11,656 matches
-
zile, puțea cămașa pe ei, nu alta. S.B.: Nu s-au dus acasă, condiții de spălare nu. G.Ș.: Da, dar să vă spun de ce. Ei erau securiștii ăia de cereau: Pune-mi 5 kile de carne!". Erau șmecherii. Plângeau nevestele și-i chemau acasă. Le era frică fiindcă s-au dat șmecheri la ei în cartier. S.B.: Aaa, știau că vor trage ponoasele comportamentului lor abuziv. G.Ș.: Unul dintre ei mi-a spus să mă întâlnesc cu nevasta lui
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Plângeau nevestele și-i chemau acasă. Le era frică fiindcă s-au dat șmecheri la ei în cartier. S.B.: Aaa, știau că vor trage ponoasele comportamentului lor abuziv. G.Ș.: Unul dintre ei mi-a spus să mă întâlnesc cu nevasta lui ca să-mi dea să-i aduc schimburi și l-am întrebat ce a făcut atât de rău că îi era frică să meargă acasă. În cel mai rău caz primea o bătaie și atât. S.B.: Abuzurile și mulțimea dezlănțuită
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
respectiv, vocea lui Pașaliu, le atribuie picturii lui Pieter Janssens Elinga. Dar în același timp, acestea sunt calități ale vieții lui Antipa: un funcționar a cărui meserie presupune completarea certificatelor de deces și care în viața sa amoroasă - își înșeală nevasta, dar refuză să o părăsească - se supune rigorii și conformismului. Calmul domestic la care visează poate lua mai multe forme: "Poate să doarmă din nou, poate rămâne cu fața la perete, poate sări în mijlocul odăii, este regele acelei zile și se află
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
istoriei sociale. Chaucer și Langland ne-au păstrat două imagini ale societății secolului al XIV-lea. S-a constatat de timpuriu că prologul la Povestirile din Canterbury oferă o prezentare aproape completă a tipurilor sociale din epoca respectivă. Shakespeare, în Nevestele vesele din Windsor, Ben Jonson, în mai multe piese, și Thomas Deloney par să ne spună ceva despre burghezia din epoca elizabetană. 144 Addison, Fielding și Smollet zugrăvesc noua burghezie din secolul al XVIII-lea ; Jane Austen, mica nobilime rurală
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Din iad, fu răspunsul copilului. Atunci învățătorul, care nu întâlnise așa ceva în viața lui, cercetă amănunțit cazul copilului și ce credeți că a aflat? A aflat că tatăl și mama lui se certau foarte des. Când tatăl venea beat acasă, nevasta îi striga: „Piei, drace, din fața mea!” Atunci copilul se speria și voia să se ducă în brațele mamei, dar aceasta îl alunga, zicându-i: „Fugi, satano, nu mă mai necăji și tu, nu vezi ce iad e în casa asta
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
vorbe: „Mă tem că...” tocmai unde nu trebuie și nu le spui tocmai acolo unde trebuie! Ei, cum asta? răspunse Gheorghe. Uite așa, bine! Când aprinzi țigara, când intri în cârciumă, când zici vorbe rele, când înjuri, când nu lași nevasta și copiii la biserică, și în alte astfel de prilejuri, nu zici niciodată: „Mă tem că...”, cu toate că tocmai atunci ar trebui să le spui și nu numai să le spui, ci chiar să le și faci... Ce bine ar fi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
iconostas se mișcă în lumină; omul își plecă fruntea, cerând și primind iertarea. Paracliserul se uită nedumerit după un om care pleca din biserică cu capul descoperit. 96. Minciuni nevinovate, dar... cu urmări amare Bărbatul trăia atât de bine cu nevasta lui. Casa lor era o oază binecuvântată a adevărului. Dragostea, încrederea și adevărul stăpâneau peste ei. Adeseori se uitau la cei din jur și cu greu puteau pricepe zbuciumul și vrajba, minciuna și ura care stăpâneau viața lor învolburată. Cu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
atât mai mult atunci se simțeau cei doi soți stăpâni pe viața lor. Într-o zi, însă, se petrecu ceva nespus de simplu și totuși ciudat. Fiind dus în oraș, soțul avu de telefonat ceva acasă. 88 Îi răspunse voios nevasta. Îi spuse ce avu de spus și, când să închidă telefonul, femeia îl întrebă ca de obicei de unde vorbește. Lui îi veni în gând să glumească și-i spuse alt loc decât acela de unde vorbea la telefon. O minciună mică
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
odată cu 29 aprilie 1976. Președintele Franței de atunci (Valery Giscard d'Estaing) a aprobat Legea Regrupării Familiale. În conformitate cu ea, imigranții musulmani aveau dreptul să-și aducă în Franța soțiile și copiii. ,,Repatrierea extinsă a facilitat, pe alocuri, aducerea mai multor neveste. Bărbații căsătoriți inițial în Mauritania și Mali (acolo unde poligamia era încă recunoscută juridic) au putut oferi un pașaport francez tinerelor consoarte, dintre care nu puține însărcinate sau mame, deja, a trei-patru copii"179. În joc a fost o politică
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
deosebi, Reymont. Înlăturarea lirismului, plasarea în timp și spațiu mai exactă a faptelor „adevărate", spre deosebire de povestirile sadoveniene antebelice, nuvelistica lui Rebreanu exprimă răbufnirea instinctelor primare, proiectate pe un fundal social mai accentuat și mai concret ca în Răfuiala, Cântecul iubirii, Nevasta, Glasul inimii, Ofilire, Cerșetorul, Talerii etc. Toma Lotru, flăcăul înstărit din Răfuiala, e un caz de gelozie împinsă la limitele umanului, care duce la crimă.Nevasta acestuia, Rafila iubise înainte de a se căsători, pe Tănase Ursu, „sărac ca degetul”. Reîntorși
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
pe un fundal social mai accentuat și mai concret ca în Răfuiala, Cântecul iubirii, Nevasta, Glasul inimii, Ofilire, Cerșetorul, Talerii etc. Toma Lotru, flăcăul înstărit din Răfuiala, e un caz de gelozie împinsă la limitele umanului, care duce la crimă.Nevasta acestuia, Rafila iubise înainte de a se căsători, pe Tănase Ursu, „sărac ca degetul”. Reîntorși toți trei de la o nuntă unde Toma și-a lăsat femeia să joace cu fostul ei iubit, ros de o gelozie acumulată în timp, își ucide
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
pe care nu-l iubea, izbucnește la moartea bărbatului spre uimirea celor prezenți care cred că și-a pierdut mințile: „Nu mi-a fost drag! Mi-a fost urât! Mia mâncat viața, mi-a zdrobit inima, nu-l rabde pământul!”(Nevasta). De un realism dur e și povestea cerșetorului căruia, după ce i se redă vederea de către un medic filantrop, reacționează într-un fel cu totul ieșit din comun, dacă am ignora psihologia categoriei sociale căreia îi aparține: „Am venit boierule, să
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Deși așezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui pătimașe, nu se poate mulțumi cu averea pe care o dobândise și râvnește la Florica.Sfârșitul lui Ion este năprasnic: este omorât de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui. Finalul romanului surprinde satul adunat la sărbătoarea sfințirii noii biserici, descrie drumul care iese din satul Pripas, viața urmându-și cursul. Călinescu afirma că în planul creației Ion e o brută: a batjocorit o fata, i-a luat averea
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
atăt de revelatoare, dar sunt exact cele care se impuneau unei atenții calme, devin mai interesante tocmai prin platitudinea lor: niște țărani sunt bănuiți că ar fi furat porumb din hambarele boierului, sunt arestați și bătuti la postul de jandarmi; nevasta lui Melinte Heruvimu e bolnavă; unuia i se ia porcul; altuia i se termină merindele; un copil e tras de urechi; delegația de țărani e tratată cu indiferență la minister.” Prin aceste întâmplări, scriitorul întinde încet și stăruitor arcul acțiunii
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
așezată pe apă, apa care înconjură pământul, și pe stâlpi; și având uși pe lângă apă pe unde umblă făpturile îngerești, ca să ducă la Dumnezeu știri despre pământ." Într-un alt basm, Cu Cazarkina [Bârlea, II], un împărat se miră că nevasta sa nu mai naște, deși a depășit un an "de când se-ngroșa mereu". O babă îl sfătuiește pe împărat: "rânduiește copilu acela tot ce-ai la sufletu dumitale". Astfel, îi dori "să fie norocos, să aibă împărățiile de pe toată fața
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Spune-i la tata că pă când oi fi dă-nsurat, să-m caute Mândra Lumii dâncolo dă marjine mării!" Lulița Floare dalbă, care-nfloare pomii, învălește codrii [Mohanu] prezintă situația în care băiatul apare numai când este "ursat" să ia de nevastă o ființă cu însușiri miraculoase. Prima subclasă reunește totodată un set de pretexte din partea celui nenăscut pentru amânarea nașterii ("tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte", o fată făcută din rouă, fata lui "Jigmând de ceară", " Fata Nevăzută, Neauzită, din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
trei băieți și o fată năzdrăvană, Smanda. După o scurtă pauză, războiul este reluat, fără să știe împăratul că soția îi este însărcinată. Crivățul a venit însoțit de cei trei fii ai lui și-i cere, sfătuit de fermecătoarea lui nevastă "nădejdea de-acasă". Neștiind ce-nseamnă acest lucru, împăratul este de acord. Peste puțin timp, după ce-au făcut pace, nevasta naște ,,un dolofan leit ta-su: frumos și vioi de-ți era dragă lumea să te uiți la dânsul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
este însărcinată. Crivățul a venit însoțit de cei trei fii ai lui și-i cere, sfătuit de fermecătoarea lui nevastă "nădejdea de-acasă". Neștiind ce-nseamnă acest lucru, împăratul este de acord. Peste puțin timp, după ce-au făcut pace, nevasta naște ,,un dolofan leit ta-su: frumos și vioi de-ți era dragă lumea să te uiți la dânsul [ ... ]. Și creștea pruncul de se vedea cu ochii: într-un an se mări cât alții în trei; la șapte ani parcă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
iuțeala ardeiului, cere să fie potolită cu apă (ploaie ) ". Comentând basmele unde apare numele Pipăruș Petru, Simion Florea Marian arată că acest erou provine dintr-un fir de piper care a sărit jos de pe masă sau din alt loc, pe când nevasta mătura sau deretica prin casă și nu peste mult timp, naște un băiețel, Piper sau Pipăruș. Iar bietul Piper sau Pipăruș, nevoind maica să-i spuie, când o întreabă: de a avut surori au ba, sau cum se numește mireasa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
crește un om mirean în douăzeci de ani, ei au crescut în douăzăci dă zile. Când au crescut în douăzăci de zâle, au învățat și ei puțână carte acolo." Același mobil susține decizia unui împărat, disperat că nu-i făcea nevasta copil, de a chema în ajutor o vrăjitoare. Aceasta îi dă un măr pentru a rămâne împărăteasa gravidă [Iuda Nevăzută, Oprișan, II]. În Povestea lui Valache [Furtună] se obțin o sută de copii, nu unul, grație vrăjilor prin care un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
popi, "că nu e lucru curat" dintr-un măr să se ajungă în "halu acesta". Iapa, care mâncase miezul mărului și cojile, naște; mânzul se face mare, însă copilul refuză să apară. Soluția provizorie găsită de soțul disperat este încingerea nevestei cu cercuri "să nu se mai suie burta să mai crească, că zâcea că pleznește"; apoi, se duce să ceară sfatul altor împărați cu privire la situația soției sale, neștiind pe cine să salveze: mama sau copilul. Până la urmă, apelează la instanțe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-l în lumea vegetală. Busuiocu 1 este un alt element cu rol fertilizator frecvent întâlnit în povești. În Povestea cu Busuioc Verde-nflorit [Canciovici], Împăratul Verde ajuns la vârsta de 60 de ani fără copii, pleacă la vânătoare, poruncindu-i nevestei "până când a veni el, s-o găsească ori născândă, ori botezândă, în fine, să fie băiat." Împărăteasa, tristă, vede cum răsare în mijlocul camerei un busuioc, pe care îl înghite rămânând gravidă "imediat". Când vine împăratul de la vânătoare, o găsește în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de cal, pe care o pune la scăldătoare, o îngrijește 9 luni, până când capul de cal începe să vorbească. Le cere bătrânilor să meargă în pețit la Împăratul Roșu, care-l supune unor probe înainte de a-i da fata de nevastă. Îndeplinește cele trei probe și se căsătorește cu fata, mărturisindu-i și că are canon de îndeplinit de la părinți, să fie cap de cal și după ce-l va îndeplini, să devină iarăși un fecior frumos. În credințele românești despre "capul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
credințele populare românești, apare când "sfânt", când "al dracului"; legendele despre rac explică mersul său înapoi fie printr-o pedeapsă divină, fie prin împotrivirea sa de a-l urma pe Necuratul Mihai." Poveștile chinezești conțin cazuri asemănătoare. Un pescar și nevasta lui au obținut doi copii după ce au găsit un rac uriaș (din carapacea racului iese un motănel galben) și un ananas (din care iese o gâscă albă). Lacrimile pescarului și ale nevestei sale, căzând pe pieptul celor doi înghițiți de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Poveștile chinezești conțin cazuri asemănătoare. Un pescar și nevasta lui au obținut doi copii după ce au găsit un rac uriaș (din carapacea racului iese un motănel galben) și un ananas (din care iese o gâscă albă). Lacrimile pescarului și ale nevestei sale, căzând pe pieptul celor doi înghițiți de un crocodil, au dat viață inimilor acestora înălțate la norul alb. De aici au căzut pe pământ doi copii ca rupți din soare. Simbolismul porcului repetă, într-o formă degradată, pe cel
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]