13,415 matches
-
aflate în competiție electorală atât într-un sistem bipartid, cât și într-unul multipartid. În acest scop, Downs imaginează un continuum ideologic, de tip termometru de la 0 la 100, pe care se pot plasa atât partidele, cât și votanții. Continuumul ideologic este cel mai frecvent axa stânga-dreapta, scala mergând progresiv de la poziția de extremă stângă până la poziția de extremă dreaptă. Poziția pe care fiecare actor o adoptă pe continuum este ceea ce Downs numește punctul ideal, adică acea poziție care reflectă cel
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
frecvent axa stânga-dreapta, scala mergând progresiv de la poziția de extremă stângă până la poziția de extremă dreaptă. Poziția pe care fiecare actor o adoptă pe continuum este ceea ce Downs numește punctul ideal, adică acea poziție care reflectă cel mai bine viziunea ideologică promovată de actor. În modelul downsian ideologia ocupă o poziție centrală, deoarece, pentru a-și simplifica alegerea, votanții evaluează fiecare partid în funcție de poziția pe care o ocupă pe acest continuum, alegând să voteze cu partidul cel mai apropiat de propria
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
va respecta promisiunile, aceștia nu vor mai avea motive să-l voteze, deoarece nu pot fi siguri că acțiunile ulterioare ale partidului le vor maximiza utilitatea, dacă este ales. Mai mult, însăși asumpția de raționalitate a modelului conduce la opțiuni ideologice ale partidelor relativ imobile în timp, întrucât partidele nu se pot deplasa liber pe continuum fără a pierde caracteristica de integritate, fiind limitate de poziția celorlalți competitori, peste care nu pot sări. Pentru a-și construi modelul, Downs face o
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
funcția de preferință descrește monoton pe ambele pante, ceea ce înseamnă că votanții sunt capabili să ordoneze perfect partidele în funcție de preferințe, astfel încât cel puțin un partid să nu fie niciodată pe ultimul loc în preferințele niciunui votant. De exemplu, dacă scala ideologică merge de la 0 la 100, atunci un votant care se autoplasează la poziția 25 va prefera în mod necesar partidul aflat la poziția 20 în detrimentul partidului aflat la 15 și pe cel de la poziția 30 în detrimentul celui de la poziția 35
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
va alege să voteze partidul care se află cel mai aproape de poziția sa ideală pe continuum, astfel încât să-și maximizeze utilitatea. Cel mai frecvent, pentru calculul utilității se utilizează pătratul distanței euclidiene dintre poziția partidului și poziția votantului pe continuumul ideologic. În sfârșit, cu privire la situația de alegere, Downs (2009) asumă faptul că votanții sunt uniform distribuiți pe continuum, iar regula de alegere este cea a pluralității. În aceste condiții, într-un sistem bipartid, ambele partide vor alege să se apropie de
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
noi partide este dată tot de forma distribuției votanților pe continuum. Partidele noi, în viziunea lui Downs, pot apărea doar în două situații: dacă există o modificare în modul de distribuție a votanților pe continuum sau dacă există o modificare ideologică puternică a unuia dintre partide. Scopul acestor partide noi nu este în mod necesar de a câștiga alegerile, ci mai degrabă de a influența politicile partidelor existente. În primul caz, modificarea distribuției este cauzată de schimbări sociale puternice, cum ar
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
Această situație este însă caracteristică sistemului bipartid, deoarece în sistemele multipartid ideologiile partidelor sunt relativ imobile, așa cum prescrie modelul de competiție dezvoltat de Downs pentru aceste sisteme. Dezvoltări ulterioare ale modelului downsian Deși teoria downsiană asumă existența unei singure dimensiuni ideologice relevante 6, de cele mai multe ori în viața reală există mai mult de o dimensiune relevantă, motiv pentru care modele ulterioare propun stabilirea poziției partidelor și a votanților într-un spațiu multidimensional (Davis și Hinich, 1968; Hinich și Pollard, 1981; Enelow
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
benefice, la nivelul întregii organizații. Făcând apel la cunoscutul autor francez Jean Jacques Servan-Schreiber, edificatoare este părerea sa referitoare la acest aspect "Managementul este cea mai nouă dintre științe și cea mai veche dintre arte”. Necesitatea managerilor în orice regim ideologic, juridic, politic, de a asigura prosperitatea economiei în ritm 19 inovator și creator, a fost reliefat de către James Burnham în lucrarea The Managerial Revolution, publicată în 1941 la New York, moment considerat de lansare a termenului de management în sfera economicului
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
noi moduri de predare care necesită asumarea de riscuri În fața unei audiențe critice cum este clasa de elevi. Trebuie accentuat faptul că, pentru ca metodele de Învățare prin cooperare să fie eficiente, ele trebuie planificate, realizate, supravegheate foarte atent. O angajare ideologică asupra acestei idei nu este suficientă și poate avea ca rezultat activități de grup slab 73 concepute care pot avea efecte dezastruoase. Metodele de Învățare prin cooperare au un potențial enorm de Încurajare a succesului În clasă, dar rezultatele sunt
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
rațiunii pașnice în afacerile internaționale; în cele pesimiste lumea este dominată de haos și anarhie cronică; în timp ce abordările moderate se axează pe problematica stabilității și guvernării complexității sistemului prin variate forme de interacțiune dintre state. Sfârșitul Războiului Rece, încheierea confruntării ideologice dintre cele două blocuri și al treilea val de democratizare a impulsionat o serie de cercetători să avanseze scenarii extrem de optimiste referitoare la viitorul aranjament în sistemul internațional. Probabil cel mai bine cunoscut din această serie este sfârșitul istoriei al
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
sfârșitul istoriei al lui Francis Fukuyama, care se inspiră din bogata tradiție a filosofilor Iluminismului, resuscitând ideea kantiană a păcii eterne. În opinia lui, odată cu încheierea Războiului Rece asistăm la sfârșitul istoriei ca atare: acesta reprezintă punctul final în evoluția ideologică a lumii și presupune universalizarea democrației liberale de sorginte occidentală ca formă finală de guvernare umană. Războiul ideologiilor este de domeniul trecutului, precum și era conflictelor globale, viitorul fiind crearea unei piețe comune a politicii mondiale care va diminua probabilitatea războaielor
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
guvernare umană. Războiul ideologiilor este de domeniul trecutului, precum și era conflictelor globale, viitorul fiind crearea unei piețe comune a politicii mondiale care va diminua probabilitatea războaielor generalizate. Fukuyama consideră că principala preocupare în viitor nu vor fi războaiele sau confruntările ideologice, ci soluționarea problemelor economice, ecologice și tehnologice cotidiene de altfel, o realitate extrem de plictisitoare. Prăbușirea ordinii bipolare nu a produs efecte similare și asupra viziunii altor cercetători, care s-au concentrat mai degrabă asupra pericolelor decât a oportunităților pe care
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
al geopoliticii, în timp ce o nouă geo-economie întemeiată pe conceptul de competitivitate o va înlocui. În această perspectivă asupra viitoarei ordini mondiale, accentul se pune pe trecerea de la un sistem predominant militar de rivalitate interstatală/ interblocuri, bazat pe diferențe organizaționale socioeconomice, ideologice și sistemice, la un sistem întemeiat pe competiția economică pașnică între state/ blocuri, în cadrul căruia chestiunile militare sunt adiacente (cel puțin la prima vedere). Următorul scenariu moderat este ordinea uni multipolară despre care vorbea Huntington și care se prezintă ca
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
puterilor majore. Pendulând între uniși multipolarism, ordinea în acest caz nu este altceva decât rezultatul unui echilibru fragil dintre cele două dinamici conflictuale. În contextul sistemului postbipolar se reiterează preeminența Statelor Unite în calitate de unică superputere în toate domeniile (economic, militar, diplomatic, ideologic, tehnologic și cultural), ceea ce-i permite să promoveze interese în orice regiune a lumii (ibidem). La următorul nivel se plasează o serie de puteri regionale majore care predomină în anumite regiuni ale lumii, fără însă a avea posibilitatea să-și
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
determinată de complexitatea fenomenelor implicate. Logopedul are în vedere acel cadru de referință care să-i permită avansarea și verificarea unor ipoteze. Așadar, toate deficiențele semnalate în cadrul școlii de masă sunt considerate ca fiind determinate de un complex de factori ideologici cu acțiune defavorabilă asupra creierului în perioada de formare și maturizare a acestor copii, ceea ce are ca urmare: încetinirea ritmului de evoluție, în special a funcțiilor cognitive; diminuarea competenței sociale. Nu este lipsit de interes să amintim că și logopedia
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o societate deschisă și matură. 2. Modificările nu au întemeiere științifică. * 1. Exploatându-se o anumită sensibilitate, autentică și îndreptățită, a societății românești, în anii 1990-1993 au putut fi impuse, fără îndreptățire, modificări în scrierea limbii române prin invocarea caracterului ideologic, comunist etc. al sistemului de norme ortografice adoptat în 1953, „menit să ascundă latinitatea limbii și poporului românesc”; fără înlăturarea acestor norme avea să se proclame „nu poate fi vorba de încheierea bazelor necesare renașterii Academiei Române și, prin ea, de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ale gândirii. Și atunci aș începe această școală cu generația lui Maiorescu, Eminescu, Vasile Conta (cel care nu trebuie dat deoparte că a fost materialist). Orientările în filozofie sunt diferite și nu trebuie să-i categorisim după ceea ce, subiectiv sau ideologic, ne convine sau nu. După aceasta continuă cu Negulescu, cu Rădulescu-Motru... Ei nu numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și orientări diferite... Avem vreo trei orientări aci. Este orientarea care de la Maiorescu și de la Centrul Junimea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
lucidă ochire Andrei Pleșu. Poate că în Pitești mediul cultural e atipic, dacă nu cumva peste tot timpul devine ostil culturii. Și vreau să fie acesta un semnal de alarmă pentru toate zonele în care pseudocultura capătă relevanță mai degrabă ideologică decât estetică. Pornind de aici, considerați că îndelunga tranziție românească a adâncit discrepanțele existente în modul cum este percepută și onorată munca femeii din sfera culturii și nu numai? Cred că tranziția a adus, totuși, o îmbunătățire a percepției publicului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
noi moduri de predare care necesită asumarea de riscuri în fața unei audiențe critice cum este clasa de elevi. Trebuie accentuat faptul că, pentru ca metodele de învățare prin cooperare să fie eficiente, ele trebuie planificate, realizate, supravegheate foarte atent. O angajare ideologică asupra acestei idei nu este suficientă și poate avea ca rezultat activități de grup slab concepute care pot avea efecte dezastruoase. Metodele de învățare prin cooperare au un potențial enorm de încurajare a succesului în clasă, dar rezultatele sunt contrare
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
infractor sau pentru a profita de pe urma acestuia. I.2. Cauzalitatea victimală Cauzalitatea victimală reprezintă o structură comportamentală complexă a victimei care a jucat un rol oarecare în săvârșirea agresiunii și care este determinată de interdependența unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religioși) și a unor factori subiectivi (interese individuale, sentimente de inferioritate, de superioritate, atitudinile și relațiile interindividuale). Cauzalitatea victimală este întotdeauna concretă și formează împreuna cu mediul ambiental o totalitate, oferind modele explicative ale agresiunii, ale efectelor victimale și ale
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
de către factorii cu funcții de răspundere în domeniul aplicării legislației sau al socializarii morale a tineretului. Realizarea unor cercetări știintifice valide privind etiologia delincvenței juvenile din perioada regimului totalitar a fost sensibil diminuată datorită existenței a două impedimente de natură ideologică, care Țineau de natura regimului politic de atunci: “secretizarea” absolută a datelor statistice privind evoluția delincvenței juvenile, în vederea negării apariției și manifestării ei ”normale” și obiective (în sens durkheimian) în orice societate umană; manipularea legislativă, în sensul schimbării naturii unor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
și (putem să) facem și ceea ce nu înțelegem, nu ne place și, prin urmare, nu ne interesează (sau respingem) să facem. În cultură, în cunoaștere sunt importante originalitatea, profunzimea, nu să fim șefi! Toate concepțiile filosofice au (și) o componentă ideologică (oricât de mascată sau de invizibilă ar fi) și pot fi transformate în ideologii. Câtă educație, atâta speranță în mai bine... Cum poate fi apreciată o viață în care am stat mereu, dar mereu, numai cu nasul în carți?! Este
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
nu sunt întotdeauna, în mod obligatoriu, îndreptate împotriva unui stat; ele pot fi îndreptate și împotriva unor fenomene din relațiile internaționale. Este cazul Sfintei Alianțe din secolul al XVIII-lea, care era mai degrabă o alianță ce avea o perspectivă ideologică asupra modului în care trebuia prezervată stabilitatea în Europa, propunându-și să prevină ridicarea oricărui stat revoluționar cu pretenții de hegemonie continentală. De asemenea, Antanta anglo-franceză, care ia naștere în 1904, este alianța cea mai lungă din istorie, care se
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
scară largă ale drepturilor omului, pe de o parte, precum și a distincției dintre confruntarea locală și cea globală. Noile războaie pot fi analizate contrastiv cu războaiele anterioare din punctul de vedere al scopurilor (politică a identităților, spre deosebire de țelurile geopolitice sau ideologice), al metodelor de luptă (războaie de gherilă, tehnici de contrainsurgență și descentralizare) și al modului de finanțare (economia de război globalizată profituri din activități criminale, deturnarea ajutoarelor umanitare, contribuțiile diasporei, asistența financiară a guvernelor interesate în continuarea violenței). Accentuarea agresivă
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
informale (A. Wols, U. Hlichaux, H. Hartung, C. Atlan), creațiile mișcării Cobra (Copenhaga, Bruxelles, Amsterdam întemeiată la Pa‑ ris de un danez, Iorh, câțiva olandezi și un belgian). Va urma războiul rece în timpul căruia și arta este afectată de dezbaterile ideologice. Artiști ca P. Pi‑ casso, F. Léger, O. Fougeron, pe atunci orbi la realitatea totalitară a regimului comunist, nu fac altceva decât să reflecte în lucrările lor angajamentul pentru utopia socialistă. În anul 1947 deschiderea muzeului Jeu de Paume și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]