14,124 matches
-
apud M. Perry et al., 1983, 281). Psihosociologia vestimentației a căpătat identitate cu precădere în orientarea gestalist-cognitivistă și în cea socio-culturalistă îndeosebi în anii '70 ai secolului trecut. Opțiunile cercetătorilor se îndreptau spre ipotezele din perimetrul cogniției sociale și interacționismului simbolic cu scopul de a desluși efectul vestimentației asupra formării primei impresii (L.L. Davis și S.J. Lennon, 1988; S.J. Lennon, 1986; S.J. Lennon, 1986 și F.G. Miller, 1984), modul în care indivizii percep obiectele vestimentare și le codifică în memorie (K.K.P.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de la Universitatea Howard (SUA) au condus un proiect de cercetare intitulat Youth Dress and Behavior. Ideea cercetării survenea pe fondul dezbaterilor din societatea americană asupra introducerii uniformelor pentru elevii din ciclul preuniversitar și pentru studenți, prospectivă care urmărea limitarea "violenței simbolice" a hainelor adolescenților și implicit a comportamentelor agresive. Totodată se dorea formalizarea cadrului de educație, în sensul că elevii și studenții "afișau prea multe branduri comerciale, fiind deosebit de sensibili la acestea" (V. LaPoint, 2003, 403). În ce sens hainele determină
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
192). Relaționată acestui cadru teoretic, tema prezentei lucrări are ca repere teoriile sociologilor americani Herbert Blumer, Gerge Herbert Mead, Charles Horton Cooley și Erving Goffman. De obicei, contribuția acestor autori este consemnată în sociologie și psihosociologie în secțiunile dedicate interacționismului simbolic, perspectivă care studiază modul în care folosim și interpretăm simbolurile nu doar pentru a comunica între noi, ci și pentru a crea și menține impresii despre noi înșine și despre alții, pentru a construi un sens al sinelui. De aici
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sine? Ce imagini ale sinelui își construiesc și își proiectează indivizii? Cum influențează audiența managementul impresiei? Impresia creată este falsă sau sinceră? Diferă indivizii în strategiile lor de gestionare a impresiilor?". În continuare, voi prezenta câteva cercetări care explică "înfățișarea simbolică în context social" (S.B. Kaiser, 1995/1997, 1). Termenul "interacționism simbolic" a fost creat de unul dintre discipolii lui Mead, Herbert Blumer, în 1938, pentru a desemna o perspectivă teoretică în psihologia socială, al cărui concept central median este "interacțiunea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Cum influențează audiența managementul impresiei? Impresia creată este falsă sau sinceră? Diferă indivizii în strategiile lor de gestionare a impresiilor?". În continuare, voi prezenta câteva cercetări care explică "înfățișarea simbolică în context social" (S.B. Kaiser, 1995/1997, 1). Termenul "interacționism simbolic" a fost creat de unul dintre discipolii lui Mead, Herbert Blumer, în 1938, pentru a desemna o perspectivă teoretică în psihologia socială, al cărui concept central median este "interacțiunea simbolică" (J. Queiroz, 1995 citat de E. Stănculescu, 1996, 41). Arnold
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în context social" (S.B. Kaiser, 1995/1997, 1). Termenul "interacționism simbolic" a fost creat de unul dintre discipolii lui Mead, Herbert Blumer, în 1938, pentru a desemna o perspectivă teoretică în psihologia socială, al cărui concept central median este "interacțiunea simbolică" (J. Queiroz, 1995 citat de E. Stănculescu, 1996, 41). Arnold Rose (1962) rezumă principale teze ale interacționismului simbolic astfel: (1) noi trăim într-un mediu care este în același timp fizic și simbolic, iar semnificațiile lumii și ale acțiunilor noastre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
al cărui concept central median este "interacțiunea simbolică" (J. Queiroz, 1995 citat de E. Stănculescu, 1996, 41). Arnold Rose (1962) rezumă principale teze ale interacționismului simbolic astfel: (1) noi trăim într-un mediu care este în același timp fizic și simbolic, iar semnificațiile lumii și ale acțiunilor noastre sunt construite de noi înșine cu ajutorul simbolurilor; (2) datorită faptului că împărtășim cu ceilalți aceleași simboluri semnificative (pe care Mead le deosebește de semnalele naturale) noi avem capacitatea de a "ne pune în locul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Stone (1962, 102), unul dintre sociologii formați sub îndrumarea lui Herbert Blumer la Universitatea din Chicago, sublinia relația dintre îmbrăcăminte și aspectele sinelui. De fapt, avem de-a face cu una din multiplele aserțiuni formulate în liniile teoretice ale interacționismului simbolic: din moment ce ne îmbrăcăm, ne prezentăm sau ne adresăm unei audiențe ale cărei reacții sunt esențiale pentru stima de sine (ibidem). La nivel de maximă generalitate, "sinele" (self) se referă la ideile și sentimentele pe care le avem despre noi înșine
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sublinia acest aspect al relației rol-vestimentație". Începând cu anii '60 ai secolului trecut, când mișcările protestatare ale tinerilor din Occident marcau diferența față de cultura dominantă (D. Hebdige, 1979/2003, 17), stilurile vestimentare ale acestora au devenit o modalitate de identificare simbolică subculturală și de contestare a prejudecăților morale și sexuale. În anul 1968, "tinerii uită să-și mai tundă părul și blochează accesul în universități" (M. Roman și C. Ștefănescu, 1999, 33-35). Mai mult decât atât, ei adoptă o nouă modă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în a dansa charleston" (M. Conti, 1970, 272). Acestea sunt doar câteva exemple care susțin relația hainelor cu realitatea referențială, adoptarea unei ținute vestimentare fiind "un fenomen al conotației [sociale n.n.]" (R. Barthes, 1967, 25). În acord cu premisele interacționismului simbolic, o cercetare condusă de Susan B. Kaiser et al. (1984, 133) a pus în evidență faptul că acționăm asupra obiectelor în baza semnificațiilor pe care le atribuim acestora. Cercetarea urma să măsoare opiniile unui lot de 261 de adulți, identificând
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
contextele culturale sunt favorabile afișării acestor haine. Revista The Economist (2008, 40) informează că în Franța, Germania și Danemarca există deja legi care stipulează interzicerea purtării vălului islamic în școli și în administrația publică. Media relatează deseori cazuri de "neadecvare simbolică" între haine și normele culturale, subliniind fie "șocul civilizațiilor", fie lipsa de emancipare sau rigorile religioase. Interviurile și grupurile de discuții cu femei musulmane realizate de sociologul francez Alain Touraine în 2005 au relevat că purtarea vălului nu are legătură
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
produce fără o dublă constrângere: pe de o parte cea a rolului, și pe de altă parte, cea a ritului (E. Morar, 2003, 100-101). Erving Goffman a inițiat, în sociologie, modelul dramaturgic de analiză al comunicării, cu accent pe aspectele simbolice ale vieții sociale, arătând cum acționează și reacționează individul în interacțiunile cotidiene sub impactul prezenței celorlalți și al motivației de menținere a unei impresii favorabile despre el însuși. Conform acestui model explicativ, sinele se convertește într-o serie de "fețe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cantitative a modei, orientare care domină și astăzi mediile academice. Retrospectiva istorică asupra evoluției studiilor modei îmi permite să afirm că sociologia modei este o disciplină tânără, fundamentată teoretic în deceniul al șaptelea al secolului trecut. La acea vreme, interacționismul simbolic, prin Herbert Blumer, Ervin Goffman, Gregory Stone, și structuralismul, reprezentant de Roland Barthes, Dick Hebdige, John Hartley, se afirmau în perimetrul unor discipline precum psihologia socială, semiotica, sociologia și studiile culturale. Acestea sunt de fapt și orientările teoretice care vor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
degrabă eclectice decât subordonate unor teorii sau paradigme. Acest lucru nu înseamnă că specialiștii din domeniu nu dispun de o bază teoretică și metodologică de cercetare, ci din contră, anumite concluzii ale unor studii din perimetrul cogniției sociale și interacționismului simbolic și-au găsit aplicația practică în diferite domenii cum ar fi: în management organizațional și resurse umane, prin dezbaterea privind codul vestimentar în organizații; în schimburile interculturale, prin necesitatea însușirii normelor culturale, religioase și etnice privind îmbrăcămintea; în diplomație, prin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
the kimono in Japanese consumer culture", în Fashion Theory, 12, 3, 2008, pp. 59-376. Balzac, Honoré de, Patologia vieții sociale, traducere de L. Zoicaș, Editura Grafoart, București, 2006. Barbu, Bogdan, " Sunetele libertății, sunetele decadenței", în B. Barbu, Vin americanii. Prezența simbolică a Statelor Unite în România Războiului Rece, Editura Humanitas, București, 2006, pp. 281-312. Barcan, Ruth, "Regaining what mankind has lost through Civilization: Early Nudism and Ambivalent Moderns", în Fashion Theories, 8, 1, 2004, pp. 63-82. Baron, Stephen W., "The Canadian West
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Lieutenant, reprezentantul regelui în Irlanda. El era ajutat de un prim-secretar (Chief Secretary), însărcinat cu problemele de securitate și ordine publică și care avea în subordine trei subsecretari de stat. Sediul birocrației engleze în Irlanda devenea Castelul Dublinului, centrul simbolic al prezenței Albionului în Irlanda. La puțin timp după adoptarea Legii Unificării, englezii au trebuit să înfrunte prima acțiune violență irlandeză din secolul al XIX-lea: la 23 iulie 1803, Robert Emmet împreună cu optzeci de simpatizanți a încercat să ia
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
ministrul irlandez, Eamon de Valera. Nu numai că a impus neutralitatea țării sale, dar nici macar nu a încercat să se prevaleze de uzanțele diplomatice, prezentînd condoleanțe ambasadorului Germaniei la Dublin cu ocazia morții lui Adolf Hitler în anul 1945, act simbolic ce a înveninat și mai mult relațiile și așa destul de proaste cu Churchill. Chiar dacă Irlanda nu a luat parte la cea de a doua conflagrație mondială, ea nu a fost scutită de tulburări și probleme interne, conflictul civil din anii
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
această direcție. Irlanda a deținut președinția Uniunii Europene într-unul din cele mai importante momente ale istoriei construcției europene: aderarea celor 10 noi membri, în prima parte a anului 2004. Dublin-ul a fost gazda ceremoniei care punea capăt, în mod simbolic, lungului drum al Europei către prosperitate și pace. Ministrul de externe al Irlandei declară că în ceea ce privește lărgirea Uniunii "ea reprezintă un proces cu adevarat istoric, fiind o problemă centrală a continentului nostru și a viitorului european. Pentru Irlanda, extinderea UE
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Potcoava este simbolul fierăriei fiind un obiect indispensabil din orice gospodărie până acum cca 50 de ani, iar pe alocuri, chiar și În lumea de azi În satele izolate (figura nr. 9). Pe lângă utilitatea ei evidentă, potcoava are o valoare simbolică, fiind asociată cu norocul. Cine nu a văzut copii aruncând o potcoavă descoperită Întâmplător pe drum? Sau, cine nu se simte bine când, din Întâmplare, descoperă o potcoavă pe drumul pe care merge? O altă specializare a fierăritului este caretăria
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
căni, tipsii, talere, oale, ibrice(figura nr. 24), ceaune și de cult: pocalul bisericesc, căldărușa de Bobotează. Toate aceste vase au rol dublu, funcțional și decorativ. În special vasele rituale au decor complex, atât prin tehnică cât și prin valoare simbolică și formă. Prelucrarea aramei s-a dezvoltat ca o necesitate, mai ales că arama se prelucrează ușor, cu unelte simple, iar vasele de aramă cositorite au și o valoare terapeutică (argintul, arama și cositorul au puterea de a purifica apa
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
coșuri din nuiele de alun, de răchită sau de salcie. Cofarii Înainte de a Începe Împletitul propriu-zis, călesc la foc lemnul de alun, apoi Îl taie În fâșii groase cu cuțitul-șine. Rudarii lucrează și furci de tors simple sau cu forme simbolice (cu aripi, cu coarne, cu măr/roată, simboluri ale fertilității și căsătoriei) obținute prin traforare și cioplire, iar ornamentele prin incizare, crestare și scobire. Bâtele și cârjele păstorești, Însemne ale puterii și bogăției erau lucrate din lemn de corn. Aceste
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
rămâne, alături de Dumnezeu, unul din cei mai puternici semnificanți ai omenirii, cel care dă însuși sensul umanității. * Rațiunea acest copil al sufletului ce vrea să-și ucidă tatăl. * Se pare că setea noastră de mituri cheamă noile mitologii; aceste structuri simbolice sunt constitutive conștiinței noastre. * Unul din gesturile care dezvăluie tendința către totalitate a puterii politice, așa cum a fost lansată ea de modernitate: monopolul asupra utilizării legitime a forței. Altfel spus, este caracteristică modernității dorința de stăpânire a tuturor forțelor, de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cea mai violentă a rupturii de natura, ce riscă să devină cumva și îndepărtare de sine. Cultura umanității s-a dezvoltat inițial mai curând pe teritoriul mitologiei, pe zona a ceea ce am putea numi astăzi fantasticul. Este o zonă a simbolicului, a accesului limitat, față de care vulgul trebuie să manifeste respect; taina reflectă în mod adecvat sensul acestui raport. * Suntem continuu bântuiți de spectrul posibilităților noastre neîmplinite, de umbra celui care am fi putut fi. Într-un fel, acesta este și
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
2.1. Individualism vs. colectivism /182 2.2. Distanța ierarhică /182 2.3. Controlul incertitudinii /183 2.4. Masculinitate/feminitate /184 3. Cultura ca instrument de management /187 3.1. Selecția personalului /187 3.2. Formarea /187 3.3. Gestiunea simbolică /187 3.4. Cultura, factor de performanță? /187 4. Producerea culturii de către salariați /189 4.1. Modelul fuziunii /189 4.2. Modelul negocierii /189 4.3. Separatismul /190 4.4. Retragerea /190 5. O tentativă de integrare /194 Capitolul 13
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
filiere de formare le permite, de asemenea, să caute persoane care se înscriu în tiparul pe care vor să-l consolideze. 3.2. Formarea Activitățile de formare aplicate noilor angajați permit învățarea sarcinilor, dar și difuzarea culturii. 3.3. Gestiunea simbolică Cultura este transmisă și prin gestiunea simbolică. Limbajul este una dintre formele acesteia. El constituie un decupaj al realității purtător de valoare. Luăm un exemplu pe care l-am întâlnit în ilustrarea legăturii dintre limbaj și cultură. Cu câțiva ani
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]