10,865 matches
-
și rangurilor boierești, revizuirea relațiilor dintre proprietari și țărani. Deși nu răspundea dorinței de unire deplină, ea nu împiedica realizarea acesteia de către poporul nostru, prin propriile sale forțe. Puterile, trebuiau puse în fața faptului împlinit. În aceste condiții, viața politică din Principate, s-a concentrat, în jurul alegerilor pentru Adunările Elective. Adunarea din Moldova l-a ales drept candidat unic pe Al. I. Cuza, 5 ianuarie 1859. Adunarea Electivă munteană, era dominată de forțele conservatoare. În aceste împrejurări, liberalii au făcut apel la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
act politic a inaugurat politica faptului împlinit. Prin acțiunea sa, poporul nostru a semnat, la 24 ianuarie 1859, actul de naștere al statului modern român, România. România parcurgea, după 1859, un proces de adâncă înnoire. După realizarea unirii depline a Principatelor Române, s-a consolidat autonomia țării, în raporturile cu Poarta și marile puteri, promovându-se o politică națională, activă, conformă cu obiectivele majore, ce urmau a fi înfăptuite, independența absolută și crearea statului național al tuturor românilor. Principalele obiective ale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
nu au fost invitați la negocieri. Oficialii ruși au urmat aceeași conduită și în întocmirea tratatului de la San Ștefano de la 19 februarie 1878, care confirma condițiile armistițiului. Tratatul recunoștea independența României și a Serbiei, autonomia Bosniei și Herțegovinei, organizarea Marelui Principat al Bulgariei. Rusia a anexat cele trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad în schimbul Dobrogei și Deltei Dunării, nerespectând convenția din aprilie 1877, prin care garanta 71 integritatea teritorială a României. Prevederile acestui tratat au nemulțumit Austro-Ungaria, Germania
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
12/24 iunie 1878 de către Mihail Kogălniceanu cuprinde următoarele cereri: 1. Nici o parte din teritoriul ei actual să nu fie dezlipită de România, 72 2. Teritoriul românesc să nu fie supus unui drept de trecere în profitul armatelor rusești, 3. Principatul, în virtutea titlurilor sale seculare, să reintre în stăpânirea insulelor și durilor Dunării, împreună cu insula Șerpilor 4. El să primească, proporțional cu forțele militare ce a pus în linie, o indemnitate, sub forma care se va judeca mai lesnicioasă, 5. Independența
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
scena politică au fost: Partidul Național Liberal înființat în 1875, Partidul Conservator înființat în 1880, Partida Țărănească înființată în 1882, P.S.D.M.R.,1893. Influențați de marea realizare a fraților lor, românii din afara granițelor care după 1848, au continuau să trăiască în afara Principatelor, și apoi ale României, aflați sub diferite administrații și care nu au reușit să participe la viața politică, și-au evidențiat apartenența la o comunitate distinctă printr-o intensă activitate culturală. Transilvania, care până la 1848, a înscris în programele sale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
După înfăptuirea unirii din 1859, se arată în lucrare, independența devenise obiectivul major al luptei naționale și s-a trecut la pregătirea condițiilor pentru cucerirea independenței. După 1772, elita politică solicitase în memoriile adresate marilor puteri, statutul de independență pentru Principatele Române, programele revoluției din 1848 aveau ca obiectiv dobândirea independențe în 1850-1851, N.Bălcescu viza fondarea Statelor Unite ale Dunării care ar fi grupat pe români, maghiari și iugoslav, I. H. Rădulescu dorea “o republică universală a Europei”, în 1863 Al.
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
națională București, 1927. Idem, Mihail Kogălniceanu, scriitorul, omul politic, românul, Ed. Fundației, București 1935. Kogălniceanu, Mihail, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, Berlin, 1837. Kogălniceanu, Mihail, Dorințele partidei naționale în Moldova, 1851. Kogălniceanu, Mihail, Proiect privind drepturile Principatelor Unite supus spre dezbatere Adunării Ah-hoc al Moldovei, în Buletinul ședinței Adunării Ad-hoc al Moldovei, nr.23, Iași, 1857, ședința din 20 dec. Lapedatu, Alexandru, Antecedentele istorice ale independenței române, Conferințe ținute la Ateneul Român, 1927. Maiorescu, Titu, Istoria contimporană
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
război și de pace este o altă noțiune: congresul de pace, acesta apărând În lecțiile referitoare la secolele al XIX-lea și al XX-lea. Exemplu: Congresul de Pace de la Paris din1856 care a pus În discuție și problema unirii Principatelor Române; Congresul de Pace de la Berlin din 1878 ce a consfințit urmările războiului pentru independență. Congresul de pace desemnează o Întrunire internațională cu participarea Marilor Puteri care-și spun punctele de vedere la Încheierea tratatului de pace. Atunci când războiul nu
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
prăbușească întrucât nu a reușit "să umple formele vieții publice cu o spiritualitate autentică". Chiar dacă Țările românești s-au dezvoltat direct sub sfera de influență bizantină și ar fi putut fi, implicit, sub raport formal, teocratice, acestea nu au fost. Principatele dunărene erau creștine nu ca structură, ci atâta vreme cât domnii lor erau creștini. Precum toate statele moderne, România este un stat laic, "un organism hibrid". Pentru autoritatea laică, chestiunea religioasă este una strict politică, tratând-o ca atare. Autonomia Bisericii Ortodoxe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Kromprinzul, Constantin Iordan (ed.) O istorie a Rusiei, Nicholas Riasanovsky O istorie a statului și societății bizantine (vol. 1, 2), Warren Treadgold O istorie socială a cunoașterii, Peter Burke O scurtă istorie a Germaniei, Mary Fulbrook Orizont închis, Al. Zub Principatele române în raporturile politice internaționale, Leonid Boicu Politica Statelor Unite fată de Turcia între anii 1943 și 1952. De la neimplicare la alianță, Emanuel Plopeanu Propagandă și politică externă românească în secolul XX, Paul Nistor Putere și destin, Sol Shulman România post
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
A. Arțimovici, un funcționar superior al Departamentului Educației cu sediul la Odessa, scria într-o scrisoare către Ministerul Instrucțiunii Publice (11 februarie 1863): „Opinia mea este că va fi greu de oprit populația românească din Basarabia să folosească limba din principatele învecinate, unde populația românească concentrată poate dezvolta limba bazată pe elementele ei latine, care nu sunt bune pentru limba slavă. Direcțiile guvernamentale legate de acest caz, care urmăresc să creeze un nou dialect în Basarabia, mai puternic bazat pe limba
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
părinții nu vor dori ca urmașii lor să învețe o limbă diferită de cea pe care o vorbesc în mod curent”. Deși anumiți oficiali, asemeni lui Arțimovici, și-au dat seama că dezvoltarea unui dialect diferit de limba vorbită în Principatele Unite nu va fi niciodată o încercare încununată de succes, cei mai mulți funcționari guvernamentali țariști, urmărind țelul îndeplinirii politicii guvernului, au numit în mod tendențios limba majoritară moldovenească, chiar și în contextele în care româna se folosise întotdeauna până atunci. În
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
prin 1957-1959. Poate că este recomandată o reproducere a unor fragmente mai ample din manuscrisele lui Marx pentru a identifica mai ușor acele elemente convenabile românismului. Manuscrisul B 85: „Conferința de la Erfurt: Napoleon își dă consimțământul la anexarea celor două principate. Nu mult după aceea războiul izbucni între Franța și Rusia. Alexandru avea nevoie de trupele sale staționate la Dunăre. Propune pace turcilor, care, înlăturați de 10 ani din Principate, se simțiră fericiți să recâștige cele două provincii, chiar pierzând jumătate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Conferința de la Erfurt: Napoleon își dă consimțământul la anexarea celor două principate. Nu mult după aceea războiul izbucni între Franța și Rusia. Alexandru avea nevoie de trupele sale staționate la Dunăre. Propune pace turcilor, care, înlăturați de 10 ani din Principate, se simțiră fericiți să recâștige cele două provincii, chiar pierzând jumătate din Moldova. Tratatul din 28 mai 1812. Poarta renunță la Basarabia, Turcia nu putea ceda ceea ce nu-i aparținea, pentru că Poarta otomană n-a fost niciodată suverană asupra Țărilor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
recunoscuse acest lucru, când la Carlowitz, presată de poloni să le cedeze MoldoVlahia, ea răspunde că nu are dreptul de a face vreo concesiune teritorială, deoarece capitulațiile nu-i confereau decât un drept de suzeranitate”. „În timpul ultimei lor ocupații în Principate, rușii s-au arătat așa cum sunt: jaful și ocuparea Basarabiei au spulberat toate iluziile. De altfel rusul este complicele fanarioților”. „Limba română e un fel de italiană orientală. Băștinașii din MoldoVlahia se numesc ei înșiși români, vecinii lor îi denumesc
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
noastră, „istoricul” Vasile Vieru face un deserviciu enorm chiar „cauzei moldovenismului”, prin argumentația sa absurdă ce nu permite păstrarea celei mai fragile credibilități. Despre cele două naționalități vorbește și Grigore Romanenco, istoric, eminent al învățământului public din Republica Moldova: „despre unirea Principatelor române și despre un Stat Unitar Național Român Modern nu putea fi vorba, pentru că ele nu existau pe harta Europei (nu știm daca afirmă inexistența celor două principate, poate o exprimare nefericită n.n.). Moldova și moldovenii cu limba lor moldovenească
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și Grigore Romanenco, istoric, eminent al învățământului public din Republica Moldova: „despre unirea Principatelor române și despre un Stat Unitar Național Român Modern nu putea fi vorba, pentru că ele nu existau pe harta Europei (nu știm daca afirmă inexistența celor două principate, poate o exprimare nefericită n.n.). Moldova și moldovenii cu limba lor moldovenească s-a unit cu Valahia (Muntenia) și cu valahii cu limba lor valahă, limbă aproape identică cu cea a moldovenilor”. Prin schimbarea denumirii statului, anterior numit Principatele Unite
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
două principate, poate o exprimare nefericită n.n.). Moldova și moldovenii cu limba lor moldovenească s-a unit cu Valahia (Muntenia) și cu valahii cu limba lor valahă, limbă aproape identică cu cea a moldovenilor”. Prin schimbarea denumirii statului, anterior numit Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, în România, de către domnul moldovean Cuza, a apărut „o nouă națiune, artificială, inexistentă”. Apoi, unii moldoveni s-au convertit în români, majoritatea însă „și-au păstrat mândrul nume etnic de moldoveni și limba moldovenească până în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
mai sus: „Eu stau ferm pe poziție că limba moldovenească este IDENTICĂ cu limba română, dat fiind faptul că limba română are la bază lexicul și ortografia veche ale limbii moldovenești, care a fost pusă în uz imediat după Unirea Principatelor Moldova cu Valahia, în 1859, constituind statul modern România - numindu-se de atunci limba română, conform denumirii statului” (!!!) Ar fi într-adevăr un caz unic în istorie cum un stat adoptă limba unei regiuni cotropite (așa cum este înfățișată unirea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
variantă monstruoasă a unirii, discriminatorie și păgubitoare pentru moldoveni. În urma acestei manevre, moldovenii au fost aduși în casă nouă nu ca stăpâni de rând cu românii, dar în calitate de chiriași anonimi lipsiți de orice drepturi. Datorită poziției trădătoare a unioniștilor din Principatul Moldovei, moldovenii au fost lipsiți chiar și de dreptul de a purta în continuare numele lor de neam tradițional istoric - moldoveni, de a-și numi limba cu numele strămoșesc - moldovenească, iar românii vor fi liberi în toate acțiunile lor antimoldovenești
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a fost în realitate, rodul unor intrigi politice). Despre evenimentele de la mijlocul secolului al XIX-lea, se exprima astfel: „Încălcarea brutală de către cercurile politice valahe a prevederilor Conferinței de la Paris, amestecul sfidător în treburile interne ale Moldovei, alungarea de pe tronul Principatelor Unite Moldova și Valahia a moldovanului Alexandru I. Cuza, dictatul politic și spiritual au făcut ca nemulțumirea față de unirea din 1862 să devină generală, culminând cu răzvrătirea împotriva aducerii cu voia turcilor a unui rege neamț de credință străină”. Maniera
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
paginile anterioare arătam că, în lucrări ca cele ale lui Vasile Stati sau Victor Stepaniuc, sunt avansate o serie de evenimente ale trecutului care, după părerea lor, dau legitimitate statului moldovenesc de astăzi. Întrucât Republica Moldova este proclamată stat succesor al principatului Moldovei din Evul Mediu, data tradițională a întemeierii statului de la est de Carpați, sub Bogdan I, a căpătat semnificații deosebite pentru ei. Împlinirea a 650 de ani de la descălecatului lui Bogdan constituie, așadar, un nou prilej de sărbătoare, de mistificări
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
rostește în cuvintele acestora”; subliniază însă și unitatea locuitorilor de la est și de la sud de Carpați: „ei nu se deosebesc întru nimic de italieni nici prin restul felului lor de vorbă, cu toate că acest neam este despărțit în două principate, în Moldova și Istria, sau Valahia Transalpină sau Montană”. De unitatea de limbă și de origine a locuitorilor din Țara Românească și din Moldova erau conștienți și cronicarii polonezi. Ioachim Bielski stăruie asupra unității de neam a muntenilor și moldovenilor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dialectele italienilor, când întreabă ei pe cineva dacă știe să vorbească pe limba valahă, spun „Oare știi românește? Sau (când întreabă) dacă este valah, îl întreabă dacă este român””. De asemenea, numeroși călători atestă existența românilor în toate cele trei principate carpato -dunărene”. Episcopul Bandini arăta, la mijlocul secolului al XVII-lea, că locuitorii orașului Iași sunt „români, pe lângă care unguri, armeni, greci, bulgari, albanezi, turci, tătari, poloni, ruteni, sași, moscoviți și puțini italieni”. Cam în aceeași vreme (1644), Paul Beke afirma
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Valahia sunt populate de români: „S-au întreprins două încercări de a elibera creștinii de la diferite margini europene ale Imperiului otoman, a grecilor în Morea și a românilor în Moldova și Valahia”. Chiar în 1859 apărea lucrarea lui S. Palauzov, Principatele Române Valahia și Moldova sub aspect istoricopolitic. Chiar din titlu reiese că autorul era conștient de unitatea etnică a locuitorilor de la est și sud de Carpați. Termenii de „Țara Românească” și „Pământul românilor” sunt folosiți cu sensul de teritoriul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]