13,290 matches
-
acum", ,,imediat", ,,repede", ,,curând" etc.); • aprecierea efortului depus pentru învățare, nu numai a rezultatului obținut; • adăugarea cuvintelor cu rezonanță afectivă (mândru, avantaj, încredere, merit, interesant, plăcut, etc.) la argumentarea logică. Printre efectele persuasiunii se numără toate schimbările de natură cognitivă, emoțională, motivațională, atitudinală și comportamentală. Indiferent de tematica dezbătută, profesorul trebuie să urmărească cultivarea sentimentelor pozitive la elevi (de prietenie, generozitate, empatie, fericire, autorealizare). Măiestria profesorului se manifestă prin încercarea de a afla care este cea mai bună modalitate de a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etc.) și nonintelectuali (motivația, atitudinea și aptitudinea); • factorii sociali: familie, mediu de proveniență, școli urmate, integrarea socială și profesională, rolul și statutul social etc. 2) Conținutul (ce?) se referă la: • definirea tipului de conținut (informativ, interpretativ, inovativ, relațional, evaluativ, pragmatic, emoțional etc); • identificarea unităților de învățare (teme principale și secundare, subteme) și realizarea conexiunilor dintre acestea; • referințe la alte conținuturi/tematici complementare; • adecvarea conținutului cu forma discursului. 3) Elevii (cui?) se descriu prin: • determinarea grupului de elevi (nivel de instruire, dinamica
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de viață, mici secrete, tonul devine subiectiv, personal. Se recomandă ca tonul vocii profesorului să fie firesc, modest, natural și respectuos. El poate să fie vesel sau trist, curgător sau sacadat, blând sau sever etc. în funcție de mai mulți factori: starea emoțională și de sănătate, pregătirea științifică și psihopedagogică, atitudinea față de elevi, competențele sale socio-emoționale, specificul tematicii dezbătute, feed-back-ul primit de la elevi, distanța fizică față de elevi, etc. • Impactul ritmului și fluenței vorbirii asupra nivelului calitativ al procesului instructiv-educativ. Dacă fluența exprimă caracterul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
denotă ușurința identificării expresiilor verbale în acord cu gândurile, fapt ce demonstrează rapiditate și precizie în activitatea cognitivă. Vorbirea discontinuă trădează dificultăți de conceptualizare, care pot avea cauze multiple: tonus neuropsihic scăzut (lipsă de dinamism și motivație, oboseală, tristețe), reactivitate emoțională și neurovegetativă puternică (palpitații, tremurături, lipsă de încredere în sine, timiditate, anxietate) și dificultate în luarea deciziilor și în managementul timpului. Ritmul vorbirii (lent, normal, alert) este un parametru paraverbal care poate să influențeze nivelul calitativ al procesului instructiv-educativ. Astfel
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
verbală (mișcarea aprobatoare a capului, contactul vizual, apropierea de interlocutor); • anticipează efectele și desfășurarea comunicării verbale (zâmbetul profesorului relevă bucuria reîntâlnirii cu elevii); • trădează emoții (atingerea repetată a accesorilor exprimă starea de neliniște) și acompaniază stările interioare; • indică intensitatea stării emoționale (mișcarea excesivă a degetelor relevă un grad ridicat de nervozitate a unui elev); • exprimă atitudini (aplecarea corpului înainte demonstrează o atitudine de cooperare, interes, prietenie); • definește personalitatea (gesturile de autocontact îi caracterizează pe cei timizi, cele agresive, pe impulsivi); • reflectă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
aprecierea activității sau performanței elevilor (,,excelent", ,,foarte bine", ,,suficient", ,,incorect"); • semnalizarea despărțirii (,,la revedere"); • indicarea unor răspunsuri pozitive sau negative la diferitele solicitări (,,da", ,,nu", ,,stop", ,,ești liber", ,,poți pleca", ,,nu ai voie să faci acest lucru"); • transmiterea unor stări emoționale sau fizice (,,mă doare capul", ,,sunt agitată", ,,îmi este cald"). Emblemele sunt utilizate de cele mai multe ori de către profesor la începutul sau la sfârșitul unei exprimări, în pauzele dintre conversații, substituind enunțul de cele mai multe ori din următoarele motive: a) rațiuni fizice
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau pe coridorul școlii (Profesorul își duce degetul arătător la buze și-și pune o mână pe frunte pentru a-i disciplina pe elevi, substituind astfel mesajul verbal ,, Faceți liniște pentru a începe activitatea!"); b) rațiuni psihologice: • transmiterea unor stări emoționale sau fizice (Zâmbetul profesorului ca reacție la răspunsul corect al unui elev substituie enunțul ,,Foarte bine"); c) rațiuni strategice: • economie de timp (Profesorul își îndreaptă degetul arătător spre elevul care urmează să vină la tablă sau în fața clasei, în loc să-i
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
conținutul transmis, iar reglatorii controlează și dirijează comunicarea profesor-elev. Dacă analizăm gesturile din punct de vedere sintactic, expresorii, ilustratorii și adaptorii pot funcționa ca reglatori. De asemenea, alegerea reglatorilor de către profesor poate reprezenta o alternativă ce contribuie la păstrarea tonului emoțional creat, care însuflețește scenariul educativ (de exemplu, la cererea unui elev de a ieși din clasă, profesorul îi poate răspunde prin înclinarea capului și indicarea ușii). * Gesturi care dau glas stărilor emoționale în comunicarea didactică și ,,scapă" controlului voluntar: ,,expresii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reprezenta o alternativă ce contribuie la păstrarea tonului emoțional creat, care însuflețește scenariul educativ (de exemplu, la cererea unui elev de a ieși din clasă, profesorul îi poate răspunde prin înclinarea capului și indicarea ușii). * Gesturi care dau glas stărilor emoționale în comunicarea didactică și ,,scapă" controlului voluntar: ,,expresii faciale"122 sau ,,gesturi expresive"123. Fără intenție, dar cu valoare comunicativă, manifestările faciale sunt puternic implicate în exprimarea sau descifrarea stării fizice și psihice. De multe ori, elevii decodează starea fizică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
faciale în crearea climatului educațional, în creșterea motivației școlare și construirea unor relații sincere cu elevii. Anumite gesturi expresive ale profesorului pot căpăta un caracter relativ fix, devenind elemente caracteristice pentru acesta, și pot avea: a) caracter neintenționat, reflectând stări emoționale spontane, involuntare (de exemplu, gestul involuntar al profesorului de a-și șterge ochii de un fir de praf imaginar trădează tristețea acestuia); b) caracter intenționat, exprimând în mod voluntar trăirile emoționale (de exemplu, zâmbetul profesorului de apreciere la răspunsul unui
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acesta, și pot avea: a) caracter neintenționat, reflectând stări emoționale spontane, involuntare (de exemplu, gestul involuntar al profesorului de a-și șterge ochii de un fir de praf imaginar trădează tristețea acestuia); b) caracter intenționat, exprimând în mod voluntar trăirile emoționale (de exemplu, zâmbetul profesorului de apreciere la răspunsul unui elev poate exprima satisfacția profesională). Pe de altă parte, profesorul poate descifra gesturile expresive mascate ale elevilor care le trădează emoțiile: bucuria, surpriza, mirarea, oboseala, plictiseala, supărarea etc. De regulă, elevul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și de intens în situația de stres. Din perspectivă psiho-fizică, stresul desemnează reacția defensivă sau de alarmă a organismului, nu situația stresantă. Nu ceea ce se întâmplă este important, ci felul în care reacționează persoana. Stresul ca reacție implică atât aspecte emoționale și cognitive, cât și aspecte fizice (boli, deficit imunitar). Dintre reacțiile psihice cel mai frecvent întâlnite în situații de stres amintim: irascibilitatea, furia, anxietatea, agresivitatea, neliniștea, sensibilitatea la critici, suspiciunea, încordarea, exasperarea față de gălăgie, oboseala, plictiseala etc. Diferențiat după variabila
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
obținute în urma aplicării chestionarului și testului arborelui relevă un număr destul de mare a profesorilor (76 din 227) cu reactivitate accentuată la stres. Acest lucru este îngrijorător dacă ne gândim la relația de interdependență dintre starea de sănătatea fizică, mentală și emoțională a formatorului și armonia comunicării didactice. Profesorul comunică nu numai prin ceea ce spune sau face, ci și prin ceea ce este, ca om, în primul rând, și ca profesionist. Calitatea identității personale, imaginea și respectul de sine, echilibrul/dezechilibrul psihic de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la stres și se deplasează moderat (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 6,31 12,24; p < 0,05) [Anexa 8]. O posibilă explicație a acestui aspect poate fi legătura puternică dintre cele trei dimensiuni ale sinelui: verbală, motorie și emoțională. Sentimentele neexprimate verbal ale profesorilor generează un anumit comportament postural și o anumită motricitate. Când nu dorește să se implice sau este obosit, profesorul se așază pe scaun la catedră, iar când vrea să se angajeze și să se apropie
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorilor și gradul didactic sau vechimea în învățământ a acestora, pe care, spre surprinderea noastră, nu am reușit să o demonstrăm. Infirmarea acestei legături subliniază accepțiunea psihologică a gesturilor, faptul că gestica fluctuează în funcție de caracteristicile psihice ale profesorilor (de echilibrul emoțional, de rezistența la stres sau frustrare) și nu de numărul anilor petrecuți la catedră sau de îmbogățirea cunoștințelor de specialitate și psihopedagogice. De asemenea, indiferent de profilul liceului (în cazul de față: pedagogic, artă, industrial), gesturile profesorilor îndeplinesc funcții și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicarea. Prin urmare, gesturile profesorilor reprezintă o sursă inepuizabilă în privința structurii psiho-afective, o ,,semnătură psihologică" sau o expresie a stărilor psihice interioare. Rezultatele obținute susțin funcția gesturilor de a transmite conținutul afectiv al mesajului profesorului și de a indica starea emoțională a acesteia. Din păcate, nu toate gesturile înlesnesc o funcție formativ-pedagogică, fapt demonstrat de prezența unui număr mare a disfuncțiilor comunicării la profesorii cu o reactivitate accentuată la stres: postura rigidă sau încovoiată la intrarea în sala de clasă; expresia
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a personalului din cadrul instituțiilor de asistență socială, firme de consultanță, administrație publică, telefonie mobilă, management organizațional etc. Succesul reformei educaționale depinde, în mod direct, de pregătirea competențele psihopedagogice necesare gestionării unor situații delicate în sala de clasă: performanța comunicativă, inteligența emoțională, managementul conflictelor, competența comunicării gestuale etc. Dacă fiecare profesor și-ar analiza și eficientiza comunicarea gestuală, s-ar preocupa de expresivitatea comunicării didactice, ar putea să cultive relații de parteneriat și să se bucure de efectele propriei charisme (capacitatea de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
definire. 2. Analize semiotice: gestualitate-gen; gestualitate-vârstă; gestualitate-statut social; gestualitate-cultură; gestualitate-spațiu și timp. 3. Particularități ale accepțiunilor gestului. Teme de reflecție 1. Specificați de ce kinezica nu este o știință exactă precum matematica, fizica, chimia. 2. Explicați contribuția gesticulației la înțelegerea amplorii emoționale și logice a discursului și a oratorului. 3. Argumentați de ce femeile au o abilitate mai bună în descifrarea gesturilor decât bărbații. 4. Descrieți cum influențează parametrii gesturilor unei persoane starea de sănătate fizică și mentală. 5. Menționați efectele contopirii ființei
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
expresii faciale; gesturi care substituie comunicarea didactică; e) adaptorii; gesturi de mânuire a obiectelor; f) expresorii; gesturi care mențin comunicarea didactică; g) gesturi instrumentale; gesturi care descriu un cuvânt sau un obiect; h) gesturi personale. gesturi care dau glas stărilor emoționale. 3. Exemplificați o situație în care mesajul verbal al profesorului este incongruent cu cel gestual și menționați efectele produse asupra elevilor. 4. Ca și cuvântul, gestul în discursul didactic are rezonanță și vibrație, trădează și conduce la o participare afectivă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
decât cele în care sunt utilizate de obicei. 13. Sunt capabil să aplic ce am învățat la situații noi. 14. Când am un necaz este greu să găsesc pe cineva cu care să pot vorbi. 15. Percep cu claritate reacțiile emoționale ale celor din jur. 16. Sunt în măsură să fac ce trebuie pentru a-mi atinge scopurile. 17. Înainte de a lua o hotărâre pot să prevăd atât avantajele cât și dezavantajele. 18. Prefer mai mult să aștept și să observ
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să-mi asum riscul inițierii unei acțiuni. 19. Îmi recunosc greșelile și învăț de pe urma lor. 20. Mă descurajez ușor. 21. Îmi modific planurile în funcție de schimbările de situație. 22. Când am de realizat ceva sunt în stare să mă mobilizez fizic, emoțional și mental în acel scop. 23. Reacționez neadecvat atunci când sunt luat prin surprindere. 24. Îmi rezerv timp pentru a mă reface și relaxa. 25. Îmi este greu să găsesc soluția optimă atunci când sunt pus într-o situație complicată. 26. Îmi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Bell Beverley,Theorising Teaching in secondary Classrooms. Understanding our practice from a sociocultural perspective, Routledge, Londra, 2011. 139 Gabriel Albu, op. cit., 2013, pp. 201-207. 140 a) Factorul activism include formele de coping caracterizate printr-o atitudine proactivă, de mobilizare fizică, emoțională și mentală în vederea depășirii obstacolelor, atitudine constructivă și preventivă, căutare de informații și aplicarea acestora într-un mod adecvat, perseverență în realizarea scopurilor propuse. Scorurile mari la acest factor indică o bună adaptare la stres, iar scorurile mici indică o
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
propuse. Scorurile mari la acest factor indică o bună adaptare la stres, iar scorurile mici indică o atitudine pasivă, deci o slabă adaptare. b) Factorul reactivitate la stres se referă la reacțiile individuale față de situațiile neobișnuite, care solicită intens componenta emoțională. Scorurile mari la acest factor indică o bună reactivitate față de factorii stresanți, deci o adaptare optimă la stres, iar scorurile scăzute indică neadaptarea la stres. c) Factorul adaptare conține itemi cu referire la capacitatea de adaptare la situații noi, acceptarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
este eliminat cu totul din sfera psihoterapiei, sau că invers, consilierea nu își propune să trateze vreodată; noi am luat în considerare doar caracterul general al celor două activități. Psihologii sunt foarte bine pregătiți să identifice și să trateze problemele emoționale, să întreprindă cercetări și să aplice tehnici de evaluare a personalității, să practice consiliere și psihoterapie individuală și de grup. Psihologii activează în organizații umanitare, instituții de stat sau private, penitenciare, companii industriale, școli etc. Diferența esențială între un consilier
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
carieră). Consultantul în carieră oferă servicii de asistență în carieră pentru clienții săi și în nici un caz nu operează intervenții de tip psihoterapie. În cazul în care se confruntă cu situații/intervenții complicate de carieră sau cu apel la registrul emoțional, pentru care simte că nu este pregătit, consultantul este încurajat să trimită/recomande clientul unui coleg mai experimentat sau de altă specialitate. De asemenea, se recomandă ca, în măsura posibilităților, să își exploreze propriile limite, nevoi de dezvoltare, tulburări emoționale
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]