10,854 matches
-
coștei de porumb. Standarul locunței din gospodăriile țărănești a crescut la sfârșitul secolului XX atât prin inventarul îmbogățit cu mobilier de fabrică, telefon mobil, televizor color, mașină de spălat și nu de multe ori apă curentă adusă de pompă de la fântână, cât și adăugarea la construcție a băii și a garajului pentru mașină. Creșterea gradului de comfort a fost posibil și datorită veniturilor suplimentare în bani, aduse în gospodărie prin angajarea țăranilor, sau a unora dintre membrii gospodăriei, la fabricile din
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
a atras în capcană și nimicit armata nobililor polonezi, condusă de regele Poloniei Ioan Albert, ceea ce a rămas cunoscută în cultura populară poloneză ca "bătălia unde au pierit cavalerii". Tot pe teritoriul raionului, în 1941 a avut loc Masacrul de la Fântâna Albă, unde trupele sovietice au măcelărit între 200 și 2000 de civili care doreau să scape de persecuțiile ocupației sovietice refugiindu-se în România. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Adâncata era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
264, Molodia - 3.822 și Voloca pe Derelui - 3.035. Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Adâncata erau majoritari în următoarele localități : Ar mai fi de menționat și faptul că în localitatea Fântâna Albă majoritatea populației este formată din etnici ruși-lipoveni (91,79%). În raionul Adâncata funcționează 13 întreprinderi industriale, dintre care 11 sunt în proprietate privată și două sub alte forme de proprietate. Industria raionului este specializată în principal pe procesarea produselor
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
cité», note 1932 - „Ceramica la români”, 12 mai. - „Geografia artei românești”, 2 iunie. - „Maestrul de altădată” (despre meșterul Drăghici Valahul), 30 iunie. - „Valea Oltului”, 16 iulie. - „Tradiționalism și modernism”, 23 iulie. - „Valea Prutului”, 11 august. - „Icoane și iconostase”, 22 septembrie. - „Fântâni, cumpene și popasuri”, 13 octombrie. - „Hanurile”, 10 noiembrie. 1933 - „O biserică moldovenească”, 21 ianuarie. - „O biserică moldovenească”, 21 ianuarie. - „Locuința românească”, 26 ianuarie. - „Brâncoveanu sau izbânda oltenească”, 16 februarie. - „Ștefan cel Mare sau izbânda moldovenească”, 1 aprilie. - „Mânăstirea Văcărești”, (?) mai
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
de marmură verde, replică a unui element arhitectural din Bazilica San Marco din Veneția. Pe peretele opus se află două mari panouri decorative intitulate "Dragostea pământească și Dragostea spirituală", pictate de artistă în perioada 1912-1915. Panourile sunt despărțite de o fântână sculptată în piatră de către Fritz Storck, modelată după ușa bisericii Colțea. Acest diptic evocă convingerea artistei că femeile beneficiază de importante resurse intelectuale și spirituale. În 1918 în incinta atelierului, chiar în fata acestor panouri decorative, se formează "Asociația pentru
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
se află o statuie a părintelui Ilarion Argatu, realizată din marmură albă de Rușchița. Statuia a fost realizată în anul 2000, în numai trei săptămâni, de către preotul Alexandru Argatu împreună cu artistul Savin Hantăr. În curtea bisericii se află și o fântână arteziană care a fost proiectată tot de preotul Alexandru Argatu și reprezintă drumul crucii. Leii reprezintă puterea credinței, serafimii pe apostolii care au făcut cunoscută credința ortodoxă în lume, grupul statuar cu cei trei îngeri simbolul Sf. Treimi, iar globul
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
aspecte inedite ale spiritualității naționale și universale, apărute în periodice din țară și străinătate: „Academica”, „Jurnalul literar”, „Literatorul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista Cultului Mozaic/Renașterea evreiască”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue Roumaine”, „Viața românească” (București); „Ateneu”; „Convorbiri didactice”, „Deșteptarea”, „Fântâna Blanduziei”, „Vitraliu” (Bacău); „Academia bârlădeană” (Bârlad); „Hiperion” (Botoșani); „Steaua” (Cluj); „Convorbiri literare”, „Dacia literară” (Iași); „Căminul românesc” (Geneva - Elveția); „Minimum” (Tel Aviv - Israel). Realizator al emisiunii „Lumea cărților” la T.V. Sigma București. Participări directe la întemeierea caselor memoriale Ion Minulescu
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
bisericii. Consolidarea pe verticală nu a mai fost începută, datorită lipsei de fonduri, iar planurile gândite de preotul Florea sunt astăzi irealizabile datorită prețurilor exagerate. Viziunea dânsului era să îmbrace biserica în pictură de mozaic, să fie înconjurată de șapte fântâni arteziene, iar intrarea somptuoasă să fie placată cu marmura albă. În anul 2004 în urma demersurilor făcute de preotul paroh Vlad Vasile și alte oficialități, biserica intră în programul guvernamental de restaurare și se investesc peste 20 miliarde de lei vechi
Biserica Ortodoxă Ghelar () [Corola-website/Science/308765_a_310094]
-
murit Pătrașco voievod (Pătrașcu cel Bun, 1557 "n.a.") ... până ce a ieșit răposatul Petru voievod (Petru cel Tânăr, 1568 "n.a.") din Țară Românească și când am stat domnia mea domn a toată Țara Românească" . În textul unei pisanii puse pe o fântână din Ocnele Mari este consemnat că "[...] am fost in pribegie în Țară Arăpeasca 20 de ani si in Alep 14 ani, ca într-o închisoare [...]" Mai probabilă, în opinia istoricilor, este însă cea de a doua versiune căci, la Constantinopol
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
domnitorului copil, ca încredințase domnia lui Mihnea, cerându-i să-l sprijine la nevoie . Este înhumat la mănăstirea "Sfântă Troița", din București (pe locul actualei mănăstiri Radu Vodă), ctitorie a voievodului. Piatră tombala, fragmentată, a fost găsită ca suport pentru fântână din curtea bisericii în urma unor investigații făcute în anii '20 .
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
Radu Goldiș. Selecțiuni din primul Caiet tipărit - 2010 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ (voce și pian): Timpul (muzică și text); Diamant fermecat (text Eugen Rotaru); Lasă-mi toamnă pomii verzi! (versuri Ana Blandiana); Era o fântână (versuri Elenă Farago); Tatăl nostru - rugăciune; A nimănui sunt (muzică și text); Ceasul e un vrăjitor (muzică și text); Bunicii mei (muzică și text); Țigară (muzică și text); Nu! (versuri Virgil Carianopol); Ce bine ar fi (muzică și text), Soldățelul (muzică
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
în anul 2003. Recepția finală a avut loc în data de 30 noiembrie 2005. Printre altele, biserica a fost văruită atât pe interior, cât și pe exterior. În incinta complexului mănăstiresc se mai află un depozit de materiale și o fântână acoperită și înconjurată de ziduri, ambele de dată recentă. Chiliile înșirate pe lângă ziduri au dispărut. Fântâna are adâncimea de aproximativ 18 metri (zece stânjeni). Ea a fost reconstruită cu sprijinul material al familiei lui Gaidzag Ohanesian din Los Angeles. Pe
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
biserica a fost văruită atât pe interior, cât și pe exterior. În incinta complexului mănăstiresc se mai află un depozit de materiale și o fântână acoperită și înconjurată de ziduri, ambele de dată recentă. Chiliile înșirate pe lângă ziduri au dispărut. Fântâna are adâncimea de aproximativ 18 metri (zece stânjeni). Ea a fost reconstruită cu sprijinul material al familiei lui Gaidzag Ohanesian din Los Angeles. Pe zidurile care înconjoară fântâna este pusă o placă pe care scrie următoarele: "„Pelerinule, După ce vei ajunge
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
de ziduri, ambele de dată recentă. Chiliile înșirate pe lângă ziduri au dispărut. Fântâna are adâncimea de aproximativ 18 metri (zece stânjeni). Ea a fost reconstruită cu sprijinul material al familiei lui Gaidzag Ohanesian din Los Angeles. Pe zidurile care înconjoară fântâna este pusă o placă pe care scrie următoarele: "„Pelerinule, După ce vei ajunge la Mânăstirea Zamca și vei dori să-ți astâmperi setea de la acest izvor, pomenește în rugăciunile tale, pe robii lui Dumnezeu Gaidzag Ohanesian și pe cei ai lui
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
vei dori să-ți astâmperi setea de la acest izvor, pomenește în rugăciunile tale, pe robii lui Dumnezeu Gaidzag Ohanesian și pe cei ai lui, prin a căror grijă s-au rostuit apele acestea și zidurile ce le cuprind în astă fântână.”". Imagini
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
literatura ei par mici și vulgare; și mă întreb dacă acea filozofie nu se referă la un stadiu anterior de existență, atât de îndepărtat prin sublimitatea să de concepțiile noastre. Las jos cartea și mă duc să scot apă din fântână, cănd uite ! acolo mă întâlnesc cu servitorul brahmanului, preot al lui Brahma, si Vishnu și Indra, care încă stă în templul sau de pe Gange citind Vedele, sau se odihnește la rădăcinile copacului, cu urciorul sau. L-am întâlnit pe servitorul
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]
-
repertoriul clasic și modern, universal și național ("Hamlet", " Visul unei nopți de vară", "Cum vă place", "Neguțătorul din Veneția", "Macbeth", "Richard al III-lea" de Shakespeare, „Din jale s-a întrupat Electra” de Eugen O'Neil, "Vlaicu-Vodă" de Alexandru Davilla, "Fântâna Blanduziei" de Vasile Alecsandri etc.). Interpretările lui excelau prin adâncimea înțelegerii rolului, distincția și eleganța ținutei, gestica sobră și dicțiunea exemplară. A fost director de teatru, animator, conducător de colective artistice. Ca actor de cinematograf s-a remarcat în filmul
George Vraca () [Corola-website/Science/307598_a_308927]
-
un municipiu de Madrid. Este situat la 20 km de Madrid, în zona metropolitană de la capitala Spaniei. Se situează pe locul 4 ca număr de populație după Madrid capitala, Mostoles și Alcala de Henares. Numele de Fuenlabrada vine de la o fântână ( fuente= fântână) construită în actualul cartier de Loranca, în sec. XII.Fuenlabrada este unul dintre municipiile mai importante din zona sud de Madrid, unde industria și sectorul comercial sunt motorul principal al municipiului. Fuenlabrada are cea mai mare populație de
Fuenlabrada () [Corola-website/Science/307672_a_309001]
-
de Madrid. Este situat la 20 km de Madrid, în zona metropolitană de la capitala Spaniei. Se situează pe locul 4 ca număr de populație după Madrid capitala, Mostoles și Alcala de Henares. Numele de Fuenlabrada vine de la o fântână ( fuente= fântână) construită în actualul cartier de Loranca, în sec. XII.Fuenlabrada este unul dintre municipiile mai importante din zona sud de Madrid, unde industria și sectorul comercial sunt motorul principal al municipiului. Fuenlabrada are cea mai mare populație de tineret din
Fuenlabrada () [Corola-website/Science/307672_a_309001]
-
un boem cu beretă și barbă blondă înconjurat de capete de tineri și bătrâni de la țară sau de la oraș. Tematica rurală a fost slab reprezentată la această expoziție. Au fost câteva capete de expresie și doar două mai elaborate: "La fântână" și "Idila". Au mai fost peisaje din Comuna Bucium dintre care s-a remarcat în critica timpului, un nuc cu frunze arămii și un peisaj îngălbenit de toamnă. Expoziția a fost completată de lucrări cu flori, o guașă care reprezenta
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a făcut la Broșteni se remarcă: "Pe Bistrița" (1905) - cu trei țărănci care folosesc năvodul; "Păstrăvi" (1906) - două picturi; "Piatra Holdiței" (1905); "Moara din Broșteni" - două picturi 1905 și 1906; "Cu cofele" (1906) - două tărănci tinere care cară apă de la fântâna satului; "Atacul gâștelor" (1908); "Moara" - 1908, 1914, 1916; "Cu oile" (1916) - o țărancă cu un miel în brațe, care merge cu o turmă de oi pe malul unei ape; "La Gura Holdiței" (1912) - o țărancă cu fuiorul pe malul unei
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Moș Ițic cămătarul". Apar din nou tipologii umane ca "Moș Grigore" și "Baba Frăsina", priveliști de pe râul Bistrița ca "Hora de la Broșteni", o altă reprezentare a compoziției din 1914 " Pâinea noastră cea de toate zilele" și " Întoarcerea de la coasă, La fântână, Cosașii" și "Întoarcerea de la pârâu". În acest deceniu a mai pictat "naturi moarte" cu pepeni, mere, un crap, cireșe și multe flori. A făcut și un autoportret executat cu pete de culoare circulare, în rotocoale. În anul 1931, el a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
să-l împartă între ei. Solul era nisipos, iar aprovizionarea cu apa era dificilă: izvorul Eyn Qara, după care se numea locul în arabă putea furniza numai apă pentru lucrările de construcție, abia mai pe urma putându-se sapă prima fântână. În noiembrie 1882 au sosit la lucru la Rishon și un grup de studenți evrei din Harkiv, membri ai Mișcării Bilu majoritatea lor originari din Bielorusia - Israel Belkind, Hâim Hissin și alții,- care au contribuit la demararea proiectului. În ciuda strădaniilor
Rișon Le-Țion () [Corola-website/Science/307768_a_309097]
-
desfășurate de Edmond de Rothschild în favoarea renașterii prezenței masive evreiești în Palestina. Intervenția lui Rothschild a venit la timp într-un moment când așezarea era în primejdie de a se destramă. Datorită ajutorului sau, s-a putut finanța mutarea adâncirea fântânii până la o profunzime de 42m, până ce s-a găsit apă. El a extins ulterior ajutorul pentru perfecționarea în continuare a locuitorilor în munca agricolă și în pregătirea pământului pentru plantari. A trimis experți din Franța pentru a-i îndruma pe
Rișon Le-Țion () [Corola-website/Science/307768_a_309097]
-
lacuri), această pătrundere a apei prin straturile permeabile (lat. Aquifer) va fi oprită de o rocă impermeabilă (Aquiklud) care joacă rolul unui canal acest sistem de canale poate să fie supraetajat. Nivelul sau oglinda apei freatice se poate observa în fântâni fiind un indicator al cantității de apă subterană (potențialul hidrologic). Frecvent apele subterane se află sub presiune, ceea ce explică formarea fântânilor arteziene.Apele subterane, la fel ca cele de la suprafață, curg sub acțiunea forței gravitaționale, însă viteza de scurgere a
Ape subterane () [Corola-website/Science/306523_a_307852]