10,293 matches
-
limbii. Mecanismul glumei implică o activitate de tip problem solving care să concilieze incongruența dintre sensul literal și cel derivat, altfel spus între sensul expus și cel impus.Conform teoriei scripturilor, gluma activează două reprezentări ale lumii, două scripturi. Începutul glumei determină interlocutorul să construiască un anumit script. În final, elementele nu mai pot fi incluse în scriptul inițial; această incompatibilitate induce un al doilea script și prezintă evenimentele într-o perspectivă complet diferită.De fapt cele două scripturi trebuie să
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cere înapoi cînd plouă". vii) " Informația pe care o ai, nu e cea pe care o vrei; cea pe care o vrei nu este cea de care ai nevoie iar pe cea de care ai nevoie nu o poți obține". Gluma operează deci o deconstruire a sistemelor normative, demonstrînd caracterul retoric a ceea ce înainte consideram natural, evident; de aceea deconstruirea normei sau a sensului instituționalizat are o anumită forță subversivă și prin aceasta creatoare. 7.5. Calcul interpretativ și ierarhia competențelor
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
deconstruire a sistemelor normative, demonstrînd caracterul retoric a ceea ce înainte consideram natural, evident; de aceea deconstruirea normei sau a sensului instituționalizat are o anumită forță subversivă și prin aceasta creatoare. 7.5. Calcul interpretativ și ierarhia competențelor A interpreta o glumă și a o sancționa prin rîs presupune o aplicare ierarhizată a sistemului competențelor asupra elementelor secvenței discursive. E vorba mai întîi de competența lingvistică care asociază semnificatul semnificantului conform regulilor constitutive ale limbii, de competența enciclopedică referitoare la lume și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
transgresată este cea a relației, și sabotarea normei calității poate genera, uneori involuntar structuri comice: ii) "Consider că teoria lui X este inacceptabilă. Din fericire nu i-am citit nici una din lucrări" (apud U.Eco, 1985:271). Deci în cazul glumei, maximele calității, cantității, relației etc. nu funcționează la unison, ci intră în conflict unele cu celelalte; de regulă principiul cantității este transgresat pentru a asigura poanta glumei (efectul surpriză modelat după schema romanului polițist) și succesul postulatului pertinenței (infra iii
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
am citit nici una din lucrări" (apud U.Eco, 1985:271). Deci în cazul glumei, maximele calității, cantității, relației etc. nu funcționează la unison, ci intră în conflict unele cu celelalte; de regulă principiul cantității este transgresat pentru a asigura poanta glumei (efectul surpriză modelat după schema romanului polițist) și succesul postulatului pertinenței (infra iii, iv): iii) Clientul adresîndu-se proprietarului unui bistrou: "Apa este într-adevăr o mare sursă de bogăție". Proprietarul: Sînteți cumva armator, domnule ?" Clentul: Nu, patron de restaurant ca
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
De fapt, cel mai important principiu structurant al interacțiunii sociale (Goffman, 1971), principiul conveniențelor dorința oricărui individ de a-și păstra fața negativă (de a nu fi amenințat), precum și fața pozitivă (de a avea o imagine publică favorabilă) generează numeroase glume. Ori de cîte ori interacțiunea reprezintă amenințarea feței negative a interlocutorului (prin ordin sau cerere) sau a feței sale pozitive (prin reproșuri, critici etc.) sau a feței negative a locutorului (în scuze, acceptarea unei oferte) sau a feței pozitive (confesiune
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
etc.) sau a feței negative a locutorului (în scuze, acceptarea unei oferte) sau a feței pozitive (confesiune, mărturisire de culpabilitate etc.), strategia discursivă va încerca să minimalizeze agresivitatea actului prin mecanisme de indirecție (cereri, ordine indirecte), impersonalizare, ambiguitate etc. Unele glume hipertrofiază această tendință de neagresare a feței generînd situații absurde prin supralicitarea principiului conveniențelor (infra v, vi): v) Medicul adresîndu-se soției bolnavului: "Doamnă, soțul dumneavoastră a murit". Pacientul, lîngă al cărui pat are loc conversația, protestează: "Dar nu sînt mort
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vi) Într-un autobuz arhiplin o doamnă în vîrstă se instalează pe locul șoferului. Acesta încearcă să-și recapete locul, la care bătrîna doamnă ripostează: "Ești cu mult mai tînăr decît mine, poți foarte bine să stai în picioare". Aceste glume generate de răsturnarea principiului conveniențelor sînt transculturale, dată fiind universalitatea codului politeții și reacției generale de dinamitare a unor relații de autoritate consacrate de tipul medic/pacient, profesor/elev, șef/subordonat; în atari situații personajul cu statut de autoritate este
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
continuă într-un anume mod ritualurile de "răsturnare" practicate în Evul Mediu, prin care, cu ocazia carnavalului, "nebunul" încoronat rege, săracul înnobilat își lua o revanșă socială (la modul ludic) prin această intervertire de statut. Pentru o receptare adecvată a glumei este indispensabil ca locutorii să folosească un cod comun, să fie complici în opinii, mentalitate, experiență; dacă interlocutorul nu împărtășește universul social, național, cultural al locutorului ("shared knowledge" Searle), textul riscă să nu apară ca glumă sau să reprezinte o
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o receptare adecvată a glumei este indispensabil ca locutorii să folosească un cod comun, să fie complici în opinii, mentalitate, experiență; dacă interlocutorul nu împărtășește universul social, național, cultural al locutorului ("shared knowledge" Searle), textul riscă să nu apară ca glumă sau să reprezinte o gafă (ceea ce reprezintă un tabu pentru anumite comunități poate foarte bine deveni obiect al glumei în altele). Nu se pot face glume despre o anumită comunitate socială sau națională cu membrii comunității sau cu cei cărora
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mentalitate, experiență; dacă interlocutorul nu împărtășește universul social, național, cultural al locutorului ("shared knowledge" Searle), textul riscă să nu apară ca glumă sau să reprezinte o gafă (ceea ce reprezintă un tabu pentru anumite comunități poate foarte bine deveni obiect al glumei în altele). Nu se pot face glume despre o anumită comunitate socială sau națională cu membrii comunității sau cu cei cărora anumite clivaje socioprofesionale le sînt necunoscute (după cum noi nu rîdem la bancurile cu saxoni ale germanilor, la fel glumele
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
social, național, cultural al locutorului ("shared knowledge" Searle), textul riscă să nu apară ca glumă sau să reprezinte o gafă (ceea ce reprezintă un tabu pentru anumite comunități poate foarte bine deveni obiect al glumei în altele). Nu se pot face glume despre o anumită comunitate socială sau națională cu membrii comunității sau cu cei cărora anumite clivaje socioprofesionale le sînt necunoscute (după cum noi nu rîdem la bancurile cu saxoni ale germanilor, la fel glumele noastre cu olteni sau ardeleni nu pot
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
glumei în altele). Nu se pot face glume despre o anumită comunitate socială sau națională cu membrii comunității sau cu cei cărora anumite clivaje socioprofesionale le sînt necunoscute (după cum noi nu rîdem la bancurile cu saxoni ale germanilor, la fel glumele noastre cu olteni sau ardeleni nu pot fi receptate de alte popoare care nu cunosc profilul moral al acestor locuitori). Deci glumele legate de specificul național nu sînt înțelese dacă nu avem anumite cunoștințe despre mentalitatea celor în cauză (infra
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
anumite clivaje socioprofesionale le sînt necunoscute (după cum noi nu rîdem la bancurile cu saxoni ale germanilor, la fel glumele noastre cu olteni sau ardeleni nu pot fi receptate de alte popoare care nu cunosc profilul moral al acestor locuitori). Deci glumele legate de specificul național nu sînt înțelese dacă nu avem anumite cunoștințe despre mentalitatea celor în cauză (infra VIII): viii) La stabilirea terenului prin aruncarea monezii la un meci în Scoția au fost 800 de victime. Acest enunț trebuie completat
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe un perete alb și toți clienții stabilimentului se năpustesc spre ușă cu excepția lui Bulă care explică senin comportamentul său "normal": "Cum ar putea să iasă dacă cheia e la mine?" Din cele prezentate pînă acum reiese pregnant faptul că gluma dispune de un inventar de structuri și teme greu de sistematizat într-o descriere generală; ceea ce este comun acestor variate acte de umor este opoziția între convenție (lingvistică, comportamentală) și invenție (ca sabotare a acestei regularități verbale sau comportamentale). Materializare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sistematizat într-o descriere generală; ceea ce este comun acestor variate acte de umor este opoziția între convenție (lingvistică, comportamentală) și invenție (ca sabotare a acestei regularități verbale sau comportamentale). Materializare pertinentă a afirmației greimasiene privind natura polemic-contractuală a practicii discursive, gluma ne apare ca o modalitate defensivă de manevrare a normativității, de dinamitare a supunerii enunțătorilor la regulile raționalității și conveniențelor. Construită împotriva fascismului pe care Barthes îl reproșa normelor limbii, gluma poate fi considerată o replică antifascistă, un refugiu al
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a afirmației greimasiene privind natura polemic-contractuală a practicii discursive, gluma ne apare ca o modalitate defensivă de manevrare a normativității, de dinamitare a supunerii enunțătorilor la regulile raționalității și conveniențelor. Construită împotriva fascismului pe care Barthes îl reproșa normelor limbii, gluma poate fi considerată o replică antifascistă, un refugiu al libertății. Deși structurile și mecanismele glumei sînt destul de greu de categorizat, se pot decela totuși regularități conform cărora convențiile lingvistice și comportamentale sînt deconstruite în context. Investigarea glumei trebuie să evite
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
defensivă de manevrare a normativității, de dinamitare a supunerii enunțătorilor la regulile raționalității și conveniențelor. Construită împotriva fascismului pe care Barthes îl reproșa normelor limbii, gluma poate fi considerată o replică antifascistă, un refugiu al libertății. Deși structurile și mecanismele glumei sînt destul de greu de categorizat, se pot decela totuși regularități conform cărora convențiile lingvistice și comportamentale sînt deconstruite în context. Investigarea glumei trebuie să evite atît tentația unei definiții generale valabile în toate contextele, cît și presupoziția de unicitate conform
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reproșa normelor limbii, gluma poate fi considerată o replică antifascistă, un refugiu al libertății. Deși structurile și mecanismele glumei sînt destul de greu de categorizat, se pot decela totuși regularități conform cărora convențiile lingvistice și comportamentale sînt deconstruite în context. Investigarea glumei trebuie să evite atît tentația unei definiții generale valabile în toate contextele, cît și presupoziția de unicitate conform căreia nu pot fi detectate regularități sistematice. Studiul glumei din perspectiva raportului convențional/ conversațional are incidențe deloc neglijabile asupra teoriei cunoașterii (prin
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
totuși regularități conform cărora convențiile lingvistice și comportamentale sînt deconstruite în context. Investigarea glumei trebuie să evite atît tentația unei definiții generale valabile în toate contextele, cît și presupoziția de unicitate conform căreia nu pot fi detectate regularități sistematice. Studiul glumei din perspectiva raportului convențional/ conversațional are incidențe deloc neglijabile asupra teoriei cunoașterii (prin capacitatea de a genera, testa, revizui ipoteze, prin abilități de tip problem solving), asupra sociologiei (prin evidențierea mecanismului indirecției ca infrastructură a interacțiunii sociale), asupra semioticii (prin
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
incidențe deloc neglijabile asupra teoriei cunoașterii (prin capacitatea de a genera, testa, revizui ipoteze, prin abilități de tip problem solving), asupra sociologiei (prin evidențierea mecanismului indirecției ca infrastructură a interacțiunii sociale), asupra semioticii (prin sincretismul gestualitate/ proxemică/mesaj verbal pentru gluma orală sau prin interferența iconic/ simbolic în cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un excelent test de comprehensiune textuală), oferind repere pentru trecerea de la understanding data, la understanding understanding (cf. Beaugrande & Dressler, 1981: 265). 8. SEMIOTICA
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a genera, testa, revizui ipoteze, prin abilități de tip problem solving), asupra sociologiei (prin evidențierea mecanismului indirecției ca infrastructură a interacțiunii sociale), asupra semioticii (prin sincretismul gestualitate/ proxemică/mesaj verbal pentru gluma orală sau prin interferența iconic/ simbolic în cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un excelent test de comprehensiune textuală), oferind repere pentru trecerea de la understanding data, la understanding understanding (cf. Beaugrande & Dressler, 1981: 265). 8. SEMIOTICA GESTUALĂ 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare Fără
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de tip problem solving), asupra sociologiei (prin evidențierea mecanismului indirecției ca infrastructură a interacțiunii sociale), asupra semioticii (prin sincretismul gestualitate/ proxemică/mesaj verbal pentru gluma orală sau prin interferența iconic/ simbolic în cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un excelent test de comprehensiune textuală), oferind repere pentru trecerea de la understanding data, la understanding understanding (cf. Beaugrande & Dressler, 1981: 265). 8. SEMIOTICA GESTUALĂ 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare Fără gesturi lumea ar fi statică, palidă. E.T.
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
funcții ale comunicării de masă și publicității ... 146 6.6. Sintaxa discursului publicitar ................................................. 148 6.7. Semantica discursului publicitar .............................................. 151 6.8. Retorica discursului publicitar ................................................. 153 6.8.1. Retorica iconică .................................................................... 153 6.8.2. Retorica lingvistică ............................................................... 157 7. SEMIOTICA GLUMEI .............................................................. 162 7.1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică .... 162 7.2. Convenție și deconstrucție ....................................................... 166 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică ........................ 169 7.4. Sens fundamental. Sens contextual .......................................... 172 7.5. Calcul interpretativ și ierarhia competențelor ......................... 175
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
atitudine a unei persoane. De exemplu, mulți bărbați știu că atunci când o doamnă spune "Nu" la o anumită invitație, vrea să spună "Poate", iar când spune "Poate" vrea să zică "Da"; dar dacă spune " Da" nu este o doamnă. Această glumă veche de când lumea demonstrează că ceea ce spunem nu reprezintă întotdeauna gândul nostru real. Noi metacuvinte apar o dată cu fiecare generație, iar cele vechi se uzează. In țările de limbă engleză, între anii '20 și '40 cele mai populare metacuvinte și expresii
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]