11,261 matches
-
sângele locuitorilor curge", lăsând răni deschise Moldovei pentru un lung șir de ani. În afară de frământările social-politice, climatul spiritual al copilăriei lui A. Fătu l-a constituit impetuoasa mișcare cultural-științifică a lumii occidentale de la începutul secolului al XIX-lea, al cărei ecou se răspândea în răsăritul Europei mai ales pe calea cărților și a presei curente ca: Journal de Francfourt, Motirie del Mondo, Spectateur du Monde, Mercure de France, Il redactore italiano și alte materiale cu caracter documentar prezente și la Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
anormali, erau condamnați la moarte: "Bărbatul, ce se va împreuna cu parte bărbătească (dobitoc) întâi li se taie capetele și dup-aceea să ard în foc cu acel dobitoc împreună cu carele se va fi împreunat". Este în această prevedere un ecou străin, amintind de procedee medievale occidentale. De altfel, nu am putut găsi vreo relatare concretă a aplicării acestei prevederi, cu excepția aceleia amintită mai sus, a execuției înaltului prelat Gheorghe, dar care a fost, se pare, o înscenare. În fața judecătorului femeile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
educațiunii corecționale pe un timp determinat sau până la vârsta de 20 ani, în baza art. 62 C.P.". Minorii mai puteau fi internați la cererea tatălui sau a mamei văduve nemăritată. În ansamblu, aceste prevederi exprimau o optică de tip reformator, ecou al ideologiei pașoptiste, o concretizare a drepturilor omului. Pentru o protecție efectivă a minorilor (internările) sau pentru trimiterea în familii indemne moralmente, se propunea de Ministerul de Interne, se hotăra de Ministerul de Justiție și se supraveghea direct de către prefectul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și 1966. Într-un articol despre Constantin Strat (în decembrie 2004), succesorul său la catedră, prof. dr. Carol Stanciu, încheia astfel prezentarea maestrului său: "Uneori, în liniștea târzie a nopților de gardă, răsună parcă, dincolo de tăcerea zidurilor groase ale Spiridonului, ecoul pașilor celor care și-au pus întreaga viață în slujba acestei instituții". Medicii, care alcătuiesc, de-a lungul veacurilor, o confrerie universală, o armată de oameni care, robi ai unei filozofii speciale, ajung să semene unii cu alții, ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
student strălucit, ulterior studiind la Paris, între 1919 și 1922 (histologia), ca elev al marelui histolog Nageotte, apoi împreună cu Marinescu, la Lyon, ca elev al lui J. Policard, unde rămâne între 1925 și 1930. Studiile sale au avut un mare ecou în știința timpului: modificarea tiroidei la alienați, citologia lichidului cefalorahidian în tifosul exantematic și, cu deosebire, modificările medulare în poliomielită au fost lucrări care l-au consacrat. Ca și alți cantacuziniști, cultiva calitatea, având oroare de inflația de lucrări care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
un poem reflexiv axat pe ideea confruntării dramatice a omului cu sinele profund, cu acel alter ego neliniștitor, obsedant, întruchipat simbolic de „trista vietate“, câinele Degringo. Urmează poeziile din Nevoia de cercuri (1966), mai lirice decât... Aventurile lirice. Ele captează ecouri din spațiile intimității, ale erosului, cultivă tonul elegiac. Dar nu exclud nici sarcasmele, umorile negre, exasperările, furiile, pendularea între râs și plâns, în vechiul spirit din Aritmetică sau din Libertatea..., volume de altfel încorporate în Nevoia de cercuri. Acum poetul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
sa ca persoană fizică este compensată de o tot mai vie și mai activă prezență literară, nu prin noi manifestări proprii (deși l-am văzut de câteva ori, când a fost incitat, încordând arcul polemicii cu știuta forță), ci prin ecourile tot mai evidente pe care poezia sa le stârnește în aceea a multor urmași. Este un fapt despre care s-a scris și se va mai scrie: dintre poeții generației lui, Geo Dumitrescu este cel care are posteritatea literară cea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cei aproape cincisprezece ani în care scrisul său s-a aflat la remorca ideologiei de partid. Începuturile de comentator literar ale lui Crohmălniceanu stau totuși sub semnul criticii estetice, astfel cum ne apar eseurile sale despre poeți moderni publicate în Ecoul sau în Revista literară, în anii ’44, ’45, ’46. A fost observată înrudirea lor de preocupări cu cele ale lui G. Călinescu din Universul poeziei. Dar venind la putere Partidul Comunist, Crohmălniceanu i s-a alăturat, odată cu alți confrați de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Dar să nu mut atenția de la Sorin la mine, căci de el mi-am propus să vorbesc aici, chiar dacă nu mă pot scoate cu totul din scenă: am fost unul dintre actori. Mica destindere ideologică dintre anii ’54 și ’56, ecou bine temperat, cum arătam, al dezghețului hrușciovian, nu oferea o deschidere efectivă de orizont cultural. Nimic limpede nu se profila înainte, nimic ademenitor, totul era cețos, incert și astfel privirile noastre, ale tinerilor studioși de atunci, literați în formare, se
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
plumbului topit, folosit la linotipuri pentru turnarea rândurilor cu litere. În epoca de care vorbesc, controlul politic al presei se înăsprise iar, după mica destindere din anii ’54-’56, când ajunseseră și la noi, îndeajuns de filtrate, ce-i drept, ecourile dezghețului hrușciovian. Evenimentele din Ungaria, survenite în toamna lui 1956, fuseseră pentru echipa Dej un bun motiv pentru a strânge din nou șurubul ideologic și nimic nu mai putea să fie publicat fără două sau trei avizări ale forurilor „de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a publicat în Gazeta literară, la scurte intervale, schițele Poarta, Ochelari cu împrumut, Paznic la armonii, La groapa de fumat ș.a. Aceste titluri nu cred că spun mare lucru cititorilor din generația actuală, dar la începutul anilor ’60 au stârnit ecouri extraordinare. E de altfel greu de înțeles azi cum publicarea unei schițe într-o revistă putea să creeze un eveniment al vieții literare, să alimenteze discuții pro și contra, iar a mai multora să proiecteze un scriitor necunoscut în prim-
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
scriitor, prin Flacăra, prin Gazeta literară. Prin acești colegi ai noștri ne apropiaserăm și noi, ceilalți, cât de cât, de lumea scriitoricească a momentului. Să mai spun că momentul era al unei oarecari liberalizări artistice, după anii de dogmatism integral, ecou timid al dezghețului pornit de la Moscova după moartea lui Stalin, un proces din nefericire curmat prea repede, în toamna lui 1956, ca urmare a evenimentelor din Ungaria. De influența „contrarevoluției“ ungare România trebuia bine păzită. Dar să ajung la subiectul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dintre odată și nicicând va trece discul unei inimi, zenitul bolții eclipsând. Atunci, strigat voi fi de plante. Și din nostalgicul oval mă va privi, furându-mi chipul, doamna surâsului final. Închipuiască-și cititorul român de azi, dacă poate cumva, ce ecouri au stârnit aceste incantații lirice în sufletele cititorilor de acum treizeci de ani, când poezia noastră reînvăța să respire, abia desfăcută, cu greu, din strânsoarea chingilor dogmatice. Laolaltă, desigur, cu Nichita Stănescu și cu alți poeți ai generației lui, Cezar
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
să ofere despre sine, acționat de același orgoliu, o imagine a egoismului și a impasibilității decât să se știe că este om ca și ceilalți, expus prea umanelor dureri și necazuri. Lui, lucruri din astea, comune, nu i se întâmplau. Ecourile lor,dramatice, pătrund însă în poezie: Toată viața mea nu a fost decât boală și artă ceea ce am câștigat nu a fost decât sentimentul morții. Ce impresionează aparte la Dan Laurențiu, după trei decenii de poezie, este continuitatea atitudinii, consecvența
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu Alecsandri și Ion Pillat, evocatorii senini ai bucuriilor vieții câmpenești, ai muncilor agricole și ai fecundității pământului. Luminozitatea inițială a liricii lui Horea se diminuează treptat, tonurile se înăspresc, devin grave, dramatice, sub privegherea severă a duhului tran silvan. Ecouri din Goga, din Aron Cotruș pot fi acum per cepute. Apare stăruitor, obsedantă, tema dezrădăcinării, a desprinderii de obârșie, precum și aceea a culpei de-a se fi lăsat clintit din spațiul originar. Acestea sunt, desigur, atitudini poetice „vechi“ - le-am
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Nu vor lipsi nici abordările de "antropologie istorică", domeniu explicit definit în Franța deceniului opt al veacului trecut, atunci când istoriografia a început să retraseseze în maniera proprie problematici ce erau specifice psihologiei ori sociologiei, si care astăzi au un consistent ecou în spațiul universitar românesc. * * * Dar poate cea mai justificată definire a titulaturii colecției "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" o are Roger Chartier într-un scurt interviu publicat în 2005 în revistă Cultură a Institutului Cultural Român, iar apoi în Caietele
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în 1994, o "altă viziune", impunând în eminescologie un nou curent, ilustrat de câteva prestigioase nume, așa-ziși "cercetători indisciplinați". Printre ei, desigur, în primul rând, Theodor Codreanu și N. Georgescu, apoi Călin L. Cernăianu deschizând o anchetă juridică de ecou, I. Filipciuc, Constantin Barbu, cu impozantul corpus de documente Codul invers, negreșit Ov. Vuia, îndreptându-ne Spre adevăratul Eminescu, cu toții acreditând, în pofida unor puncte de vedere în conflict, teoria conspirației". Adrian Dinu Rachieru detaliază și nuanțează aceste opinii, alături de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Armanu: Trebuia să ne mobilizăm mult mai bine, să ne concentrăm la finalizare. Probabil că jucătorii au privit clasamentul și au crezut că va fi ușor, deși le atrăsesem atenția, însă cererile celor doi antrenori ai echipei n-au avut ecou. Am întâlnit o echipă Dinamo foarte bine mobilizată, foarte bine așezată în teren și cu o dorință de victorie cum nu am văzut la multe echipe în campionatul românesc. Ca majoritatea echipelor românești, noi am devenit blazați după cele două
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
în mod deosebit, prin precipitarea evenimentelor, prin afirmarea personalităților și a inițiativelor pe multiple planuri, care au fundamentat statul național român. Deoarece biografia sa a fost marcată, în mare măsură, de atmosfera, de oamenii și faptele care au avut un ecou benefic și prelungit în conștiința și inima sa, era firesc ca Gane să rememoreze etape, evenimente, personalități și întâmplări cotidiene sau deosebite, cărora memoria sa le-a rămas fidelă. Dar nu numai această situație l-a determinat să realizeze acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Neculai! Parc-o furtună a prins să învăluie pădurea, parcă au început brazii să dănțuiască, parcă năvălea asupra noastră un potop să înece lumea, așa clocoteau munții de vrăjmaș. Se speriau toate vrăbiile, toate mierlele, toate ciocănitoarele, tremurau frunzele, tremurau ecourile, tremura și inima mea. Și doar nu eram așa stângaci cu carabina. Mai dădusem eu piept cu badea lupul și cu jupân mistrețul; ei, dar trei urși, oricum, nu-s trei sarmale ușor de înghițit. Se înțelege de la sine că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sunând cucoașele și imediat au rupt-o de fugă peste câmp, unul spre dreapta, celalalt spre stânga, dispărând în întuneric, iar în urma lor am putut prinde cu urechea numai câteva sudălmi 157 răgușite și neputincioase, care au trezit în deșert ecoul adormit al nopței. Apoi, ca să fie ei bine încredințați că arma mea nu era o jucărie, am tras două focuri în direcția lor, am ordonat jidovașului să deie bici calului și am plecat în galop. Cânele a încetat de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
un așternut de jaratic, et apucă fiorii. Păreții sunt așa de aproape unul de altul și așa de nalți, că abia strabate lumina zilei între dânșii; iar vuietul râului care curge în cascadă și se sfarmă de stânci deșteaptă toate ecourile din întunecata potică și acopere orice glas omenesc. Ai crede că te găsești în Infernul lui Dante. La înălțime de vreo 20 de metri, după cât am putut aprecia cu ochiul, deasupra nivelului râului este construită pe unul dintre păreții de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
margină pănă la cealaltă a Mărei de gheață. Ajunși la Chapeau, altă gustare pentru recâștigarea forțelor pierdute. În timpul acesta, pe când mă îndeletniceam cu disecarea anatomică a unui pui fript, auzii deodată o detunătură cumplită și îngânată de nenumărate ori de ecoul munților, întocmai ca o canonadă a unei baterii de artilerie. Toți am sărit în picioare neștiind ce este și atunci, de pe terasa unde mâncam, am văzut o lavină 201 de gheață cum se rostogolea la vale spre râul Arveyron rupând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ea, Ellen Key ar fi rămas o modestă scriitoare, autoare a mai multor lucrări cu caracter eseistic (Individualism și socialism, 1895; Mișcarea pacifistă și cultura, 1908; Mișcarea feministă, 1909; Războiul, pacea și viitorul, 1916 etc.). Cum se explică atunci largul ecou pe care această scriere l-a avut în mișcarea pedagogică a vremii? Prin faptul credem că autoarea ei a intuit specificul, sub aspect educativ, al acelui moment ce coincidea cu un început de secol: căutarea unui nou sistem de educație
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1906-1914). Prin simpatia pe care o manifestau față de lumea satelor, sămănătorismul și poporanismul au creat o atmosferă favorabilă în jurul școlii rurale, neglijată în deceniile anterioare. În perioada interbelică, în politica școlară și în pedagogia românească se vor mai întîlni totuși ecouri tîrzii, dar puternice, ale acestor două tendințe. 5.1. Școala în perioada de aplicare a legislației haretiene și a luptei pentru marea Unire În primul deceniu al secolului XX, școala din România era organizată pe baza unor legi din secolul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]