10,435 matches
-
350 km/h, dar actualmente serviciul comercial este limitat la 320 km/h. Este prima linie de mare viteză care utilizează această viteză în serviciul comercial precum și prima LGV ce utilizează sistemul de semnalizare ERTMS, noul sistem european de semnalizare feroviară. De asemenea este prima linie franceză utilizată de trenurile germane de mare viteză ICE. Proiectul se înscrie într-un proiect europea de lung termen ce vizează realizarea unei legături de mare viteză între Paris și Budapesta trecând prin sudul Germaniei
LGV Est () [Corola-website/Science/310591_a_311920]
-
declarat proiect de utilitate publică de către Ministerul Francez al mediului. De asemenea este primul proiect feroviar de anvergură finanțat în principal de regiunile franceze și de Uniunea Europeană. Principalul contractor al acestuia este RFF(Réseau ferré de France), compania de infrastructură feroviară franceză. Lucrările de inginierie civilă au fost de asemenea acordate prin licitație diverselor sociețăți contractoare, fiind astfel primul proiect de LGV atribuit în urma unei competiții de la reforma infrastructurii feroviare franceze din 1997. Costul total este estimat la 4 miliarde €, defalcat
LGV Est () [Corola-website/Science/310591_a_311920]
-
în partea central-estică a județului Sălaj, pe malul stâng al râului Someș. Se află la intersecția unor forme de relief diferite: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna-Gârbou, Depresiunea Almaș-Agrij și Culmea Prisnelului. Este traversată de DN1H Jibou-Dej și de a patra magistrala feroviară a țării, București-Brașov-Deda-Dej-Jibou-Baia Mare. Distanța față de orașul Jibou, cu care se învecinează, este de 10 kilometri, iar până la Zalău, reședința județului, sunt 35 de kilometri. Comuna Surduc, cu o suprafață de 71,42 km (a șasea între comunele județului), ocupă
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
transportul de călători pe calea ferată. CFR Călători folosește o serie de locomotive electrice (numite LE), diesel-electrice (LDE), diesel-hidraulice (LDH) și diesel-mecanice (LDM/LDMM). Acestea sunt asemănătoare cu cele folosite de CFR Marfă, ele fiind împărțite în urma divizării CFR. Societatea Feroviară de Turism folosește locomotive de aburi (cu ecartament standard și îngust) și locomotive diesel-mecanice. Fiecare dintre cele patru diviziuni CFR are parcul său de locomotive și în general își folosește numai locomotivele proprii. De exemplu o locomotivă CFR Marfă nu
Material rulant al CFR Călători () [Corola-website/Science/310841_a_312170]
-
primi apartamentele neocupate vor fi reprezentați de către Liga Urbană ("Urban League") a orașului New York. Prima mare afacere al lui Trump din Manhattan a fost remodelarea în 1978 a vechiului hotel Commodore într-un nou hotel Grand Hyatt situat lângă gara feroviară newyorkeză Grand Central, care a fost finanțată în mare parte printr-un împrumut de construcție în valoare de 70 milioane dolari garantat în comun de Fred Trump și lanțul hotelier Hyatt. În 1978, Trump a terminat negocierile pentru construirea turnului
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
o turbină Rolls-Royce Allison 250, cu o putere de 238 kW, care este considerată cea mai puternică motocicletă de serie din lume și care a atins viteza de 365 km/h. Turbinele cu gaze au fost folosite și pentru tracțiune feroviară la așa-numitele "turbotrenuri". Primele locomotive cu turbine de gaze au fost livrate de firma Brown-Boveri înainte de cel de al doilea război mondial. În Anglia, Metropolitan Vickers a produs locomotive acționate de turbine de gaze. Între anii 1948 și 1970
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
Cuiugiuc, Goruni și Izvoarele. Față de reședinta comunei, celelalte localități componente se găsesc la o distanță cuprinsă între 5 km (satul Goruni) și 16 km (satul Cuiugiuc). Drumul național Ostrov - Constanța DN3 asigură legătura cu municipiul Constanța. Cea mai apropiată stație feroviară este la Cobadin, situată la 64 km. Comuna are o economie agrară și dispune de o suprafață agricolă de 13.928 ha, din care 9.234 ha suprafață arabilă, 3.483 ha pășuni, 1.211 ha vii și livezi. Fondul
Comuna Lipnița, Constanța () [Corola-website/Science/310375_a_311704]
-
rezervat unei autostrăzi). Această promenadă a fost realizată pentru a reduce impactul liniei asupra mediului urban. La ieșirea din gara Montparnasse se află depoul de la Châtillon ce asigură întreținerea trenurilor TGV ce utilizează . La Massy linia este interconectată cu rețeaua feroviară clasică ceea ce permite conexiunea cu celelalte regiuni ale Franței. Gara Massy TGV, una dintre cele trei gări situate pe linia de mare viteză, este situată în apropierea interconexiunii. La ieșirea din gară trenurile intră în tunelul Villejust după care linia
LGV Atlantique () [Corola-website/Science/310507_a_311836]
-
cu județul Neamț. Pe această șosea, Vatra Dornei se află la 156 km de municipiul Piatra Neamț, 52 km de orașul Broșteni și 130 km de orașul Bicaz. Municipiul Vatra Dornei este conectat la sistemul de căi ferate române prin magistrala feroviară Suceava - Vama - Floreni - Ilva Mică, care traversează centrul orașului, unde există două stații CFR, aflate la mică distanță una de cealaltă: Gara Vatra Dornei (construită în 1902) și Gara Vatra Dornei Băi (construită în 1910). Aeroportul cel mai apropiat este
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
de război. La memorial sînt încrustate numele a 31 de ostași și ofițeri căzuți în luptele pentru eliberarea orășelului de sub ocupație fascistă. La alegerile locale din aprilie 1998 în funcție de primar al orășelului Basarabeasca a fost aleasă directoarea școlii medii incomplete feroviare din localitate, dna Ludmile Degtearenko. Directori ai celor două școli medii de cultură generală erau Liubov Paiu și Vladimir Belousenko. La începutul anului 1999, odată cu reorganizarea administrativ teritorială și crearea județelor, orașul Basarabeasca împreună cu orașul Hîncești, Cimișlia, Leova și Iargara
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
casă de cultură cu 650 de locuri, ambulatoriu, centru de asistență medicală cu 14 lucrători, farmacie, oficiu postal, grădiniță de copii cu 140 de locuri, 8 magazine și baruri. Situat la 2 km de centrul raional, 6 km de gara feroviară Văscăuți (Ucraina) și 237 km de Chișinău, șoseaua Chișinău-Cernăuți abia de atinge centrul de reședință administrativă raională, iar despre Grimăncăuți, care-i puțin mai la nord, nu pomenește nimic, nici cel mai neînsemnat indicator rutier. O movilă funerară de 0
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
Tîrnova este o localitate-centru de comună în raionul Dondușeni, Republica Moldova, situată la 10 km de centrul raional și 176 km de capitala țării. Tîrnova este amplasat pe segmentul de cale ferată Bălți-Ocnița, dispune de stație feroviară. Pe teritoriul satului au fost descoperite urme a două așezări. Prima așezare a fost fondată după anul 1400 î.e.n. Pe vatra acestuia au fost identificate obiecte casnice din epoca bronzului (sec. XV-XIII î.e.n.). În perioada romană, sec. II-IV e.n., a
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
Sărata-Galbenă este un sat-reședință de comună din raionul Hîncești, Republica Moldova. Comuna este situată în centrul Republicii Moldova la o distanta de 65 km de capitala Moldovei Chișinău, la 16 km de centrul raional Hîncești, la 50 km de Gara Feroviară Iargara, la 75 km de frontiera cu România, postul vamal Leușeni. Sărata-Galbenă se învecinează: la Nord cu satul Mereșeni, la Nord-Vest cu comuna Cărpineni, la Sud cu satul Cneazevca, la Sud-Est cu satul Caracui și la Sud-Vest cu satul Orac
Sărata-Galbenă, Hîncești () [Corola-website/Science/305182_a_306511]
-
Sîngereii Noi este o localitate-centru de comună în raionul Sîngerei, Republica Moldova. Comuna este amplasată la 25 km de centrul raional (Sîngerei), 12 km de Bălți, 125 km de Chișinău și 10 km de stația feroviară Alexăndreni. Primii oameni s-au stabilit pe aceste meleaguri în jurul anului 30.000 î.e.n. Inițial s-au înființat 3 sate, ulterior existând doar unul. Pe vetrele așezărilor au fost descoperite urme de case din lut și lemn, grămezi de lut
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
mărginește cu satele: Hligeni, raionul Șoldănești la vest, Alcedar, raionul Șoldănești, la nord, Solonceni, la nord-est, Boșernița, la est, fabrica de ciment LAFARGE Ciment Moldova, la sud, calea ferată, fiind situată pe perimetrul satului din partea de sud. Tunelul și gara feroviară, care poartă numele Mateuți, sunt situate pe teritoriul localității, pe o lungime de aproximativ 2 km. Accesul auto în localitate este pe traseul local Rezina- Mateuți, continuat pe drum alb spre Șoldănești. Teritoriul reprezintă un relief deluros-ondulat, care face parte
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
după ce a avut loc un atentat împotriva regelui Ludovic Filip, o bombă provocând numeroase victime în rândul civililor. S-a încercat astfel să se restabilească controlul asupra populației. Regimul s-a stabilizat și datorită creșterii economice și industrializării. Începuse revoluția feroviară când în 1832 a fost construită prima linie de cale ferată, iar în 1842 fiind impusă o lege ce oferea instrucțiuni privind construirea cailor ferate. În 1841 a fost adoptată prima lege socială. Franța era pe locul doi în Europa
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
europeni ca Krup și Skoda. Un alt actor economic a fost bancherul și investitorul Baron Rotschild. Construcția rețelei de căi ferate a fost intensificată, crescând de la 3000 km la 17000 km. S-a dat o lege care creează principala magistrala feroviară care lega Parisul de Mediterana. Sunt dezvoltate rețeaua rutieră și căile maritime. Sistemul de credit a fost modernizat. Apar bănci moderne ca Credit Lionnais, Société Générale, Banque des Pays Bas în 1864 și Banque de Paris în 1869, ultimele două
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
organizează în asociații că Jeunesse Agricole Chretienne. Producția de cărbune era în scădere de la 41 milioane de tone în 1913 la 22 milioane de tone în 1918. Însă industria franceză s-a dovedit a fi dinamică în domeniul electricității, rețeaua feroviară fiind electrificată, în industria auto, în 1928 fiind 250 000 de vehicule de mărci franceze ca Renault, Peugeot sau Citroen, ocupând locul 2 cu 5% din producția totală, în prelucrarea cauciuclului Michelin, în rafinarea petrolieră, în siderurgie, în industria chimică
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
căile ferate transportau de patru ori mai mult. Căile ferate au schimbat și aspectul orașelor, modul cum călătoreau oamenii, și au avut impact în toate clasele sociale. Deși unele dintre cele mai îndepărtate provincii nu au fost conectate la rețeaua feroviară decât în anii 1890, până la jumătatea secolului, și în mod sigur până în 1865, majoritatea populației și centrelor de producție aveau acces la calea ferată. Pe măsură ce călătoriile erau mai ușoare, mai rapide și mai ieftine, germanii au început să găsească unitate
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
Franței cu mult succes. Viteza mobilizării prusace i-a uimit pe francezi, iar abilitatea prusacilor de a concentra puterea în anumite puncte, similară cu strategia lui Napoleon cu șaptezeci de ani în urmă, au copleșit armata franceză. Utilizând eficienta rețea feroviară, trupele prusace au fost aduse spre câmpul de bătălie rapid, odihnite și gata de luptă. Trupele franceze a trebuit să mărșăluiască distanțe mari pentru a ajunge la câmpul de bătălie. După câteva bătălii, și anume Spicheren, Wörth, Mars la Tour
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
ovine - locul 1 în Africa, ca efective și ca producție de lână -, apoi caprine, bovine și porcine). Balanța agricolă este excedentară, Republica Africa de Sud fiind unul dintre principalii exportatori mondiali de produse agricole. Rețea de transport bine dezvoltată (30% din rețeaua feroviară și, respectiv, 45% din parcul de autovehicule ale Africii), porturi active și aeroporturi internaționale ce asigură legături cu restul lumii. Balanță comercială constant excedentară, principalii parteneri fiind Marea Britanie, SUA, Italia, Germania, Japonia. Turismul, legat prioritar de vizitarea numeroaselor zone naturale
Economia Africii de Sud () [Corola-website/Science/304824_a_306153]
-
(Magyar Államvasutak) este o societate feroviară de transport din Ungaria împărțită în Start Zrt (transport călători) și MÁV Cargo Zrt. (transport marfă). Prima cale ferată a fost deschisă pe 15 iulie, 1846, între Pesta și Vác. Această dată este considerată ca fiind începutul căilor ferate maghiare
MÁV () [Corola-website/Science/305535_a_306864]
-
sistem de numerotare al locomotivelor a fost introdus și a fost folosit până la începutul secolului XXI și este încă folosit pentru locomotivele mai vechi. La sfârșitul Primului Război Mondial și după Tratatul de la Trianon, care au redus suprafață Ungariei cu 72 %, rețeaua feroviară s-a redus de la aprox. 22.000 km la 8141 km. Numărul vagoanelor de marfă era de 102.000 la sfârșitul Primului Război Mondial, după 1921 27.000 au rămas în Ungaria din care 13.000 în stare operabila. Numărul total de
MÁV () [Corola-website/Science/305535_a_306864]
-
atenție transportului de marfă iar puțini oameni au acces la serviciul Inter-City datorită topografiei inegale a rețelei feroviare ungare. Deoarece politică Ungariei de dupa 2000 s-a axat pe construcția de autostrăzi, sunt puține șanse pentru o investiție semnificativă în infrastructura feroviară pe termen scurt. În ianuarie 2008, guvernul ungar a vandut divizia MÁV Cargo pentru suma de 685,6 milioane euro unui grup alcătuit din Rail Cargo Austria și GySEV.
MÁV () [Corola-website/Science/305535_a_306864]
-
Mall. Singura construcție păstrată din ansamblul IFA a fost turnul, asupra căruia s-au efectuat o serie de lucrări de renovare, prin care s-a urmărit integrarea lui în complexul Iulius Mall. În nordul platformei industriale „Valea Sucevei”, dincolo de magistrala feroviară București-Suceava, pe locul unde înainte era Burdujeni-Târg au fost construite blocuri de locuințe, astfel apărând după 1970 cartierul Cuza Vodă. Marea parte a locuitorilor din Cuza Vodă lucrau la fabricile și uzinele situate pe platforma industrială „Valea Sucevei”. Acesta este
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]