11,416 matches
-
II-lea (1279-1213 î.Hr.) și Merneptah (1213-1203 î.Hr.), venind de pe mare, au atacat Egiptul. Alături de acesti filisteni, identificați prin etnonimul „peleset”, inscripțiile de la Medinet Habu menționează grupurile etnice „tkr” ("tieker"), „dnw” ("danu"), „șrdn” ("șardana"), "șekeleș" și "uașaș" ("wașaș"). Textul inscripției relatează despre confruntări masive între egipteni și „popoarele mării”, purtate pe mare și pe uscat, probabil imediat după 1177 î.Hr. și soldate cu respingerea invaziei. Un alt izvor istoric datat în jurul anului 1185 a. Chr., descoperit în ruinele anticului Ugarit (astăzi
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
în Pentapolis. Abia după aceasstă dată filistenii încearcă să-și extindă treptat sfera influenței politice și militare și asupra zonei deluroase, locuită în această perioadă de triburi israelite. Expansiunea filistenilor a dus la confruntări militare cu israeliții, despre care Biblia relatează frecvent (Ios. 13: 2-3; Iud. 3:31; Iud. 13-16) și confirmate parțial de cercetările arheologice. Potrivit Bibliei, între filisteni și israeliți au loc contacte sociale și o osmoză culturală, facilitată și de căsătoriile mixte. Abia după instaurarea monarhiei, în timpul regilor
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
genealogia tradițională biblică (Gen. 10:15-19). Prezența lor în Canaan este atestată deja în jurul anului 2000 a. Chr. Canaaniții au fondat o serie de orașe-state, în vecinătatea cărora, ulterior, filistenii au ridicat localitățile Asdod (ebr.Ashdod) și Ekron. Potrivit informațiilor relatate de inscripțiile de la Alalah, în secolul al XVIII-lea țara "Amurru" făcea parte din Siria. Între anii 1500-1380 a. Chr. teritoriile canaanite au fost incluse în statul egiptean, iar ceva mai târziu, după 1380, părțile sale nordice au intrat la
Canaan () [Corola-website/Science/303338_a_304667]
-
rândurile credinței drepte. Dumnezeu le-a predestinat fiilor lui Israel soarta. "Noi am hotarat în Carte, fiilor lui Israel: „Voi veți semăna stricăciunea de două ori pe pământ, si cu mare trufie că veți purta.” "(17: 4) În Coran se relatează pe larg fugă israeliților din Egipt, avându-l în frunte pe profetul Moise. Sunt relatate episoadele atunci cand Moise este trimis de Dumnezeu la Faraon să-l avertizeze de distrugerea Egiptului, în cazul în care faraonul nu se oprește și nu
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
Carte, fiilor lui Israel: „Voi veți semăna stricăciunea de două ori pe pământ, si cu mare trufie că veți purta.” "(17: 4) În Coran se relatează pe larg fugă israeliților din Egipt, avându-l în frunte pe profetul Moise. Sunt relatate episoadele atunci cand Moise este trimis de Dumnezeu la Faraon să-l avertizeze de distrugerea Egiptului, în cazul în care faraonul nu se oprește și nu îi lasă pe fii lui Israel să părăsească Egiptul. Mai sunt redate plăgile, traversarea mării
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
cunoscută lucrare a lui. Scena dialogurilor este casa lui Cephalus în Piraeus, un oraș-port conectat de Atena de Zidurile Lungi. Despre Socrate se știa că nu se aventura de obicei prea mult în afara Atenei. Întregul dialog este, cel mai probabil, relatat de Socrate cu o zi după ce a avut loc - posibil lui Timaeus, Hermocrates, Critias și unui necunoscut, dar interpretarea aceasta nu este sigură. Personaje minore În prima carte, sunt propuse două definiții date justiției, dar ele sunt socotite drept necorespunzătoare
Republica (Platon) () [Corola-website/Science/303364_a_304693]
-
Toate sesizările au fost însă respinse de Secția Militară. Potrivit directorului IICCMER, „aceste sesizări au fost respinse pentru diferite motive, fie pentru că nu s-au identificat elementele consititutive ale infracțiunii, fie că a intervenit prescripția”. Cazul Paraschiv. Directorul institutului a relatat cazul dizidentului Vasile Paraschiv, care a fost răpit, torturat și lăsat să moară într-o pădure 1979. În acest caz, institutul a sesizat Parchetul pentru tortură. Parchetul a schimbat însă încadrarea în abuz în serviciu și a constatat că infracțiunea
Stejărel Olaru () [Corola-website/Science/303413_a_304742]
-
de către domnitorul care era de origine munteană. Ca urmare a dărâmării primei biserici la puțin timp după ridicare, domnitorul Petru Șchiopul a ctitorit o a două biserică pe un deal din apropierea orașului, ce domină valea râului Nicolina. Acest eveniment este relatat astfel de cronicarul Grigore Ureche: ""Într-acestaș an (1583, n.ns.) , daca s-au așezat Pătru vodă la domnie, nu vru să lase în deșert pomana sa, carea o zidisă întăi, mănăstirea Galata din vale, care apoi să răsipisă, ci cu
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
stabilit întâi tabăra la Frumoasa, apoi la Țuțora, unde a strâns o oaste compusă din moldoveni, turci și lipcani, după care s-a stabilit la Galata. El a făcut un șanț întărit în jurul mănăstirii, unde a așezat străjeri. Iată cum relatează cronicarul Ion Neculce: ""Și de frica viziriului și de rușine s-au întorsu iarăș înapoi la Gălata. Ș-au făcut hendichiu în giuru împregiurul taberii ș-au pusu străji buni. Ș-au șădzut toată vara acolo, pân-în toamnă la
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
dintre marile reușite de politică externă ale lui Truman, și l-a ajutat mult în campania pentru realegere din 1948. Truman se interesase de multă vreme de istoria Orientului Mijlociu și citise multe cărți de istorie antică și despre evenimentele relatate în Biblie. El simpatiza cu cei ce doreau o țară a evreilor în Palestina Mandatară. Ca senator, el îi asigurase pe liderii evrei de susținerea sa pentru sionism, și la un miting din Chicago din 1943, el ceruse o țară
Harry S. Truman () [Corola-website/Science/302331_a_303660]
-
a trimis la tătari pe vel-banul Macriu și pe vel-vistiernicul Constantin Costachi pentru a obține un ajutor de vreo 2.000-3.000 de călăreți tătari. Au acceptat să vină mai mulți tătari decât ceruse domnitorul, cam 5.000-6.000 după cum relatează Neculce, iar vistiernicul Costachi i-a așezat în apropierea Mănăstirii Aroneanu și s-a dus să-l anunțe pe voievod. În ianuarie 1717, pe o vreme foarte friguroasă, o oaste de 200 de soldați austrieci sub comanda căpitanului François (Ferencz
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
oastea sa, s-a retras la Mănăstirea Cetățuia. Pe după-amiază, trupele austriece se aflau în jurul Mănăstirii Cetățuia, după ce-și lăsaseră caii la poalele dealului. Acolo, ei așteptau să le sosească scările cerute pentru a escalada zidurile cetății. Ion Neculce relatează astfel acest moment: "„Atuncea cătanele veniia. Frențe pre supt dial, cu vo 200 de nemți, iar Velicico, cu moldoveni și cu cătane lovis-înainte în târgu și slobodzisă și temnițile și cuprinsese și Cetățue; numai nu să putea lipi, că-i
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
totalitate, pe ea fiind scris în limba greacă următorul text: "„Aici se odihnește robul lui Dumnezeu ... frate al lui Io Duca Voievod ... a fiului său Ioniță cu Maria”". Biserica a fost înzestrată cu odoare de preț și veșminte scumpe, după cum relatează cronicarul Nicolae Costin. Multe dintre acestea s-au pierdut din cauza neglijenței egumenilor greci. S-a mai păstrat un Orar din catifea roșie, decorat de Doamna Anastasia cu broderii lucrate cu fir de aur și argint, pe care se află următoarea
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
Cetățuia, a sfinților, vestiților, pretutindeni lăudaților și în frunte mergători Apostoli Petru și Pavel, de către preacucernicul și preastrălucitul Domn a toată Moldova și ctitor, domn domn Io Duca Voievod, spre veșnică pomenire. În anul 1669”". Cu privire la acest clopot, N.A. Bogdan relatează o legendă potrivit căreia acest clopot a denumit "Buciumul lui Duca-Vodă" deoarece avea un sunet deosebit de puternic. El se afla la un cioban bogat din Munții Dornei, de la care a fost luat și dus la Cetățuia. Ciobanul și-a părăsit
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
Prietenul său, Sméagol, l-a ucis pentru a obține inelul. Fiind renegat de către cunoscuți, Sméagol s-a ascuns în Munții Cețoși unde, fiind corupt de către puterea Inelului a devenit o creatură slabă, pe nume Gollum. Mult mai târziu, după cum este relatat în Hobbitul, un alt hobbit pe nume Bilbo Baggins, găsește inelul în peștera în care locuia Gollum și îl ia acasă la Fundătura, neștiind că este ceva mai mult decât un inel magic, cu care se putea face invizibil. Cele
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
În cadrul campaniei, Eisenhower a vorbit în special despre planurile pe care le avea el pentru țară, lăsând campania negativă în seama colegului său. Pe la jumătatea lui septembrie, candidații republicani s-au confruntat cu o criză majoră. În mass-media s-a relatat că Nixon deține niște fonduri politice, întreținute de susținătorii săi, din care îi sunt rambursate cheltuielile politice. Asemenea fonduri nu erau ilegale, dar îl expuneau pe Nixon la acuzații de posibil conflict de interese. Cum începuseră să apară presiuni asupra
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
ochii lumii, și că incertitudinea ar dăuna intereselor americane. La sfârșitul mandatului său de vicepreședinte, în ianuarie 1961, Nixon și familia sa s-au întors în California, unde el e practicat avocatura și a scris o carte intitulată ", în care relata cazul Hiss, infarctul lui Eisenhower și Criza Fondului care fusese rezolvată de discursul Checkers. Liderii republicani locali și naționali l-au încurajat pe Nixon să candideze împotriva lui Pat Brown pentru funcția de guvernator al statului California la alegerile din
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
bazat pe un informator denumit „"—care ulterior s-a dovedit a fi , director asociat la FBI—care i-a pus în legătură cu oamenii administrației Nixon. Nixon a desconsiderat scandalul ca fiind o simplă mașinațiune politică, acuzând articolele de presă ce-l relatau că sunt polarizate și mincinoase. Un șir de dezvăluiri a clarificat însă că Comitetul pentru Realegerea Președintelui Nixon, și apoi Casa Albă, au fost implicate în tentative de sabotare a democraților. Consilieri de rang înalt cum ar fi consilierul juridic
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
început să lucreze ca funcționar într-un birou de avocatură, având șansa să ajungă avocat. Nu i-a plăcut însă această profesie și după o scurtă perioadă de timp, în care a lucrat ca stenograf la tribunal, a devenit ziarist, relatând dezbaterile parlamentare și călătorind prin Anglia cu poștalionul, ca să scrie despre campaniile electorale. Reportajele sale vor fi publicate sub titlul „Schițe de Boz” (în ), Boz fiind pseudonimul său literar. Va continua să publice în ziare cea mai mare parte a
Charles Dickens () [Corola-website/Science/302460_a_303789]
-
lui Marte, în scopul cărora s-a construit o arenă specială "Odeum", cu o capacitate de 10.000 de spectatori. Muzică este prezentată în teatrul latin prin intervențiile instrumentale care acompaniau declamația, sau prin însăși cântarea vocală cu text. Se relatează că "Bucolicele" lui Vergiliu și "Heroidele" lui Ovidiu au fost declamate pe fond muzical. Diferite întruniri familiale erau ocazii în care se cântă vocal sau la instrumente. Acestea au favorizat dezvoltarea unor genuri muzicale cu o bogată și variată tematica
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
de Dumnezeu. Și această lucrare a fost suspendată degrabă. Regele, demonstrându-și încă o dată protecția, a devenit oficial noul sponsor al trupei lui Molière. Cu minunată muzică de Lully, Molière a prezentat "L'Amour médecin" (Doctorul Iubire); subtitlurile acestei ocazii relatând că lucrarea a primit „par ordre du Roi“, din ordinul regelui, aceasta înregistrând o mult mai caldă recepție decât predecesoarele sale. în 1666, "Le Misanthrope" a fost produsă. Se considera acum în mare măsură cea mai distinsa capodoperă a lui
Molière () [Corola-website/Science/299483_a_300812]
-
Thomas Schippers. Întotdeauna el a cântat cu o brățară din piele, pentru a-i sprijini ligamentele din încheietura mâinii sale, deoarece a prezentat dureri după ce a fost torturat în închisoare. În ""Cannons and Flowers"" (Tunuri și Flori) - autobiografia sa, Cziffra relatează povestea lui de viață până în 1977, anul în care a înființat "Fundația Cziffra", amplasată în Frambourg. Fiul lui Cziffra, György Cziffra Jr., a fost un dirijor profesionist și a participat la mai multe concerte și înregistrări cu tatăl său. Totuși
György Cziffra () [Corola-website/Science/304481_a_305810]
-
de 69 de ani." Ia vârsta aceea a început Bradbury să facă primele numere de iluzionism, care îi plăceau la nebunie. Dacă nu ar fi descoperit scrisul, ar fi devenit magician. Bradbury pretindea că influențele asupra sa au fost variate, relatând despre discuții pe care le-ar fi purtat cu poeții și scriitorii săi preferați Robert Frost, William Shakespeare, John Steinbeck, Aldous Huxley și Thomas Wolfe. De la Steinbeck ar fi învățat "cum se scrie obiectiv, privind totuși în interior fără a
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
fost regizat de Steven Spielberg, iar scenariul a fost redactat de Melissa Mathison. Efectele speciale au fost create de Carlo Rambaldi și Dennis Muren. Din distribuție fac parte Henry Thomas, Dee Wallace, Robert MacNaughton, Drew Barrymore și Peter Coyote. Filmul relatează povestea unui băiat, Elliot, care se împrietenește cu un extraterestru botanist eșuat pe Pământ, numit E.T., care încearcă să se întoarcă acasă pe planeta lui. Elliott, împreună cu prietenii săi, încearcă să-l ajute să se întoarcă acasă, încercând în același
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]
-
Rock for România din februarie 1990; Turnee Holograf și Compact în țară (peste 50 de concerte); Spring Rock Festival din 2002. De asemenea, a efectuat transmisii în direct pentru mai multe posturi de radio (de exemplu, la Radio Total a relatat de la concertele Pink Floyd și Chris de Burgh din Germania). În 1992 a prezentat emisiunea TV "Ei și" (realizator Mihai Godoroja) difuzată pe TVR în 12 episoade. Printre invitați s-au numărat: Lăură Stoica, Iris, Valeriu Sterian. Din 1993 a
Andrei Partoș () [Corola-website/Science/304587_a_305916]