12,372 matches
-
continuă să aibă un statut fenomenologic. Mai degrabă este o relație dinamică stabilită între cele două părți care le ajută să se delimiteze de literatura tradiționalistă și deja canonizată a ficțiunii. Dar, folosind de acum încolo termenul de "jurnalism literar" narativ, nu intenționez să rezolv prin aceasta contradicții care în cele din urmă sunt de nerezolvat. Intenția mea este de a aduce o contribuție critică la natura problematică a denumirilor critice din domeniu și de a trece apoi la evidențierea prezenței
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să tratez această temă într-un mod tradițional, evitând mult din discuția despre cum să numesc forma. În loc de aceasta adopt o definiție și mai restrânsă care este implicată în conținutul lucrării lui Connery, Sourcebook. Acest conținut sugerează că jurnalismul literar narativ de la nașterea lui care a avut loc la finele secolului al XIX-lea și cel puțin până în era noului jurnalism din jurul anilor '60 și '70 ai secolului al XX-lea a fost compus din texte scrise în cea mai mare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Mai mult, am adus în prim-plan în mod intenționat această problemă a clasei profesionale a făuritorilor de literatură pentru că, din punct de vedere istoric, ei au fost marginalizați în studiile de engleză. O altă problemă este delimitarea jurnalismului literar narativ de alte genuri cum ar fi jurnalul de călătorie, povestirile polițiste, sportive, ca să nu menționăm decât câteva categorii foarte populare. Spre exemplu s-a încercat deja separarea însemnărilor de călătorie de jurnalismul literar narativ, ca fiind două genuri sau forme
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
altă problemă este delimitarea jurnalismului literar narativ de alte genuri cum ar fi jurnalul de călătorie, povestirile polițiste, sportive, ca să nu menționăm decât câteva categorii foarte populare. Spre exemplu s-a încercat deja separarea însemnărilor de călătorie de jurnalismul literar narativ, ca fiind două genuri sau forme diferite (Yagoda 14). Totuși nici o încercare de acest fel nu a reușit până la capăt. În cele din urmă problema apare atunci când încercăm să includem cele două genuri într-o categorie discretă dar rigidă, când
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din urmă problema apare atunci când încercăm să includem cele două genuri într-o categorie discretă dar rigidă, când de fapt cele două, deși sunt diferite, nu se exclud reciproc. Povestirile de călătorie aparțin unui gen de actualitate. Acel jurnalism literar narativ despre care discutăm aici este un gen modal, narativ. Dar firește că jurnalele de călătorie pot fi scrise ca niște narațiuni; astfel granița dintre jurnalul de călătorie și jurnalismul literar narativ poate să dispară. Depinde de faptul dacă ele sunt
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
două genuri într-o categorie discretă dar rigidă, când de fapt cele două, deși sunt diferite, nu se exclud reciproc. Povestirile de călătorie aparțin unui gen de actualitate. Acel jurnalism literar narativ despre care discutăm aici este un gen modal, narativ. Dar firește că jurnalele de călătorie pot fi scrise ca niște narațiuni; astfel granița dintre jurnalul de călătorie și jurnalismul literar narativ poate să dispară. Depinde de faptul dacă ele sunt privite ca genuri de actualitate sau ca genuri modale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
călătorie aparțin unui gen de actualitate. Acel jurnalism literar narativ despre care discutăm aici este un gen modal, narativ. Dar firește că jurnalele de călătorie pot fi scrise ca niște narațiuni; astfel granița dintre jurnalul de călătorie și jurnalismul literar narativ poate să dispară. Depinde de faptul dacă ele sunt privite ca genuri de actualitate sau ca genuri modale. Pot să existe alte motive care să ducă la separarea scrierilor de călătorie, fie și numai faptul că volumul complet al acestora
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
actualitate sau ca genuri modale. Pot să existe alte motive care să ducă la separarea scrierilor de călătorie, fie și numai faptul că volumul complet al acestora ar putea apăsa prea greu asupra altor genuri de actualitate aparținând jurnalismului literar narativ. Sub acest unghi încercăm noi să ne apropiem de materie, și exemplele de jurnalism literar narativ sunt implantate într-un orizont social care este greu de definit ca fiind unul de actualitate. Același lucru poate fi spus despre narațiunile sportive
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de călătorie, fie și numai faptul că volumul complet al acestora ar putea apăsa prea greu asupra altor genuri de actualitate aparținând jurnalismului literar narativ. Sub acest unghi încercăm noi să ne apropiem de materie, și exemplele de jurnalism literar narativ sunt implantate într-un orizont social care este greu de definit ca fiind unul de actualitate. Același lucru poate fi spus despre narațiunile sportive sau polițiste. Un astfel de exemplu este romanul lui Truman, Capote In Cold Blood, care a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este greu de definit ca fiind unul de actualitate. Același lucru poate fi spus despre narațiunile sportive sau polițiste. Un astfel de exemplu este romanul lui Truman, Capote In Cold Blood, care a atins statutul de model al jurnalismului literar narativ în ciuda invenției ficționale de care Capote a fost acuzat. În tot cazul o asemenea suprapunere este în mod special importantă pentra a fi evidențiată atunci când se examinează prezența acestui gen în primele trei sferturi ale secolului al XX-lea, până la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
tot cazul o asemenea suprapunere este în mod special importantă pentra a fi evidențiată atunci când se examinează prezența acestui gen în primele trei sferturi ale secolului al XX-lea, până la noul jurnalism al anilor '60 și '70. Atunci când jurnalismul literar narativ a intrat într-un fel de reflux, mai ales în primul deceniu, în anii douăzeci și mai apoi târziu la finalul anilor '40 și '50, el a supraviețuit mai ales în forma unor povestiri solide de călătorie, sportive sau polițiste
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
douăzeci și mai apoi târziu la finalul anilor '40 și '50, el a supraviețuit mai ales în forma unor povestiri solide de călătorie, sportive sau polițiste. Nu au fost făcute până acum prea multe încercări de istoricizare a jurnalismului literar narativ modern în experiența americană, și numai șase - relativ recente și concise - eforturi au făcut-o pe larg. Prima și cea mai importantă dintre propuneri a fost făcută de Connery cu cele trei perioade esențiale ale genului, prima datând de la răscrucea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
-lea și al XX-lea, a doua în perioada dintre 1930 și 1940, iar a treia este noul jurnalism din anii 1960 și începutul anilor '70 (prefața xii-xxiii). Istoriografia lui Connery plasează începutul jurnalismului literar american sub o formă fundamental narativă în anul 1890, notând că acesta a apărut "parțial din nevoia culturală de a cunoaște și înțelege o lume care se afla în permanentă și rapidă schimbare, și din credința fermă că această realitate poate fi înțeleasă prin intermediul prozei tipărite
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să-l conceptualizez din punct de vedere istoric prin asimilarea și în același timp prin depășirea a ceea ce Paul Many numea "înțelegerea instituționalizată biografic a istoriei jurnalismului" (561). Acesta este punctul fundamental de plecare preluat de Connery în privința jurnalismului literar narativ în anii 1890, atunci când îi analizează pe Stephen Crane 17, Lincoln Steffens 18 și Commercial Advertisers, și Hutchins Hapgood 19 cu a sa ordine "instituționalizată biografic" (A Third Way 3-20). Un al doilea motiv pentru care Connery merită să îi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cel academic, mass-media, filologie engleză sau studii de civilizație americană. Studiul de față acceptă această invitație și adoptă traseul istoric descris în mod concis de el. Dar în cele din urmă cercetarea istorică mă conduce la concluzia că jurnalismul literar narativ este un răspuns la o criză epistemologică, răsturnând sugestiile cercetării lui Connery menite să delimiteze genul prin ceea ce transmite, și nu prin modul cum transmite (prefață xiii-xiv). Eu cercetez nu numai ceea ce noi credem că știm despre lumea fenomenologică din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ce, prin care problemele și prezumțiile care nu au fost luate ca de la sine-înțelese că jurnaliștii care folosesc acest gen și cititorii lor ar observa pur și simplu lumea exterioară ca pe un artefact cultural. În tot cazul jurnalismul literar narativ a fost un curent de opinie viguros care a luat în piept multe din lucrurile considerate ca fiind general acceptate incluzînd orientările critice. În concluzie eu presupun că s-a întîmplat ceva mult mai profund și demn de respect în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sau acceptată suficient și aceasta din cauza modului îngust al punctului de vedere asupra temei respective (55). Consecința nefericită a punctului de vedere prea îngust adoptat de Many este aceea că el ignoră cu totul o perioadă în care jurnalismul literar narativ a fost foarte intens practicat: anii '30 și începutul anilor '40. Într-adevăr Many caracterizează jurnalismul literar ca pe o excepție mai degrabă decât ca o regulă atunci când citează exemplul lui Ernest Hemingway. Ceea ce omite însă este că în timp ce Hemingway
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
istoriei jurnalismului clasic și nici cu cele ale ficțiunii realiste" (prefața xv). În ultimă instanță ceea ce nu remarcă Many este că motivele politice pentru care istoria jurnalismului tradițional (la fel ca și studiile tradiționale de literatură) au exclus jurnalismul literar narativ de la o evaluare academică serioasă, motive pentru care apelativul "modern" este una comună pentru curentul principal al jurnalismului și pentru beletristica practicată în acel timp, o apelație cu aer de hegemonie care marginalizează jurnalismul literar narativ. Nu mai puțin adevărat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
au exclus jurnalismul literar narativ de la o evaluare academică serioasă, motive pentru care apelativul "modern" este una comună pentru curentul principal al jurnalismului și pentru beletristica practicată în acel timp, o apelație cu aer de hegemonie care marginalizează jurnalismul literar narativ. Nu mai puțin adevărat este că Many remarcă, spre lauda lui, că jurnalismul literar se dezvoltă pe falia apărută între literatură și jurnalism ca două lucruri cu identități diferite (562-65). Sunt de acord nu numai că o falie a apărut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ca două lucruri cu identități diferite (562-65). Sunt de acord nu numai că o falie a apărut între literatură și jurnalistică dar și că aceasta s-a produs și prin jurnalism ca rezulat al obiectivării știrilor, la care jurnalismul literar narativ a apărut ca o reacție. E foarte important să demonstrăm această "obiectivare" a știrilor pentru a demonstra modul prin care cred că operează jurnalismul literar narativ. Prin "obiectivarea" știrilor sau a jurnalismului înțeleg jurnalismul neimplicat care obiectivează lumea ca pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a produs și prin jurnalism ca rezulat al obiectivării știrilor, la care jurnalismul literar narativ a apărut ca o reacție. E foarte important să demonstrăm această "obiectivare" a știrilor pentru a demonstra modul prin care cred că operează jurnalismul literar narativ. Prin "obiectivarea" știrilor sau a jurnalismului înțeleg jurnalismul neimplicat care obiectivează lumea ca pe ceva diferit sau străin din punct de vedere al subiectului, fie că acesta e autor sau cititor. Aceasta se poate aplica evoluțiilor din ultima parte a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
perceptivă a lumii înconjurătoare. Într-adevăr, în timp de jurnalismul obiectiv și cel galben de senzație sunt deseori reprezentate ca aflându-se în opoziție, ele se confruntă cu aceleași probleme epistemologice. Many indică dar nu examinează dovezile că jurnalismul literar narativ a fost deseori (deci nu întotdeauna) asociat cu politica și ideologia Populismului-Progresiv și reflectă în textele sale acest lucru nu numai la întrepătrunderea dintre secole, dar și mai târziu, în anii '30 până în '40, și mai târziu între '60 și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
până în '40, și mai târziu între '60 și '70. Aceasta poate fi marcată de un traseu al crizei epistemologice pe care genul a încercat să-l remedieze. În altă parte, Yagoda identifică trei genuri în istoria jurnalismului literar: 1) jurnalismul narativ; 2) un jurnalism de implicare în care subiectivitatea jurnalistului se află la suprafața textului; 3) o scriere artistică prin care jurnalimul literar își capătă substanța în "stil" (15-16). Cred că toate aceste texte sunt în chip fundamental jurnalism narativ; toate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalismul narativ; 2) un jurnalism de implicare în care subiectivitatea jurnalistului se află la suprafața textului; 3) o scriere artistică prin care jurnalimul literar își capătă substanța în "stil" (15-16). Cred că toate aceste texte sunt în chip fundamental jurnalism narativ; toate reflectă într-un grad mai mare sau mai mic, chiar și în cazul unui scriitor ca John Hersey, o scriere subiectivă; și linia de demarcație între stilul literar și nonliterar nu poate fi găsite în astfel de texte - altfel
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
că temele pe care le abordează sunt prezente activ în cadrul genului. Eu consider, însă, că aceste teme sunt active alături de alte teme ca influențe și nu în calitate de categorii, iar faptul că acest gen funcționează într-un orizont, sau un continuum narativ face imposibilă o clasificare în categorii formulate modernist. Ajungem acum la selecții de texte care contribuie la istoricizarea genului. Dar, tocmai pentru că sunt selecții, nu au un concept istoric sintetic care să fie folosit permanent. Dar ceea ce le lipsește formal
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]