10,006 matches
-
cu un metru și jumătate, iar În apropierea țărmului, care Începea atunci la marginea centrului contemporan al orașului, a apărut o nouă fâșie de uscat. Aș vrea să regândesc ce i-a determinat pe acești oameni să-și părăsească căminul natal, pentru o mare necunoscută „nouă patrie”, aflată la așa depărtări și cu posibilități reduse de reîntoarcere?!! Care au fost primele impresii după un voiaj atât de lung și dificil, punând piciorul pe un pământ despre care nu știau mai nimic
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
chinezi, răspândindu-se și În teritoriile din jur, precum Coreea. Această filosofie a fost transformată În timp Într-o adevărată religie, iar Învățatul Confucius ridicat la rangul de sfânt. Cel mai importante temple se află În China În localitatea sa natală, și la Beijing, unde există până astăzi un important centru religios și cultural pentru adepții acestuia. Reluăm călătoria prin Yandong până la Kyongju, vechea capitală În timpul regatului Silla (secolul al VII-lea), un fel de Athena asiatică, construită după modelul capitalei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sigur e obișnuință... sau despre un dicton contrazis. Ori poate doar continuat... „Une fois n’est pas coutume” spun francezii: ce se Întâmplă o dată nu Înseamnă obișnuință. Dar dacă se Întâmplă de patru ori? Cred că prietenii, colegii, cititorii Bârladului natal i-au lansat o provocare doamnei Oltea Rășcanu Gramaticu. De fapt nici n-a fost nevoie de o provocare. A fost nevoie de un prim pas, o primă carte, pentru ca impenitenta globe trotter-iță să-și dea seama că răstimpul dintre
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
oferă sumare eclectice, fără o structură conturată. Poezie semnează Virgil Carianopol (Autobiografie), Matei Alexandrescu (Ursitoare), Radu Gyr (Sângele meu fumegând), proza e reprezentată de Coca Farago („Mi-e drag orașul în care m-am născut”: Craiova, o evocare a orașului natal prin personalități, străzi, parcuri, lăcașe de cultură), Lucrezzia Karrnabat (Capri: insulă de aur), Mihail Șerban (Vis). Sub pseudonimul George Lotru, George Lesnea traduce din Serghei Esenin și din poetul polonez Titus Czyzenski. În primul număr Ionel Teodoreanu creionează un portret
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
, Sabina Cornelia (25.III.1912, Târgoviște - 3.V. 1989, București), folclorist. Învață mai întâi în orașul natal și urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1930-1934), devenind aici asistent suplinitor (1934-1938) la Catedra de dialectologie și folclor romanic, asistent definitiv (1938-1947) la Catedra de istoria literaturii române vechi, șef de lucrări (1947-1952) la Catedra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
BĂCILĂ, Iosif (12.IX.1947, Dalboșeț, j. Caraș-Severin), poet. Este fiul Floarei Băcilă, funcționară, și al lui Iosif Băcilă, tâmplar. Urmează școala generală în localitatea natală, apoi liceul în comuna Bozovici (1961-1965) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1968-1972). A debutat cu poezie în revista „Orizont” (1979). Imaginea-cheie a liricii lui B. este aceea a locului natal, văzut ca spațiu privilegiat, generator de sentimente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285524_a_286853]
-
Băcilă, tâmplar. Urmează școala generală în localitatea natală, apoi liceul în comuna Bozovici (1961-1965) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1968-1972). A debutat cu poezie în revista „Orizont” (1979). Imaginea-cheie a liricii lui B. este aceea a locului natal, văzut ca spațiu privilegiat, generator de sentimente și aserțiuni lirice, textul reflectând puternice afinități cu poezia lui Lucian Blaga: „Să știi că-i frumos / Să te auzi în cuvânt / (veghe adunată într-un dor de-aurori); / În fiecare vers. E ceva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285524_a_286853]
-
a lui Alecu Russo („Un străbun/ Mi-a lăsat harul să cânt”), poeta aduce prin versurile sale tot o „cântare României”, simțind ca o datorie să descrie, în imagini grațioase și în versuri de o mare sinceritate și sensibilitate, meleagurile natale. Ea creează un spațiu de basm, un sat moldovenesc cu păduri, vii, livezi, încărcat de vegetație, poame, arome și culori, și un timp miraculos al anilor copilăriei, la care se întoarce mereu cu bucurie și nostalgie. Ca și Lucian Blaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
a conflictului lăuntric între tentația sionismului militant și combatant, cu năzuință mesianică, și atașamentul față de țara de baștină. În final protagonistul, Jair Stuparu, sfâșiat între imboldul de a emigra în Palestina și cel de a nu se despărți de solul natal și de spiritualitatea românească, se sinucide. Autorul includea această nuvelă într-un proiectat ciclu de scrieri dramatice și în proză, realizat doar în parte și rămas în manuscris. În amintirile sale a schițat, selectiv, episoade din cariera de dramaturg și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
ȘEITAN, Ion (1.XII.1932, Botoșești-Paia, j. Dolj), prozator și dramaturg. Este fiul Elenei (n. Molea) și al lui Constantin Șeitan, notar. După ce urmează Liceul Comercial „Gh. Chițu” din Craiova (1943-1951), va fi doi ani secretar de școală în comuna natală (1951-1952), după care intră la Școala Militară de Intendență și Finanțe din Craiova, absolvită în 1955. Va fi repartizat la Cluj ca ofițer la Brigada de Artilerie Antiaeriană (1955-1961), apoi se transferă la Întreprinderea de Construcții Căi Ferate (1961-1964). În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
studii oferă elemente și pentru fundamentarea programelor de investiții și de orientare a acțiunilor promoționale. Un sondaj realizat în 1998 în UE a arătat următoarele preferințe pentru petrecerea concediului, importante pentru planificarea turistică la nivel național: - țara de destinație: țara natală este destinația preferată de greci, spanioli, italieni, francezi și finlandezi; pentru restul (de ex., rezultatele din Luxemburg - 91%; Belgia - 74%; Germania 73%) o țară străină este principala alternativă; - tipul de destinație: se preferă litoralul (27%); muntele și orașele turistice (câte
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
excepție printre celelalte mari țări industriale. Investițiile industriale, sociale și în infrastructură au fost îndreptate spre aglomerațiile urbane, cu toate că Franța rurală reprezenta încă partea cea mai importantă a populației franceze. Focalizat împotriva mârșăviilor unei societăți franceze rămase la dangătul clopotului natal, efortul modernizării vieții publice avea în vedere destabilizarea sistemului de relații între stat și societate pus în act în timpul celei de-a III-a Republici. Acest sistem numit al "prefecților și no-tabililor"236 era special adaptat gestionării satelor. Notabili intermediari
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
, Tony (14.I.1910, Craiova - 12.III.1986, București), folcloristă. După studiile gimnaziale și liceale făcute în orașul natal, a urmat studii universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Între anii 1950 și 1967, a fost cercetătoare la Institutul de Etnografie și Folclor din București. După ce teoretizează Principiile clasificării legendelor populare românești (1966), le aplică practic în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
Brăila - 16.III.1986, București), poet, traducător și bibliograf. Este fiul Coraliei-Alexandrina (n. Pavlu) și al lui Heraclie Ralli, funcționar, poet de expresie franceză, cu două plachete tipărite la Brăila în 1885 și 1886. După terminarea școlii primare în urbea natală, R. a urmat ciclul secundar la liceele „Sf. Gheorghe” și „Gh. Lazăr” din București, trecându-și bacalaureatul în 1916. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din același oraș, absolvită abia în 1921, după război, la care a participat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
1984). Semne de lirism autentic se găsesc însă în partea secundă a acestuia, unde exuberanța juvenilă e contrapunctată de melancolia trecerii și a amintirilor. F. evocă aici copilăria, figura caldă a mamei, satul, grâul și pâinea, toamnele și pădurea paradisului natal. Cele mai reușite sunt poemele scurte, stilizate, ca în această stampă: „Cineva colindă prin mine / Și prin rugul pădurii. Un cocor a țipat. / Mugurii au spart / Din adânc găoacea naturii. // Departe, pe gresia morii / Vremea își trece / Fierul securii” (Primăvară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
MAZILU, Dumitru (29.XI.1922, Broșteni, j. Vrancea - 11.VII.1981, București), traducător, eseist și editor. Este fiul Matildei (n. Georgescu) și al lui Dionisie Mazilu, învățător. A urmat cursurile școlii primare în comuna natală, pe cele secundare la Liceul „Mihai Viteazul” din București (1933- 1941), devenind student la Facultatea de Drept a Universității din București (1941-1945) și, un timp, în paralel, la Facultatea de Litere, pe care nu a încheiat-o. Din anii studenției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288072_a_289401]
-
, Alexandru (27.II.1939, Luizi-Călugăra, j. Bacău), istoric literar. Este fiul Alexandrinei Melian (n. Bârzu) și al lui Vasile Melian, învățători. Urmează școala elementară în comuna natală, învață la Școala Medie Tehnică de Drumuri și Poduri din Bacău (1952-1953) și la Centrul Școlar Mediu de Energie Electrică și Electrotehnică „Iosif Rangheț” din București (1953-1955), absolvind în 1956, la Bacău, prin examen de diferență, și liceul. Funcționează ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
, Constantin (30.VII.1940, Jijila, j. Tulcea), prozator. Este fiul Olgăi (n. Mihai) și al lui Ion Vremuleț, funcționar. Urmează școala generală în comuna natală (1947-1951) și la Măcin (1951-1954), Liceul „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc (1954-1958) și Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită în 1965. Lucrează ca profesor la Școala Generală din comuna Băneasa, județul Galați, bibliotecar la Brăila și Galați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
1959-1963) muzeograf la Muzeul Regional al Banatului. Din 1963 face carieră universitară la Timișoara, devenind profesor în 1990. Își ia doctoratul în filologie franceză în 1975, cu o teză despre sensul secund al structurii simbolice. A locuit neîntrerupt în orașul natal până în 2000, când s-a stabilit la București. S-a aflat, de-a lungul anilor, în mai multe rânduri în Franța: în 1965 timp de o lună (cu o bursă de specializare), în 1972-1973 (a urmat timp de șapte luni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
adapta condițiilor politice noi (...). În prima parte a romanului, autorul a urmărit migrația spre Canal ca spre un Klondike dobrogean, a tot soiul de oameni: chiaburi doritori de a câștiga bani, tineri nostalgici ca tătara Sughiran, gonită de plictisul satului natal, un șofer fugit de frica urmăririi polițienești, entuziaști ca Jurașcu, îndrăgostiți dorind a se întâlni și așa mai departe, în afara celor care vin pe șantier cu dorința vie de a înfăptui o operă socialistă. Multitudinea la început este eterogenă și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
calea proprie literaturii, descriind trăsăturile specifice de caracter, psihologia și comportamentul unui creator de valoarea a ceea ce realizează, caracterizându-l prin relațiile cu celelalte personaje (...). Adversar al cosmopolitismului arhitectonic, Ioanide respectă specificul național și concepția lui are «rădăcini în solul natal». Concepția monumentală a cetății larg și unitar concepute în linii cutezătoare și sobre, a cetății cu monumente arhitecturale menite mulțimilor, e irealizabilă în societatea burgheză (...). Cartea e, deci, axată pe evenimentele care duc la zguduirea apolitismului și olimpianismului lui Ioanide
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale eroinei, cântece ale unei inimi tinere și dornice de fericire, de viață creatoare, dornice de a da înapoi în chip de invenții științifice, de înfăptuiri în folosul poporului, elanul, învățătura pe care i le-au dăruit patria, partidul (...). Dealuri natale, sondele mele, Vă închin gândul meu rușinat. Sunt ingineră aproape, dar nu știu Să dau înapoi ce mi-ați dat. De mult n-am mai dat pentru voi Nici cât sondorița de ieri, Ce planuri stângace croia Cu bietele sale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care să grupeze poemele - se întâlnesc deopotrivă versuri despre viața și sentimentele țăranilor colectiviști, ca și poezii de dragoste, o evocare lirică a lui Eminescu și cântece de Mai. Sub titlul Eliberarea Clujului, sunt înmănunchiate poezii care cântă descătușarea orașului natal al poetului. În ciclul Drumul minerilor, o încercare meritorie de poem epic, Aurel Rău tinde și reușește să cuprindă artistic momente esențiale ale vieții de ieri și azi a minerilor. Trei cântece despre viața și moartea lui Nikos Beloianis încheie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ieșene de pictură. Format și integrat organic în cadrul mișcării plastice de la Iași, el a reprezentat cu autenticitate specificul acesteia în toate genurile picturii. Născut la 20 iulie 1906, în comuna Vănciucăuți-Hotin, Călin Alupi și-a început pregătirea școlară în satul natal, apoi la Șendriceni, pentru ca în 1925 să vină la Iași pentru studii artistice. A urmat Academia de arte frumoase din Iași (19251932), fiind elevul unor prestigioși profesori și pictori, ca: Ștefan Dimitrescu, N.N. Tonitza, Octav Băncilă, Jean Cosmovici. A fost
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. BATCU, ALEXANDRU (1922-1963) MEDIC Reprezentant de marcă al școlii medicale ieșene, Conf.univ.dr. Alexandru Batcu s-a născut la 26 iulie 1922, în localitatea CeadîrLunga, județul Tighina din Republica Moldova. A urmat școala primară în localitatea natală și cursurile secundare la Bălți și Liceul Militar din Cernăuți, pe care le-a absolvit în 1941. S-a înscris la Facultatea de Medicină din Iași obținând, în 1948, diploma de Doctor în Medicină și Chirurgie. Datorită studiilor strălucite și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]