se retrase liniștită pe un scaun. Către orele douăzeci și trei, în plină distracție, se produse un fapt neașteptat. Gabriela se schimbă brusc la față și deodată o apucară durerile facerii. Adrian dădu în bâlbâială de parcă pe el îl
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016[Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
în plină distracție, se produse un fapt neașteptat. Gabriela se schimbă brusc la față și deodată o apucară durerile facerii. Adrian dădu în bâlbâială de parcă pe el îl apucaseră crizele nașterii. Marius observă agitația celor doi și la un semn dansul încetă. Se strânseră îngrijorați în jurul fetei. O așezară pe un pat și Marius, deși nu avea experiență în astfel de cazuri, dar avea înclinații de lider, luă inițiativa și dădea comenzi în stânga și-n dreapta. Gazdele, cu experiență, îi domoliră
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016[Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
publicat în Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016. Se prind în joc fecioare despletite Iar ceru-ntreg se scaldă în lumină, Pe fruntea lunii saltă-nlănțuite Umbre de foc - pământului se-nchină. Poartă cununi din flori de sânzâiene Și-n dans străvechi cu soarele conspiră Să stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră. Merg în alai, se-opresc pe la răscruci, Imploră-n cânt - rod bun fertilității, E vremea când în amuțit de cuci Mirese cer cununi
ANGELINA NĂDEJDE[Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
lumi - firească împreunare Și taina lor din nopți de sânzâiene. Citește mai mult Se prind în joc fecioare despletiteIar ceru-ntreg se scaldă în lumină,Pe fruntea lunii saltă-nlănțuiteUmbre de foc - pământului se-nchină.Poartă cununi din flori de sânzâieneși-n dans străvechi cu soarele conspirăSă stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră.Merg în alai, se-opresc pe la răscruci,Imploră-n cânt - rod bun fertilității,E vremea când în amuțit de cuciMirese cer cununi divinității.Transfigurat
ANGELINA NĂDEJDE[Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
eu zi după ziPrimesc iubire prin cuvânt.Bunica mea, tu oare știi... XIII. IAȘUL - FILE DE POVESTE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1905 din 19 martie 2016. Iașul meu, oraș romantic Unde teii-și varsă floarea Într-un dans profund hieratic Răspândind în jur visarea. Luna-și scrie embargoul... Unde-o fi acum poetul? Enigmatic stă Copoul Pare-a tăinui ascetul. La bojdeucă, lampa-i stinsă, A plecat demult bădița, Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița. Prin
ANGELINA NĂDEJDE[Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
în ziduri, Aprind candela luminii Într-o lume de reziduuri. Sfărâmând în jur muțenii Plâns de clopote slăbite Cheamă oastea la vecernii, Of, ce vremuri răvășite... Tineri fără de canoane ... Citește mai mult Iașul meu, oraș romanticUnde teii-și varsă floareaîntr-un dans profund hieraticRăspândind în jur visarea.Luna-și scrie embargoul...Unde-o fi acum poetul?Enigmatic stă CopoulPare-a tăinui ascetul.La bojdeucă, lampa-i stinsă,A plecat demult bădița,Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița.Prin saloanele Junimii
ANGELINA NĂDEJDE[Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Iarnă și iar iarnă, parcă-i o mireasă Ce-și așteaptă nunta de o veșnicie Și sosit-a vremea și a fost aleasă, Să-și pună veșminte pentru cununie. Rochia brodată-n scânteieri de soare Mângâie pământul ca-ntr-un dans de flori, În cristale albe puse la-ntâmplare Voalul ei - mătasea primelor ninsori. Trena mult prea lungă, pare infinită, Trupul ei - ofranda celui așteptat, Frumusețea-i mută și desăvârșită A cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat. Cine este mire? Cine-o
ANGELINA NĂDEJDE[Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ofranda celui așteptat, Frumusețea-i mută și desăvârșită A cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat. Cine este mire? Cine-o fi alesul? Fulgii în balans trag cerul de funii, Într-un ritm sălbatic, sfidând universul, Parcă-s fluturi albi prinși în dansul lunii. C-un arcuș de gheață, vântul în surdină, Din altarul lumii cântă valsul nunții Și-ntr-o despletire-n fire de lumină Mirele revarsă stele-n poala nopții. Toate-n jur ... Citește mai mult Iarnă și iar iarnă, parcă
ANGELINA NĂDEJDE[Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Citește mai mult Iarnă și iar iarnă, parcă-i o mireasăCe-și așteaptă nunta de o veșnicieși sosit-a vremea și a fost aleasă,Să-și pună veșminte pentru cununie.Rochia brodată-n scânteieri de soareMângâie pământul ca-ntr-un dans de flori, În cristale albe puse la-ntâmplareVoalul ei - mătasea primelor ninsori.Trena mult prea lungă, pare infinită,Trupul ei - ofranda celui așteptat,Frumusețea-i mută și desăvârșităA cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat.Cine este mire? Cine-o fi alesul?Fulgii
ANGELINA NĂDEJDE[Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ei - ofranda celui așteptat,Frumusețea-i mută și desăvârșităA cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat.Cine este mire? Cine-o fi alesul?Fulgii în balans trag cerul de funii, Într-un ritm sălbatic, sfidând universul,Parcă-s fluturi albi prinși în dansul lunii.C-un arcuș de gheață, vântul în surdină,Din altarul lumii cântă valsul nunțiiși-ntr-o despletire-n fire de luminăMirele revarsă stele-n poala nopții.Toate-n jur ... XVII. SFÂNTA CRUCE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1885 din
ANGELINA NĂDEJDE[Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
undeva anume Și mările prin grai mi te-au adus. TU AI PLECAT Tu ai plecat și șlefuiesc în daltă Metafora iubirii nesfârșite, Să-mi readuci puteri nebănuite Când inima-n acorduri vii tresaltă. Dar marea veșnicia ne promite, În dansul ei nisipul care saltă A dezmierdat și umbra cea înaltă, Renasc culori în vise răvășite. Speranța ta în nouri se deșiră Și am rămas doar vântul să-l ascult, Spre țărmul de regrete se răsfiră Un curcubeu în versul din
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014[Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
colț stătea rezemat de balustrada din fața bistrou-lui pe care îl păzea, fumându-și nepăsător țigara. Doar câțiva tineri întârziați prin stațiune, se întorceau gălăgioși spre case. Cine știe prin ce cluburi de noapte sau discoteci și-au vărsat amarul în dans și bere, nădușind în ritmuri de rock. Era muzica litoralului din vara aceea. Fetele, cu fustițele de-o palmă și cu bluzițe până sub încheietura sânului, tremurau sub răcoarea dimineții. Trebuia să mă grăbesc, dacă nu ajungeam la timp la
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017[Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
În ziua aceea, marea era ca un imens lighean, unde apa nu se unduia decât foarte rar, deranjată de fuga bancului de puiet de chefal din calea vreunui răpitor. Atunci, parcă vedeam în adânc o balerină pe poante, într-un dans languros. În altă zi poate, valurile ne vor ține la mal și nu vom putea ieși cu barca în larg. Dar, dacă totuși cineva se încumeta, valurile, grupate câte trei, nervoase și tulburi, cărând algele verzi din larg, vor arunca
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017[Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
nouă greșalele noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri ...... Și ne izbăvește de cel viclean Amin! Amin,Cucișor! dădu bătrânul semnalul plecarii. Amin ,Cuculeț drag! Și răsul cristalin al fetiței se lovea de copaci, de frunze și iarbă, ca într-un dans cu îngeri. Aminnnnnn! Ura!!!!! Bătrânul o alinta Cucișor doar cănd erau numai ei doi .Și asta pentru că după fiecare “Cucișor” venea imediat un...” Cuculeț drag!” pe care nu era voie să il audă nimeni! Mai ales oamenii din sat! Pentru
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015[Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
și entuziasmul cu care au fost întreprinse studiile de indianistică în acest răstimp. Pentru a arăta mai bine și obiectiv, menționăm spusele referitoare la esență ale marelui indianist francez contemporan, Louis Renou: "On a peine à se représenter aujourd'hui, dans notre monde décoloré, l'atmosphère d'enthousiasme, d'ardeur juvénile, dans lequel se développèrent les études indiennes. L'intéret scientifique qui s'est porté sur l'Inde a coincidé avec le romanticisme, a baigné dans les élans, les naivetés aussi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin[Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
acest răstimp. Pentru a arăta mai bine și obiectiv, menționăm spusele referitoare la esență ale marelui indianist francez contemporan, Louis Renou: "On a peine à se représenter aujourd'hui, dans notre monde décoloré, l'atmosphère d'enthousiasme, d'ardeur juvénile, dans lequel se développèrent les études indiennes. L'intéret scientifique qui s'est porté sur l'Inde a coincidé avec le romanticisme, a baigné dans les élans, les naivetés aussi et les excès de cette époque. C'est peu de dire
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin[Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
à se représenter aujourd'hui, dans notre monde décoloré, l'atmosphère d'enthousiasme, d'ardeur juvénile, dans lequel se développèrent les études indiennes. L'intéret scientifique qui s'est porté sur l'Inde a coincidé avec le romanticisme, a baigné dans les élans, les naivetés aussi et les excès de cette époque. C'est peu de dire qu'il a coincidé: il a été un aspect du romantisme. Après l'antiquité retrouvée, au XVIe siècle, ce fut comme une seconde Renaissance
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin[Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nous le point de départ de la philosophie" [46]. Și indianistul Eugenio Burnouf, urmîndu-l pe Chézy, spunea în cursul inaugural din 1832 că "c'est l'Inde avec sa philosophie et ses mythes, sa littérature et ses lois, que nous étudierons dans sa langue. C'est plus que l'Inde, c'est une page des origines du monde, de l'histoire primitive de l'esprit humain, que nous essayerons de déchiffrer ensemble" [47]. Dar și oamenii de știință propriu-ziși erau atrași în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin[Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de la început spune deschis: "Je déclare que pour moi, qui ne peux lire les originaux, la philosophie orientale se réduit a la philosophie indienne, et je déclare encore que la philosophie indienne est pour moi a peu pres tout entiere dans les Mémoires de M. Colebrooke, insérées de 1824 a 1827 dans les prémiers volumes des Transactions de la Société Asiatique de Londres". Mărturisirea lui V. Cousin este mai semnificativă ca niciodată; ea ar putea fi împărtășită de majoritatea învățaților timpului, mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin[Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
peux lire les originaux, la philosophie orientale se réduit a la philosophie indienne, et je déclare encore que la philosophie indienne est pour moi a peu pres tout entiere dans les Mémoires de M. Colebrooke, insérées de 1824 a 1827 dans les prémiers volumes des Transactions de la Société Asiatique de Londres". Mărturisirea lui V. Cousin este mai semnificativă ca niciodată; ea ar putea fi împărtășită de majoritatea învățaților timpului, mai ales de filozofi, și în mare parte se poate extinde și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin[Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
starea naturală. Indienii sînt complet lipsiți de pudoare în conversațiile lor, făcîndu-i să roșească pînă și pe marinarii englezi. De aceea, toate pagodele întrețin curtezane și dansatoare care-i inițiază pe brahmani cu cea mai mare grijă în arta [210] dansului, în atitudini și gesturi frumoase, și care sînt obligate să se dăruiască oricui le dorește, pentru un anumit preț. La fel sînt celebrate sărbători al căror constituent esențial este maxima licențiozitate. Despre o doctrină, despre o raportare a religiei la
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin[Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Litteratur, 1909, vol. I, p. 21. [51] Avem aceste știri de la H. VON GLASENAPP, Indien und Abendland, 2, p. 35; vezi și R. SCHWAB, op. cit., p. 362. [52] Într-o carte a lui L. JACOLLIOT, Christos devenea "Christna", La Bible dans l'Inde. Vie de Jezeus Christna, Paris, Lacroix, 1869, 89o, p. 391; tradusă și în italiană. [53] H. VON GLASENAPP, ibid., p. 35-36. [54] Avem aceste informații de la H. VON GLASENAPP, Indien und Abendland, 2, în: "Universitas", II, 2 (1947
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin[Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
germen în spiritualitatea indiană chiar din imnele Rgvedice: devine totuși generală, comună, abia mai tîrziu (asupra apariției ideii negațiunii lumii, cf. A. SCHWEITZER, Les grands penseurs de l'Inde, Payot, Paris, 1945, cap. II: Apparition de la négation du monde dans la pensée indienne, p. 24 sq.), unind astfel în sînul său sisteme filozofice și religioase foarte deosebite sub alte aspecte. Ni se pare, totuși, că această notă comună fundamentală poate da oarecum unitate întregii spiritualități indiene și poate constitui, cu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin[Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
un buchet de nouăsprezece trandafiri roșii, veniți din eternitate. Întotdeauna șase se ofilesc, rămân treisprezece, cifră a Morții. În cărțile de tarot, treisprezece desemnează un ciclu, peste care se adaugă o unitate, un început. Alt simbol întâlnit în operă este „dansul“, care are un caracter magic Niculina imită ritmurile lumii, disturbând desfășurarea monotonă a timpului. Dansul are același rol, ca și în La țigănci, de a înțelege destinul și posibilitatea de a transgresa timpului său limitat. Se vorbește foarte mult despre
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
cifră a Morții. În cărțile de tarot, treisprezece desemnează un ciclu, peste care se adaugă o unitate, un început. Alt simbol întâlnit în operă este „dansul“, care are un caracter magic Niculina imită ritmurile lumii, disturbând desfășurarea monotonă a timpului. Dansul are același rol, ca și în La țigănci, de a înțelege destinul și posibilitatea de a transgresa timpului său limitat. Se vorbește foarte mult despre libertatea absolută, iar spectacolul, acea „artă magică“, este singura lor șansă de a o cunoaște
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]