10,202 matches
-
Gear. Detalii despre pistă găsiți la capitolul "6.4 O vedetă într-o mașină normală". Emisiunea se distinge prin stilul cinematografic și pentru producția excepțională. "Top Gear" a folosit hitul instrumental "Jessica" al formației "Allman Brothers Band" ca fundal pentru generic mulți ani. La început, în generic era prezentă înregistrarea originală, dar în seriile recente sunt folosite versiuni cover ale celei originale. Într-un segment al emisiunii din 7 august 2005, James May a înregistrat o versiune a piesei folosind sunetele
Top Gear () [Corola-website/Science/304265_a_305594]
-
capitolul "6.4 O vedetă într-o mașină normală". Emisiunea se distinge prin stilul cinematografic și pentru producția excepțională. "Top Gear" a folosit hitul instrumental "Jessica" al formației "Allman Brothers Band" ca fundal pentru generic mulți ani. La început, în generic era prezentă înregistrarea originală, dar în seriile recente sunt folosite versiuni cover ale celei originale. Într-un segment al emisiunii din 7 august 2005, James May a înregistrat o versiune a piesei folosind sunetele scoase de motoarele unor mașini ca
Top Gear () [Corola-website/Science/304265_a_305594]
-
James May a înregistrat o versiune a piesei folosind sunetele scoase de motoarele unor mașini ca: Bugatti, Mazda RX-8, Honda S2000, Fiat Nuova Panda, o basculantă monicilindru și un Ferrari Enzo. Înregistrarea lui May a fost folosită ca fundal în genericul de final al respectivului episod. Piesa a fost asemuită de Jeremy Clarkson cu "Un vânzător gras și netalentat care trage vânturi". În noiembrie 2005, "Top Gear" a câștigat un Emmy internațional la categoria "Divertisment non-scriptic". În episodul în care a
Top Gear () [Corola-website/Science/304265_a_305594]
-
Pintilie. Inițial erau programate să fie realizate doar două filme din colecția Brigadă Diverse, dar ca urmare a marelui succes pe care l-au avut primele serii la public, a fost filmată și o a treia. După cum este specificat pe genericul de început, acest film a fost realizat cu sprijinul Inspectoratului General al Miliției, fiind folosiți pe post de consultanți colonelul Valeriu Buzea și căpitanul George Sandu. Filmul a purtat inițial titlul „B.D. se afirma”. El a intrat în faza de
Brigada Diverse în alertă! () [Corola-website/Science/303886_a_305215]
-
în special după 1920, Bouguereau a intrat într-o uitare atât de profundă încât numele său nu a fost nici măcar menționat în enciclopedii pentru decade întregi. Unii critici de artă au încercat să menționeze opoziția sa declarată la curentele, care generic pot fi numite isme (fauvism, impresionism, expresionism, pointilism, etc.) ca fiind sursa "uitării deliberate" a pictorului pentru câteva decenii. Este mult mai probabil că răspunsul se găsește în schimbările profunde sociale, istorice, culturale, tehnologice și științifice nu numai ale Europei
William-Adolphe Bouguereau () [Corola-website/Science/303921_a_305250]
-
inițiază constituirea primei regiuni de dezvoltare (Muntenia-Sud) și înființează Agenția pentru Dezvoltare Regională; Septembrie 1997: organizează la Turnu Măgurele, sub egida Consiliului Europei, "“Seminarul privind cooperarea transfrontalieră a județelor riverane Dunării”", care constituie debutul colaborării româno-bulgare; Octombrie 1997: organizează, sub genericul "“România-Africa"”, o vizită de documentare și prietenie în județul Teleorman pentru șefii de misiuni diplomatice din șapte țări africane, acreditați la București. Vizita are ca scop inițierea de relații economice între județul Teleorman și țările respective; Iunie 1998: organizeză o
Liviu Dragnea () [Corola-website/Science/303927_a_305256]
-
și romanul "Povestiri despre Cadmav"). Nu le-a publicat după 1990. În 2005 a publicat, împreună cu Mircea Miclea, cartea autobiografică "R’Estul și Vestul." Din 2014 colaborează la revista literară online cu proză autobiografică, la revista "Literatura de azi," sub genericul: "«Cu mintea mea de femeie""»." O serie de critici vin dinspre alte feministe, multe est-europene și se referă la faptul că Miroiu respinge ideea compatibilității între feminism și comunism, atâta vreme cât femeile nu au putut să se asocieze liber, să își
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
altfel, dorința lui Puccini), dar cu o orchestrare mai discretă. Aici este o selecție a înregistrărilor unor tenori care includ și piesă „”. "Nessun dorma" a atins și statutul de piesă pop după ce înregistrarea lui Luciano Pavarotti a fost folosită pe genericul BBC al CM 1990 din Italia. A ajuns până pe locul 2 în UK Singles Chart, cea mai înaltă poziție pentru o înregistrare clasică. A devenit melodia carasteristică a lui Pavarotti și un imn în sport, în special în fotbal. Pavarotti
Nessun dorma () [Corola-website/Science/312533_a_313862]
-
sa reprezentație, ceremonia de final a Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2006 de la Torino. Înregistrarea a fost redata la funerariile sale. "Nessun Dorma" a apărut și pe coloana sonoră a multor filme, apărând fie în punctul culminant a filmului, fie pe generic, dând un impact puternic filmului. Acesta apare în: "The Island", "The Killing Fields", "Măr adentro", "The Sum of All Fears", "No Reservations", "The Mirror Hâș Two Faces", "Chasing Liberty", "Mân on Fire", "Bend it like Beckham", "Toys", "The Witches of
Nessun dorma () [Corola-website/Science/312533_a_313862]
-
H+S aparțin comun școlii Shri Vidya și provin din Shaiva, ca metodă de compunere a unor mantra, exemple în text "hskhphre.m hsau.h", "țațo vaindave ha s rai.m, ha să k l rii.m, hsau.m". H, generic, îl reprezintă pe Shiva, S este pentru Shakti, se spune despre aceste două sunete că le aparțin atât lui Shiva cât și lui Shakti, sau le sunt comune. Este extrem de important să respectăm indicațiile textuale. Întotdeauna sunetele scurte sunt pronunțate
Parabija () [Corola-website/Science/312574_a_313903]
-
Regizor secund a fost Virgil Nicolaescu. Melodiile originale au fost compuse de Dan Bursuc. Coregrafia a fost regizată de coregraful Silvia (Bordo). Cascadoriile au fost coordonate de Răzvan Puiu. Cadrele filmate au fost prelucrate în studiourile Kodak Cinelabs România. Pe genericul de final este trecut 2007 ca an al producției. Monica Merișan avea 16 ani la data turnării acestui film. Ea a devenit cunoscută prin rolul jucat și prin manelele cântate, dintre care cea mai cunoscută piesă a fost „Buzele tale
Poveste de cartier () [Corola-website/Science/312591_a_313920]
-
de producție la 21 iunie 1976. Filmările au durat 40 de zile și au avut loc în perioada 1 august - 18 decembrie 1976, fiind realizate în colaborare cu Ministerul de Interne și Inspectoratul General al Miliției, după cum se menționează pe genericul de început. La realizarea filmului a colaborat pe post de consilier lt. colonelul de miliție Constantin Grădinaru. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizorul Sergiu Nicolaescu a fost ajutat la coordonarea filmărilor de regizorul secund
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
Fernoagă și D. Ghișe”", care au permis producerea unui film care avea un subiect fără nicio legătură cu realitatea socialistă. Filmările în RFG și Berlin Vest au fost realizate în colaborare cu Cine TV Berlin, acest lucru fiind menționat pe genericul de final. Filmul conține două paliere spațio-temporale - trecut (perioada din lagăr) și prezent (traseul parcurs cu TIR-ul și meciul de box între bătrânul Tudor Andrei și Golem). Nicolaescu a folosit în prezentarea secvențelor tehnica "plan-contraplan" și procedeul de proiectare
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
ai scenariului. Sorin V. Popa și Anușavan Salamanian au primit câte 45% din onorariul total și din drepturile de folosință, în timp ce Sergiu Nicolaescu a primit doar 10%. Fiul scriitorului a fost de acord ca numele său să fie omis de pe generic și de pe materialele publicitare, el retrăgându-și plângerea în justiție. Filmul a intrat în faza de producție la 10 septembrie 1975. Filmările au avut loc în perioada 27 octombrie 1975 - 19 martie 1976 și s-au desfășurat în zona Făgăraș
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
silit să scriu un nou scenariu luând unele elemente din Titus Popovici (circa 10 secvențe din peste 200 scrise de mine), deci peste 90% din scenariu este original”". Din acest motiv, Sergiu Nicolaescu a fost înscris ca unic scenarist pe genericul noului film, care se va numi „Pentru patrie”. Decorurile au fost realizate de Constantin Simionescu în proporție de 50%, dar, pe parcursul filmărilor, a izbucnit un conflict între regizor și scenograf în urma căruia Constantin Simionescu a fost înlocuit cu Dodu Bălășoiu
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
la 29 decembrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 24.766.000 lei. "Pentru patrie" a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, acest lucru fiind menționat pe genericul de început. La realizarea filmului au colaborat pe post de consilieri militari generalul maior Gheorghe Marin și colonelul Vasile Pricop. Pe genericul de final se menționează: "„Mulțumim Ministerului Apărării Naționale pentru prețiosul concurs adus la realizarea acestui film”". În secvențele
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, acest lucru fiind menționat pe genericul de început. La realizarea filmului au colaborat pe post de consilieri militari generalul maior Gheorghe Marin și colonelul Vasile Pricop. Pe genericul de final se menționează: "„Mulțumim Ministerului Apărării Naționale pentru prețiosul concurs adus la realizarea acestui film”". În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„Faptele și personajele acestui film sînt reale sau inspirate din realitate. În elaborarea scenariului, Sergiu
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Rovența. Scenele de balet au fost regizate de Viorica Cișmigiu. Piesele muzicale de pe coloana sonoră a filmului sunt inspirate din cântecele „Supernature” și „In the smoke” ale compozitorului și interpretului francez Marc Cerrone. Autorul muzicii nu este menționat însă pe generic, precizându-se doar că ing. Anușavan Salamanian este autorul coloanei sonore. Costumele personajelor au fost realizate de scenografa Gabriela Bubă (n. 1951), care a colaborat atunci pentru prima oară cu Sergiu Nicolaescu. Ea absolvise Institutul de Arte Plastice din București
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
anterior din serie, succesul la public (și implicit impactul mesajului propagandistic) nefiind nici el un aspect de neglijat. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, în colaborare cu Ministerul de Interne, acest lucru fiind menționat pe genericul de început. La realizarea filmului a colaborat pe post de consilier căpitanul de securitate Mircea Gîndilă. Regizorul Sergiu Nicolaescu a schimbat foarte mult scenariul pentru a-l face să fie o continuare a primului film, precum și titlul filmului în cel
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
trăim, cu eroii ei iluminați de flacăra puternică a scopului care îi călăuzește: construcția unei societăți noi, nemaiîntâlnite în istoria omenirii”". Filmările au fost realizate cu sprijinul Ministerului de Interne și al Ministerului Apărării Naționale, acest lucru fiind menționat pe genericul de final. A participat corpul de balet al Teatrului Constantin Tănase, sub conducerea maestrului coregraf Păstorel Ionescu. Consilier special la realizarea filmului a fost maiorul Gheorghe Rovența. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 4.902.000 lei
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
ce oprea automobilele pe șoseaua Sinaia-Ploiești și identifica pasagerii. Alte informații au fost obținute de la comisarul Gheorghe Cambrea (1910-1967), unchiul regizorului. Evenimentele au fost prezentate din perspectiva istoriografiei comuniste, urmărindu-se denigrarea Gărzii de Fier. Acest lucru reiese chiar din genericul filmului în care se folosește sintagma „vîrfurile cele mai reacționare ale burgheziei și moșierimii” pentru oamenii politici care au susținut aducerea la putere a legionarilor. Profesorul Nae Ionescu a fost considerat ideologul Mișcării Legionare, dar nu a făcut parte niciodată
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
afirmat că "„trebuie evitat a provoca contestații din partea unor familii”". Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Filmările au fost realizate în colaborare cu Ministerul de Interne și Ministerul Apărării Naționale, acest lucru fiind menționat pe genericul de final. Filmul a intrat în faza de producție la jumătatea anului 1973. Regizori secunzi au fost Adriana Dimitrescu și Gheorghe Constantinescu. Cele mai multe secvențe din acest film au fost turnate în zona numită Dealul Arsenalului, la Piața Puișor, regizorul afirmând
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
care să înfrunte destinul” , combătând mesajul fatalist și defetist transmis de baladele populare românești "Miorița" și "Meșterul Manole". Filmările au început în vara anului 1989 și au fost realizate în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, acest lucru fiind menționat pe genericul de început. Consilier militar al filmului a fost col. dr. Constantin Ucrain. Regizorul a relatat că a "„fost relaxat, neavând nici un alt gând privind filmul”". Unul dintre rolurile principale a fost atribuit Simonei Șomăcescu (n. 1969), prim-balerină a Operei
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
destul de curajoasă de-a mea de a readuce publicul la cinema, sper să reușesc”." La finalul filmului, se aduc mulțumiri pentru sprijinul deosebit acordat companiilor Mindshare Media, Mediaedgecia, Mediacom România, Team Advertising, Optimedia, Tempo Advertising, Danone și Omniasig S.A.. Pe genericul de final este trecut 2007 ca an al realizării filmului. Scenariul filmului, de Sergiu Nicolaescu și Adina Mutăr, „respiră [...] parfumul de plagiat”, prin faptul că preia identic elemente esențiale din povestirile "Ruletistul" de Mircea Cartarescu și "Zaraza", de Andrei Ruse
Supraviețuitorul (film din 2008) () [Corola-website/Science/312750_a_314079]
-
că poate-i va purta noroc. Irene se întoarce la Paris, spunându-i lui Andrei să caute băiatul în continuare pentru că ea ar vrea să-l înfieze. Scenariul filmului a fost scris de Dumitru Radu Popescu și Sergiu Nicolaescu. Pe genericul de la începutul filmului este făcută următoarea precizare: "„întâmplările din film sunt inspirate din fapte reale și orice asemănare de nume este pur întâmplătoare”". Filmul a câștigat concursul de proiecte cinematografice din 2004 și a beneficiat de un credit rambursabil acordat
„15” (film) () [Corola-website/Science/312749_a_314078]