10,246 matches
-
mâncarea animalelor (îndeosebi a porcilor). Sâmbăta se făcea la cuptor pâinea și plăcinte cu brânză, mere sau nuci, precum și colaci sau cozonaci. De asemenea uneori se făcea la cuptor , mălai sub țest”, într-un vas special de copt mălaiul din făină de porumb. Aceste încăperi mici de vară, se mai numeau cu termenul generic de ,cuptor”, care includea atât cuptorul propriu-zis cât și încăperea (chiar clădirea). Cuptorul propriu-zis avea un spațiu ,anticameră”, vatră, unde se făcea focul care intra în cuptor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
războiului de țesut, - îmblăcit - operația de lucru cu blăciul, - jirebdie - ustensilă pe care se trecea firul de tors de pe rășchitor, - jolj - pânză de bumbac, - laboș - cratiță, - laibăr - vestă, - laște - tăieței, - lături - mâncăruri mixte pentru animale ( resturi alimentare lichide amestecate cu făină și diferite legume), care erau date la animale în stare încălzită sau rece, - lepedeu - cearșaf, - măsăriță - față de masă din pânză, - mestecălău - băț de lemn, pentru mestecat mămăliga - mierță - vas/măsură confecționat din ,doage”de lemn, folosit pentru măsuratul cerealelor, cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de 2-3 m adâncime, care erau alimentate de izvoarele de la fund, în care se depozita cânepa pentru topit, - troacă -- copaie, covată, - trocuță - vas mic de lemn dintr-o singură bucată, în secțiune transversală de formă concavă, în care se păstra făina,etc., - țoale - haine, - urzeală - pentru țesut la război, - vălău - jgheab alungit cu lungimea maximă de 2-3 m, construit din lemn, metal sau ciment, pentru pus mâncarea la animale, - vânări - curelușă de piele pentru legat indispensabilii sub genunchi, - vânăt - albastru, - vârtelniță
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pâinii. Sătenii deși au grâu și-l pot măcina la morile electrice (cele vechi din sat cu ciutură pe apă au dispărut) nu mai folosesc decât foarte puțini cuptoarele de pâine existente încă în multe gospodării, preferă să cumpere pâine. Făină de porumb însă își mai fac, deoarece se mai obișnuiește utilizarea mâncării de mămăligă, care a rezistat timpurilor noi. S-au înmulțit furturile din gospodării și din grădinile sau holdele cu zarzavaturi. Sunt fie rromi (mai ales) fie „diverși" fără
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
parohiei, cere preotului paroh catolic să intervină la autoritățile civile, pentru a li se îmbunătății soarta: ... pentru că slujbă ne ceri și noi nu avem cu ci... suntem siliți a merge la rând plângând...fără ca să avem măcar o mămăligă de făină pentru copii noștrii...<nowiki>"</nowiki> Centrul parohial in Târgu Trotuș a fost redeschis după începutul sec. al XIX-lea. Iată ce zicea Petru Bogdan (alias Pietro Deodato) Bakšić, vicar apostolic de Sofia în ,Descrierea Țării Românești și a Moldovei<nowiki
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
și suprafețe cu vie hibridă. Se cresc bovine, porcine, ovine, cabaline și păsări. Pe raza comunei funcționează și câteva unități industriale: Fabrica de confecții de la Boboc, Fabrica de brânzeturi de la Roșioru, abatorul de la Cochirleanca, la care se adaugă morile de făină, mălai și uruială existente la Cochirleanca, Boboc și Roșioru. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre vest de (DN2) și spre nord-est de . Prin comună trece și calea ferată Buzău-Focșani, pe care comuna este deservită de
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
iar prin cădere pe un jgheab apa cădea pe o roată, iar aceasta mișcă tot angrenajul morii. Roata avea cupe, rotindu-se mișca piatra care se rotea pe piatra de ddesupt unde cădeau grăunțele din coș răsucindu-se obținându-se făina. Crescătorii erau renumiți pentru numărul mare de oi și vite mari. Stânele erau constituite dintr-un număr mare de oi, între 500-1200 de oi și erau deservite de un baci, un păcurar șef, doi sau trei ciobani, un băiat care
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
mai cu spor și a face economie de „naft", fetele și femeile din jur se adunau în casa unor bătrâni sau a unei văduve, pe care îi ajutau ducând petrolul pentru lampă, lemne de foc sau chiar alimente: lapte, ouă, făină de mălai, slănină, brânză, dacă familia respectivă era mai nevoiașă. În general, șezătorile erau mixte, formate din fete, neveste, femei bătrâne și feciori, dând prilejul fetelor să învețe multe lucruri de la cele mai în vârstă. Șezătoarea avea, așadar, o valoare
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
închinate", pe frunze de lipan (brusture). Obiceiul se desfășoară în amintirea primirii și spălării picioarelor "celor trei îngeri", care preînchipuiau Dumnezeirea (Sfânta Treime), de către patriarhul biblic Avraam. Urmează o masă la care copii primesc diferite ,atenții": biscuiți, bomboane și ,colarezi" (făina fiartă în lapte și îndulcită cu zahăr). În sat mai există și obiceiul mersului cu ""împărțanie"". Acesta constă în împărțirea de colaci făcuți după anumite rânduieli, astăzi cunoscute de tot mai puține femei, cu denumiri precum: Drept Dumnezeu, Năpuroșnie, căpițele
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
din ziua de azi (cam 700) sunt români, probabil descendenți ai populației originale române și a băștinașilor daci. Limba vorbită (Ardeleneasca) este o variațiune a limbii române, care include elemente latine că "ai" (lat. alium = usturoi) sau "fărină" (lat. farina = făină) negăsite în afara bazinului carpatin, susținând astfel teoria continuității românilor pe aceste meleaguri. Potra este numele de familie al majorității locuitorilor, care s-ar părea să aibă legătură cu colonizatorii din Patras (variațiuni ale numelui Potras/Patras există și în numele de
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
pe traseul șoselei care leagă Mociu de Câmpia Turzii, prin Frata. Între cele două războaie mondiale și până la apariția colectivizării, satul a fost celebru prin Moara de măcinat grâu, care deservea toate satele din jur și asigura o calitate deosebită a făinii obținute . Clima este temperată, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse ca intensitate, iar precipitațiile sunt relativ numeroase
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
și ceaiul chinezesc. Ceaiul englezesc era la mare căutare. Oamenii se hrăneau în mod obișnuit cu legume, fructe și pește, toate autohtone. Carnea de pui, porc, vită, oaie, laptele, brânza, untul, smântâna și ouăle, fructele de import, cafeaua, orezul și făina lipseau în mod curent din magazine. Printre bunurile „care făceau obiectul fascinației și dorinței intense a populației”, erau și „cafeaua, portocalele, bananele, ciocolata, bomboanele «cubaneze», guma de mestecat, băuturile răcoritoare Pepsi ori Coca Cola”. „Se poate spune fără exagerare, că
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
și astfel a întrecut celelalte specii, devenind primul strămoș al varietăților moderne de grâu. La începuturi, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi fiind prăjite sau fierte în apă, sau sub formă de turte, făcute din făina grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Grâul se impune ca aliment de bază în cultura occidentală, fiind prezent în mesele zilnice sub formă de pâine, griș, paste făinoase, produse de patiserie, biscuiți, etc. Cultura grâului nu este la fel de
Grâu () [Corola-website/Science/299675_a_301004]
-
la fabricarea pastelor alimentare. Este cultivat mai ales în zonele calde și uscate (sudul Europei - Italia, sudul Franței). Grâul comun ("Triticum aestivum"), de departe cel mai important, este cultivat la latitudini mai ridicate (Canada, Ucraina) și este principala sursă de făină de panificație, folosită la coacerea pâinii. Frecvent în trecut făina de grâu era degradată, prin amestecul semințelor de grâu cu cele de neghină. Specii de grâu: În anul 2004, producția globală de grâu a însumat 627 milioane de tone. Principalele
Grâu () [Corola-website/Science/299675_a_301004]
-
calde și uscate (sudul Europei - Italia, sudul Franței). Grâul comun ("Triticum aestivum"), de departe cel mai important, este cultivat la latitudini mai ridicate (Canada, Ucraina) și este principala sursă de făină de panificație, folosită la coacerea pâinii. Frecvent în trecut făina de grâu era degradată, prin amestecul semințelor de grâu cu cele de neghină. Specii de grâu: În anul 2004, producția globală de grâu a însumat 627 milioane de tone. Principalele țări cultivatoare au fost: În 1997, consumul mondial mediu de
Grâu () [Corola-website/Science/299675_a_301004]
-
special pentru pregătirea și realizarea foametei”. „Cantitățile de grâu luate prin achiziții, adică prin măsuri excepționale, de la producătorii agricoli molodveni se depozitau la centrele Zagotzerno din republică, iar de acolo se transportau în marile orașe sovietice, unde se transformau în făină și în produse de panificație ce se distribuiau, pe cartele, muncitorimii și intelectualității sovietice, contribuindu-se astfel la ceea ce atunci se numea consolidare a statului dictaturii proletariatului și creștere a presigiului său în lume.” Paralel cu înfometarea populației sovieticii au
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
mai bine și a se face înțeleși mai ușor. Există câțiva artiști care produc intenționat asemenea lucrări pentru producția de masă, sub forma unor reproduceri aproximative lipite cu adezivi tradiționali numiți wheat paste-pastă de tomate cu faină sau apă șii făină. Este o reacție la orice putere sau brand care se impune în viața cotidiană. Nu este vorba de o susținere sau opoziție fățișă, ci de o reacție artistică față de orice condiționare a vieții publice. Tocmai de aceea, dezvoltarea Street art
Graffiti () [Corola-website/Science/299331_a_300660]
-
a pictat o serie de lucrări reprezentând Catedrala Rouen, din diverse unghiuri și la perioade diferite ale zilei. Douăzeci de vederi ale catedralei au fost expuse la galeria Durand-Ruel în 1895. El a pictat de asemenea și câteva mori de făină. Lui Monet îi plăcea foarte mult să picteze natură controlată - grădina sa, eleșteul, nuferii săi sau podul său. În grădină avea o livadă cu sălcii și o mlaștină. Monet a pictat între altele și malurile Senei. În 1914, Monet a
Claude Monet () [Corola-website/Science/297862_a_299191]
-
climatice. Pentru a da dovadă de ospitalitate, gazda prezintă o ofrandă de pâine și sare la întâmpinarea unui oaspete. Băuturile populare din Belarus sunt votcă rusească de grâu și "kvas", o băutură obținută din pâine neagră de malț sau din făină de grâu, fermentată. "Kvass"ul poate fi combinat și cu legume tăiate felii pentru a obține o supă rece denumită "okroșka". Belarusul are patru situri aflate în patrimoniul mondial UNESCO: complexul Castelului Mir, castelul Niasviž, pădurea Białowieża (comun cu Polonia
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
doua abordare de succes a fost folosirea condimentelor, uleiului de pește și a zahărului. Mâncăruri bogate în fier care sunt rapid absorbite în organism includ carnea (în special ficatul), peștele, carnea de pasăre, ouăle, moluștele, fasolea și mazărea, fructele uscate, făină de soia ș.a.m.d. Aceste mâncăruri, împreună cu cele bogate în vitamina C, susțin absorbția de fier în organism. Totodată există mâncăruri care reduc abilitatea corpului de a absorbi fier prin blocarea intrării lui în sistemul digestiv: pâinea graham, calciul
Anemie () [Corola-website/Science/297892_a_299221]
-
de sprijinul forțelor germane. Pe 2 septembrie, rațiile de alimente au fost reduse: muncitorii manuali urmau să primească zilnic 600 g de pâine, angajații de stat 400 g, copiii și alți aparținători câte 300 g. O mare cantitate de cereale, făină și zahăr au fost pierdute din cauza lipsei unei apărări aeriene corespunzătoare. Pentru încă câteva zile după începerea asediului a mai fost posibil să se mănânce în câteva restaurante "comerciale" care utilizau până la 12% din grăsimile și 10% din carnea consumate
Asediul Leningradului () [Corola-website/Science/306999_a_308328]
-
aviației germane. Mai multe barje cu cereale au fost scufundate în septembrie. Totuși, o mare parte a acestor cereale a fost recuperată de scafandri. Aceste cereale recuperate au fost folosite în cele din urmă la fabricarea pâinii. Când rezervele de făină de malț s-au epuizat, au fost folosiți substituenți, precum celuloza. Ovăzul pentru cai a fost de asemenea folosit, caii fiind hrăniți în schimb cu frunze. După ce au fost descoperite aproximativ 2.000 t de măruntaie de oaie într-un
Asediul Leningradului () [Corola-website/Science/306999_a_308328]
-
octombrie 1795, comercianții americani aveau dreptul „de a depozita” bunuri comerciale în New Orleans, ceea ce se traducea prin dreptul de a utiliza portul pentru stocarea de bunuri în vederea exportări acestora. Americanii utilizaseră deja portul în vederea stocării și transportării de cereale, făină, tutun și diverse produse animaliere (carne afumată și uscată, pene, unt, brânză, etc). Tratatul recunoștea de asemenea drepturile americanilor de a naviga de-a lungul întregului fluviu Mississippi, drept care începuse deja să devină important în comerțul cu statele și teritoriile
Achiziția Louisianei () [Corola-website/Science/307587_a_308916]
-
această funcție, a contribuit la reorganizarea organelor de control, precum și la perfecționarea legislației în domeniul dreptului economic. A fost decorat cu înalte distincții de stat. În martie 2004, la ședința Consiliului Suprem de Securitate au fost demascate afaceri frauduloase cu făina de import din Republica Moldova, iar activitatea organelor de stat abilitate să efectueze un control riguros asupra acestui proces a fost considerată ca nesatisfăcătoare și justificările conducătorilor instituțiilor vizate ca inadecvate, Guvernul l-a demis pe din funcția de șef al
Alexei Roibu () [Corola-website/Science/307777_a_309106]
-
12 f[onti] stafide fl. 3 d. 68; ceapă rosie fl.5; usturoi fl.2 ; pătrunjel, tarhon, salvie fl.3; oțet fl. 5 d. 76; 50 eitel unt fl. 20; 32 e [itel] miere fl. 8 d. 32; 4 ferdele făină albă fl. 6; 1000 ouă fl. 5; 200 găini fl. 24; 200 pui de găină fl. 12; 100 gâste fl. 25; 300 căpătâni de varză fl. 14; lumânări fl. 6; 40 lămâi fl. 1 d. 60; mere, pere în mâncare
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]