10,730 matches
-
urmărindu-i, iar circa 40-100 de spectatori au privit de-a lungul marginii drumului. În fruntea lor se afla căpitanul John Parker, un veteran al Războiului Francez și Indian, care suferea de tuberculoză și uneori nu putea fi auzit. Dintre voluntarii care s-au aliniat, nouă se numeau Harrington, șapte Munroe (inclusiv sergentul companiei, William Munroe), patru Parker, trei Tidd, trei Locke și trei Reed; un sfert dintre ei erau într-un fel sau altul rude cu căpitanul Parker. Acest grup
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
s-au aliniat, nouă se numeau Harrington, șapte Munroe (inclusiv sergentul companiei, William Munroe), patru Parker, trei Tidd, trei Locke și trei Reed; un sfert dintre ei erau într-un fel sau altul rude cu căpitanul Parker. Acest grup de voluntari făcea parte din „grupa de pregătire” a Lexingtonului, o tehnică de organizare a milițiilor locale datând de pe vremea Puritanilor, și nu ceea ce avea să fie denumită "companie de minutemen". Căpitanul Parker era conștient că era depășit în confruntare și nu
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
unii nu l-au auzit, unii au plecat foarte încet, și nimeni nu a depus armele. Atât Parker cât și Pitcairn le-au ordonat oamenilor lor să nu tragă, dar s-a tras, totuși, dintr-o sursă necunoscută. Conform unui voluntar din miliția lui Parker niciun american nu a tras cu muscheta în fața trupelor britanice. Britanicii au avut o singură victimă, rănită ușor, fapt coroborat cu o depoziție a caporalului John Munroe. Munroe a declarat: Unii martori dintre trupele regulate au
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
Istoricul David Hackett Fischer a avansat teza că ar fi fost mai multe focuri de armă aproape simultane. Istoricul Mark Urban afirmă că britanicii s-au năpustit înainte cu baionetele pregătite într-o manieră indisciplinată, provocând câteva focuri răzlețe ale voluntarilor. Ca răspuns, trupele britanice, fără ordin, au tras o salvă devastatoare. Această lipsă de disciplină a trupelor britanice a avut un rol-cheie în escaladarea violențelor. Pe atunci nimeni nu știa, și nu se știe nici azi cu siguranță, cine a
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
de armă al Războiului de Independență al Statelor Unite. Martorii oculari au descris mai multe focuri intermitente trase de ambele părți înainte ca trupele regulate să se alinieze și să tragă salve fără a primi vreun ordin în acest sens. Câțiva voluntari au crezut la început că trupele regulate trag doar cu pulbere, fără proiectile, dar când au realizat care e situația, puțini voluntari au reușit să încarce armele și să răspundă la foc. Restul au fugit. Trupele regulate au șarjat apoi
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
trupele regulate să se alinieze și să tragă salve fără a primi vreun ordin în acest sens. Câțiva voluntari au crezut la început că trupele regulate trag doar cu pulbere, fără proiectile, dar când au realizat care e situația, puțini voluntari au reușit să încarce armele și să răspundă la foc. Restul au fugit. Trupele regulate au șarjat apoi la baionetă. Jonas, vărul căpitanului Parker a fost depășit. Opt massachusettseni au fost uciși și zece răniți; un singur soldat britanic din
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
Porter și Jonas Parker. Jonathon Harrington, rănit mortal de un proiectil de muschetă, a reușit să se târască până la el acasă și a murit în pragul ușii. Un rănit, Prince Estabrook, era un sclav negru care lupta în trupele de voluntari. Companiile aflate sub comanda lui Pitcairn au scăpat de sub controlul ofițerilor în parte pentru că nu știau care este de fapt scopul misiunii din acea zi. Ei au tras în direcții diferite și s-au pregătit să intre în casele oamenilor
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
bată adunarea. Grenadierii au sosit la scurt timp și, după ce s-a restaurat ordinea, infanteriei ușoare i s-a permis să tragă o salvă de victorie, după care s-a format din nou coloana și a continuat marșul către Concord. Voluntarii din Concord și Lincoln, ca răspuns la alarma dată, se adunaseră la Concord. Ei au primit vestea înfruntării de la Lexington, și nu știau dacă să aștepte întăriri ale trupelor din orașele din împrejurimi, dacă să rămână să apere orașul sau
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
înfruntării de la Lexington, și nu știau dacă să aștepte întăriri ale trupelor din orașele din împrejurimi, dacă să rămână să apere orașul sau dacă să avanseze spre est și să întâmpine armata britanică pe un teren înalt. O coloană de voluntari a mărșăluit de-a lungul drumului spre Lexington în întâmpinarea britanicilor, avansând circa până au dat de prima coloană de soldați. Trupele regulate numărau circa 700 de oameni, iar milițiile în acest moment numărau doar 250 de oameni, coloana de
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
a mărșăluit de-a lungul drumului spre Lexington în întâmpinarea britanicilor, avansând circa până au dat de prima coloană de soldați. Trupele regulate numărau circa 700 de oameni, iar milițiile în acest moment numărau doar 250 de oameni, coloana de voluntari a făcut cale întoarsă către Concord, la circa 500 m în fața trupelor regulate. Voluntarii s-au retras pe o culme de unde se vedea orașul și liderii lor au discutat calea de urmat. Ei au concluzionat că se impune prudență, iar
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
au dat de prima coloană de soldați. Trupele regulate numărau circa 700 de oameni, iar milițiile în acest moment numărau doar 250 de oameni, coloana de voluntari a făcut cale întoarsă către Concord, la circa 500 m în fața trupelor regulate. Voluntarii s-au retras pe o culme de unde se vedea orașul și liderii lor au discutat calea de urmat. Ei au concluzionat că se impune prudență, iar colonelul James Barrett a predat orașul Concord și și-a dus oamenii peste "North
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
a dus oamenii peste "North Bridge" (Podul de Nord) pe un deal la circa nord de oraș, de unde au continuat să privească mișcările de trupe ale britanicilor și activitățile din centrul orașului. Acest pas s-a dovedit fructuos, întrucât numărul voluntarilor a continuat să crească, companiile de "minutemen" alăturându-li-se acolo. Când soldații au ajuns în satul Concord, Smith i-a împărțit în grupe care să îndeplinească ordinele lui Gage. Compania de grenadieri a Regimentului 10 în frunte cu căpitanul
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
au fost puse să păzească ruta de întoarcere și o companie din Regimentul 43 a rămas de pază la pod. Aceste companii, aflate sub comanda relativ neexperimentatului căpitan Walter Laurie, știau că sunt depășite numeric de cei peste 400 de voluntari aflați la doar câteva sute de metri depărtare. Căpitanul Laurie, îngrijorat, a trimis un curier la Smith cerând întăriri. Folosind informațiile detaliate date de spionii loialiști, companiile de grenadieri au căutat provizii militare în micul oraș. Când au ajuns la
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
din trupele regulate au fost grijulii în comportamentul lor cu localnicii, plătind pentru hrana și băutura consumate. De această politețe excesivă localnicii au profitat, reușind să-i îndepărteze cu informații false pe soldați de unele mici depozite de provizii ale voluntarilor. Ferma lui Barrett fusese un arsenal cu câteva săptămâni înainte dar mai rămăseseră doar câteva arme, și acestea au fost, conform legendelor familiei, îngropate rapid pe ogoare, acestea arătând ca un teren agricol recent cultivat. Soldații trimiși acolo nu au
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
cele două companii britanice din Regimentele 4 și 10 care țineau poziția lângă drum s-au retras la pod și au cedat dealul oamenilor lui Barrett. Dealul da fost ocupat de cinci companii de "minutemen" și de încă cinci de voluntari din Acton, Concord, Bedford și Lincoln, în timp ce soseau din ce în ce mai multe grupuri de oameni, totalizând cel puțin 400 de oameni împotriva companiilor de infanterie ușoară ale căpitanului Laurie, o forță de 90-95 de soldați. Barrett a ordonat localnicilor din Massachusetts să
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
din Acton, ai cărui soldați sosieră mai târziu, și-a declarat disponibilitatea să apere un alt oraș decât al lui, declarând „nu mă tem să plec, și nu am niciun om căruia să-i fie teamă”. Barrett le-a spus voluntarilor să-și încarce armele, dar să nu tragă decât dacă se trage asupra lor, după care le-a ordonat să înainteze. Laurie a ordonat companiilor britanice care păzeau podul să se retragă dincolo de el. Un ofițer a încercat apoi să
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
stea pe poziții defensive. Armata regulată a continuat să caute și să distrugă proviziile mililtare coloniale din oraș, a servit prânzul, s-a pregătit din nou de marș, și a părăsit Concordul după amiază. Această plecare întârziată le-a dat voluntarilor din orașele din jur timp să ajungă la drumul de întoarcere spre Boston. Locotenent-colonelul Smith, îngrijorat de siguranța oamenilor săi, a trimis flancurile să urmeze o creastă deluroasă și să-i protejeze forțele de cei circa 1.000 de localnici
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
regulate s-au întors și au tras o salvă, iar coloniștii au răspuns. Doi soldați au murit și, probabil, șase au fost răniți, coloniștii neînregistrând victime. Smith a trimis trupele din flanc din nou după trecerea podețului. Circa 500 de voluntari din Chelmsford se adunaseră în pădurile de pe Brooks Hill la circa după Colțul lui Meriam. Avangarda lui Smith a șarjat pe deal pentru a-i îndepărta, dar coloniștii nu s-au retras, producând pierderi serioase atacatorilor. Grosul forței lui Smith
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
deal pentru a-i îndepărta, dar coloniștii nu s-au retras, producând pierderi serioase atacatorilor. Grosul forței lui Smith a continuat de-a lungul drumului până a ajuns la Brooks Tavern, unde s-au ciocnit cu o singură companie de voluntari din Framingham, omorând și rănind câțiva dintre aceștia. Smith și-a retras oamenii de pe Brooks Hill și a traversat un alt podeț către Lincoln. Trupele regulate au ajuns la un punct pe drum unde era o pantă și o curbă
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
unde era o pantă și o curbă într-o zonă împădurită. Acest punct, denumit astăzi „Bloody Angle”, 200 de oameni, majoritatea din orașele Bedford și Lincoln, se poziționaseră după copaci și ziduri într-o pășune împădurită, pentru o ambuscadă. Alți voluntari li s-au alăturat de partea cealaltă a drumului, prinzându-i pe britanici într-un foc încrucișat în mlaștina împădurită, în vreme ce miliția din Concord se apropia din spate. Treizeci de soldați și patru voluntari au fost uciși. Soldații au scăpat
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
pășune împădurită, pentru o ambuscadă. Alți voluntari li s-au alăturat de partea cealaltă a drumului, prinzându-i pe britanici într-un foc încrucișat în mlaștina împădurită, în vreme ce miliția din Concord se apropia din spate. Treizeci de soldați și patru voluntari au fost uciși. Soldații au scăpat trecând în pas rapid, ritm pe care coloniștii nu l-au putut menține prin pădure și pe terenul mlăștinos. Forțele coloniale de pe drum din spatele britanicilor erau prea înghesuite și prea dezorganizate pentru a pregăti
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
uciși. Soldații au scăpat trecând în pas rapid, ritm pe care coloniștii nu l-au putut menține prin pădure și pe terenul mlăștinos. Forțele coloniale de pe drum din spatele britanicilor erau prea înghesuite și prea dezorganizate pentru a pregăti un atac. Voluntarii ajunseseră până în acest moment la numărul de 2.000, iar Smith a trimis din nou flancurile. Când trei companii de boluntari au prins în ambuscadă avangarda forței principale fie lângă ferma lui Ephraim Hartwell sau (mai probabil) a lui Joseph
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
milițiilor să evite formațiunile strânse care ar atrage tirul de artilerie. În schimb, ei au înconjurat formația pătrată a lui cu un inel mobil de atacuri de la distanță cu scopul de a produce pierderi maxime cu risc minim pentru fiecare voluntar. Câțiva voluntari călare pe drum descălecau, trăgeau cu muschetele în soldați, după care încălecau la loc și galopau în față pentru a repeta tactica. Milițiile fără cai trăgeau adesea de la distanțe mari, în speranța de a nimeri pe cineva din
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
evite formațiunile strânse care ar atrage tirul de artilerie. În schimb, ei au înconjurat formația pătrată a lui cu un inel mobil de atacuri de la distanță cu scopul de a produce pierderi maxime cu risc minim pentru fiecare voluntar. Câțiva voluntari călare pe drum descălecau, trăgeau cu muschetele în soldați, după care încălecau la loc și galopau în față pentru a repeta tactica. Milițiile fără cai trăgeau adesea de la distanțe mari, în speranța de a nimeri pe cineva din coloana principală
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
pe care fusese gândită să îl prevină și fiindcă au fost confiscate foarte puține arme. Bătălia a fost urmată de un adevărat război pe scena politică britanică. La patru săptămâni de la bătălie, Congresul Provincial Massachusetts colectase zeci de mărturii de la voluntari și de la prizonierii britanici. Când s-a aflat după o săptămână că Gage trimite la Londra descrierea oficială a evenimentelor, Congresul Provincial a trimis peste 100 de depoziții detaliate pe un vas mai rapid. Ele au fost prezentate unui oficial
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]