12,301 matches
-
urma să depășească Hellespontul și apoi, trupele de uscat, susținute de cele maritime care înaintau de-a lungul coastelor Traciei, Macedoniei și Greciei aveau ca primobiectiv să pătrundă în Atica. Acest plan strategic a fost adus la îndeplinire, însă sfârșitul expediției a fost cu totul altul decât cel scontat de Xerxes. În toamna anului 481 î.Hr. Xerxes a venit de la Susa la Sardes, unde și-a stabilit cartierul general și de unde a întâmpinat la Critalla, în Cappadocia, contingentele orientale ale imensei
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
sfârșitul secolului al XIII-lea. Voievodul semilegendar Radu Negru a trecut Carpații instalându-se la Câmpulung, „descălecatul „ este urmat de întemeierea țării. Legată de Moldova este formarea unei mărci de apărare împotriva tătarilor în sec. al XIV-lea în condițiile expedițiilor maghiare antitătărești (1345-1354), regele maghiar Ludovic I a format o marcă (voievodat) de apărare în N-V Moldovei, marcă ce a fost condusă de Dragoș, un voievod maramureșan, în 1359, Bogdan, un alt voievod al românilor din Maramureș trece Carpații
Cucerirea Transilvaniei de către maghiari () [Corola-website/Science/302174_a_303503]
-
Aegyssos (Tulcea) și Axiopolis (Cernavodă). Dobrogea a fost locuită din timpuri străvechi de triburi trace printre care cele de la nord erau numite geto-dace ("Geți" fiind numirea grecească iar "Daci" cea romană). Așa cum Herodot menționează în Istoriile sale, în 514, anul expediției lui Darius, șahul persan, Dobrogea era locuită în mare parte de triburi geto-dace. Chiar și sub stăpânirea persană, cetățile grecești au influențat semnificativ comerțul dintre mare și Dacia, marcând progresul comerțului dacilor și a civilizației acestora. În circa 330, Alexandru
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
fiii lui Balică, Dobrotici si Teodor, se implică în luptele dinastice din Imperiul Bizantin de partea împărătesei Ana de Savoia. Din cauza aceasta, în 1347, din ordinul împăratului Ioan V Paleologul, emirul Bahud din Umur, un vasal al Bizanțului, conduce o expediție împotriva lui Balică, în timp ce dromoanele bizantine atacă porturile de la Marea Neagră. Balică și Teodor mor în timpul confruntării, Dobrotici devine conducător. Între 1352-1359, odată cu scaderea puterii Hoardei de Aur, Țara Românească ia în stăpânire gurile Dunării cu cetățile Oblucița (azi Izmail, Ucraina
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
și dobrogeană blochează flota genoveză în fața Constantinopolului. În 1386, Dobrotici moare și îi urmează la tron Ivanko sau Ioan, care acceptă pacea cu Murad I al Imperiului Otoman și semnează un tratat comercial cu Genova. Ivanco moare în 1388 în timpul expediției Marelui Vizir Çandarli Ali Pașa împotriva Țaratului Târnovo (și a cetății Dârstorului atunci în stăpânirea Țării Românești). În urma expediției, peste jumătate din teritoriul Dobrogei cade sub dominația Imperiului Otoman, în timp ce Dobrogea de Nord intră în componența Țării Românești, care îl
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
care acceptă pacea cu Murad I al Imperiului Otoman și semnează un tratat comercial cu Genova. Ivanco moare în 1388 în timpul expediției Marelui Vizir Çandarli Ali Pașa împotriva Țaratului Târnovo (și a cetății Dârstorului atunci în stăpânirea Țării Românești). În urma expediției, peste jumătate din teritoriul Dobrogei cade sub dominația Imperiului Otoman, în timp ce Dobrogea de Nord intră în componența Țării Românești, care îl învinge pe Marele Vizir. De notat că istoria Dobrogei independente este ocultată de aproape toate atlasurile istorice și lucrările
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
și Darius a jurat să-i pedepsească pe cei implicați (mai ales pe cei care nu-i erau deja supuși). În același timp, această revoltă i-a oferit pretextul să încerce extinderea imperiului asupra Greciei antice împărțită în orașe-stat. O expediție preliminară condusă de Mardonius în 492 î.Hr., menită să pregătească invazia terestră asupra Greciei, recucerise Tracia și forțase Macedonia să devină regat vasal Persiei. În anul 491 î.Hr. Darius a trimis soli în toate cetățile-stat grecești cerând un dar de
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Asia. După campania ratată din anul 490 î.Hr., Darius a început să strângă o nouă armată uriașă cu care să cucerească întreaga Grecie. În 486 î.Hr. însă, supușii săi din Egipt s-au răsculat, ceea ce l-a făcut să amâne expediția către Grecia. Darius a murit în timp ce se pregătea pentru marșul către Egipt, și tronul i-a revenit fiului său, Xerxes I. Xerxes a strivit revolta egiptenilor și a continuat pregătirile pentru invazia Greciei. Gândită ca o campanie totală, era nevoie
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
conduși de unul dintre cei doi regi ai Spartei, Leonidas I. Leonidas a luat cu el 300 de bărbați din garda regală, "Hippeis", precum și un număr mai mare de trupe auxiliare aduse din alte părți ale Lacedemoniei (incluzând hiloți). Scopul expediției era să strângă cât mai multe trupe aliate de-a lungul marșului și să aștepte sosirea armatei principale spartane. Legenda spune că spartanii consultaseră Oracolul din Delfi mai devreme în acel an. Oracolul profețise una din două: ori cetatea Lacedemoniei
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
a acestui apogeu, se întrupează în chip fidel năzuințele politice, concepțiile morale, juridice, religioase etc. ale democrației sclavagiste. Ca un omagiu adus însemnătății operei lui Sofocle, cetățenii Atenei l-au ales strateg (conducător militar), în acestă calitate participând la o expediție împotriva insulei Lemnos. În crearea tragediilor, Sofocle se inspiră din aceleași izvoare ca și Eschil; ca și înaintașul său, el face apel la cunoscutele legende și eroi mitologici, tematica unora dintre tragediile sale fiind asemănătoare cu a pieselor lui Eschil
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
realitate, închisă, severă, aristocratică. Drumul este anevoios, inițierea e plină de primejdii și obstacole, dar, acestea odată depășite, se poate atinge acea nouă realitate, care, deși născocită, poate fi mai reală decât prima. Din această perspectivă, lectura devine o adevărată expediție, un proces de inițiere, în care probele de foc sunt chiar romanele, cu tâlcul lor ascuns. Tipul de scriitură practicat aici se aseamănă și uneori chiar trimite la scrierile lui Jorge Luis Borges și Hermann Hesse. Brezianu este, de asemenea
Andrei Brezianu () [Corola-website/Science/302524_a_303853]
-
a fost niciodată parte a Finlandei, majoritatea locuitorilor regiunii erau înrudiți cu finlandezii. După declararea independenței Finlandei, numeroase voci au cerut anexarea Kareliei Răsăritene cu scopul declarat al eliberării locuitorilor ei de opresiunea sovietică. Ca rezultat, au avut loc câteva expediții (expediția Viena și expediția Aunus), dar acestea au eșuat. Finlanda a ridicat problema Kareliei Răsăritene de câteva ori la Liga Națiunilor, dar fără nici un succes. În cercurile politice, altele decât cele de stânga, rolul Imperiului German în victoria guvernului "alb
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
fost niciodată parte a Finlandei, majoritatea locuitorilor regiunii erau înrudiți cu finlandezii. După declararea independenței Finlandei, numeroase voci au cerut anexarea Kareliei Răsăritene cu scopul declarat al eliberării locuitorilor ei de opresiunea sovietică. Ca rezultat, au avut loc câteva expediții (expediția Viena și expediția Aunus), dar acestea au eșuat. Finlanda a ridicat problema Kareliei Răsăritene de câteva ori la Liga Națiunilor, dar fără nici un succes. În cercurile politice, altele decât cele de stânga, rolul Imperiului German în victoria guvernului "alb finlandez
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
a Finlandei, majoritatea locuitorilor regiunii erau înrudiți cu finlandezii. După declararea independenței Finlandei, numeroase voci au cerut anexarea Kareliei Răsăritene cu scopul declarat al eliberării locuitorilor ei de opresiunea sovietică. Ca rezultat, au avut loc câteva expediții (expediția Viena și expediția Aunus), dar acestea au eșuat. Finlanda a ridicat problema Kareliei Răsăritene de câteva ori la Liga Națiunilor, dar fără nici un succes. În cercurile politice, altele decât cele de stânga, rolul Imperiului German în victoria guvernului "alb finlandez" împotriva rebelilor socialiști
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
arhiducele de Austria, Habsburgii a reocupat Buda și Ungaria. Ca urmare, în 1529 Soliman din nou a mărșăluit prin valea Dunării și a recâștigat controlul asupra orașului Buda iar în toamna următoare a asediat Viena. A fost cea mai ambițioasă expediție a Imperiului Otoman și apogeul extinderii sale spre Occident. Cu o garnizoană de 16.000 oameni, austriecii i-au provocat lui Soliman mari pierderi și au creat o rivalitate geopolitică otomano-habsburgică care a durat până spre începutul secolulului al 20
Soliman I () [Corola-website/Science/302595_a_303924]
-
altor inamici ai uneia dintre părți era lăsat la latitudinea celuilalt. Mircea s-a întâlnit cu otomanii în obiectivele sale de a-și extinde autoritatea între Dunăre și Marea Neagră. Pe de altă parte, așezarea turcilor la Dunăre a deschis drumul expedițiilor de jaf ale achingiilor turci, care încep deja în 1390. Presiunea otomană l-a determinat pe țarul bulgar de la Târnovo să se supună regelui maghiar, fără să poată schimba însă cursul istoriei. A dat însă un exemplu care va fi
Politica externă a lui Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/302617_a_303946]
-
hawaiienilor antici.Fiecare aspect al vieții lor a fost guvernat de un set de tabu-uri care includea interdicția bărbaților și femeilor de a lua masa împreună. La data de 8 ianuarie 1778, căpitanul James Cook, exploratorul britanic renumit pentru expediția sa în care a descoperit Pasajul de Nord-Vest dintre Asia și Alaska, a acostat lângă Insulele Hawaii. El a numit arhipelagul Sandwich în onoarea lui Earl de Sandwich. Această descoperire a căpitanului James Cook a deschis porțile Insulelor Hawaii pentru
Hawaii () [Corola-website/Science/302662_a_303991]
-
în 1957. Acestea conțin multe inscripții cu litere cirilice, grecești și rune turcești. Există și o inscripție cu numele românesc Petre. Printre desene se remarcă dragoni și nave de-ale varegilor (vikingilor) ceea ce confirmă prezența varegilor în Dobrogea, ocazionată de expediția acestora împotriva Constantinopolului dar și de escalele acestora în diferite localități dobrogene pe drumul "de la varegi la greci" Din aceleași timpuri se mai cunosc bisericuța (sec.IV -XII) din fosta cetate romano-bizantină Dinogetia (azi satul Garvăn-Tulcea) și biserica de la Cetățuia
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
fotografiei). Nava era încă aproape intactă, o situație neobișnuită pentru un vapor scufundat în 1942; o mare parte din echipamentul original și chiar din vopseaua originală erau vizibile. Ballard nu a reușit să găsească portavioanele japoneze. În septembrie 1999, o expediție formată din membrii ai Nauticos Corp. și ai U.S. Naval Oceanographic Office au căutat portavioanele japoneze. Folosind tehnici avansate de navigație coordonate cu mențiunile din jurnalul de bord ținut de submarinul USS "Nautilus", expediția a localizat o piesă de mari
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
portavioanele japoneze. În septembrie 1999, o expediție formată din membrii ai Nauticos Corp. și ai U.S. Naval Oceanographic Office au căutat portavioanele japoneze. Folosind tehnici avansate de navigație coordonate cu mențiunile din jurnalul de bord ținut de submarinul USS "Nautilus", expediția a localizat o piesă de mari dimensiuni care face parte dintr-o epavă. Ulterior piesa a fost identificată ca fiind puntea hangarului superior de pe "Kaga". Epava principală nu a fost însă localizată. În anul 1949, aeroportul din Chicago, care a
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
învecinată aflată la circa un kilometru de coastele Insulei Paștelui), prin apă infestata de rechini, și să revină de acolo cu un ou de pasăre și purificat spiritual. Katherine Routhledge (care a strâns în mod sistematic tradițiile insulei în decursul expediției sale din 1919) a arătat că întrecerea sau competiția prin care era desemnat omul pasăre (în limba rapanui: tangată manu) a început în jurul anului 1760, după ce primii europeni au vizitat insula, si s-a încheiat în 1878 odată cu ridicarea primei
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
petroglifele din Hawai, ceea ce indică faptul că primii coloniști au adus cu ei conceptul de om pasăre, dar competiția este singulară și o inventie târzie a pascuanilor. Mărturiile europenilor care au vizitat insula între 1722 și 1770 menționează statuile, dar expediția lui Cook (1774) a consemnat faptul că unele statui zăceau trântite cu fața la pământ, răsturnate în decursul războaielor. Conform lui Diamond precum și a versiunii istorice a lui Heyerdahl, "huri mo'ai" - adica „răsturnarea statuilor” a continuat până în 1830, ca o consecință
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
avut parte de morti violente (Owsley et al., 1994). Primul contact al europenilor cu Insula Paștelui s-a petrecut pe data de 5 aprilie, în duminică paștelui din anul 1722, atunci când navigatorul olandez Jacob Roggeveen a ajuns pe insulă. Popasul expediției conduse de Roggeveen a durat o săptămână, timp în care au fost culese primele date despre locuitori. Astfe, Roggeven estima numărul acestora între 2000 și 3000. Oricum, numărul putea fi mult mai mare având în vedere faptul că o parte
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
statuilor. Patru ani mai tarziu, în 1774, exploratorul britanic James Cook ajunge pe Râpă Nui. Consemnările acestuia menționează statuile ca fiind în paragină iar câteva chiar trântite la pământ. În 1825, nava britanică Blossom ajunge la țărmul insulei. Rapoartele acestei expediții relatează că nici o statuie nu era în picioare în locurile pe care englezii le-au vizitat. Au existat mai multe încercări de debarcare pe insula în decursul secolului XIX, dar lucuitorii acesteia au fost extrem de ostili la orice încercare de
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
cartofi dulci”. În anul 1786, Jean-François de Galaup, conte de La Pérouse, a vizitat insula, ocazie cu care grădinarul sau a declarat că „trei zile de muncă pe an” ar fi suficiente pentru a întreține populația insulei. Rollin, unul dintre membrii expediției La Pérouse din 1786, a scris „În loc să descoperim o populatie epuizata de foame... am găsit, dimpotrivă, o populatie numeroasă, cu multă grație și frumusețe față de ce am descoperit în alte insule. Solul necesită foarte puțină muncă și oferă recolte excelente
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]