99,080 matches
-
dar care îi și îndepărtează. La La Land este un film foarte diferit de Whiplash, în mai multe privințe. Dar ambele tratează un subiect care pentru mine e foarte important: maniera în care îți ții în echilibru viața și arta, realitatea și visele”. Un paradis al fetelor în bikini și un oraș consumat de ambiție Deși componentele filmului pot părea eterne, producătorul Marc Platt, un veteran al musicalurilor jucate pe scenă sau transformate în filme, subliniază că abordarea este una nouă
,,La La Land” unul dintre marii favoriți la Oscaruri, aduce magia în cinematografele noastre by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105893_a_107185]
-
al epocii noastre contemporane blazate. Căci oricât de amețitor s-a schimbat lumea noastră în ultima jumătate de secol, suntem noi mai puțin prizonieri ai straniilor întâlniri accidentale sau ai ocaziilor ratate, ai viselor împotmolite sau ai viselor care devin realitate, ai iubirii pure și nebunești ori ai schimbărilor prin care trec cele mai curate relații din cauza pretențiilor universului? Chazelle s-a întrebat dacă nu cumva o povestire pe ritm de dans și în acorduri muzicale ar putea să aducă din
,,La La Land” unul dintre marii favoriți la Oscaruri, aduce magia în cinematografele noastre by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105893_a_107185]
-
a trebuit să învăț step, jazz și dans de societate - limbaje de dans complet noi”. Pentru Chazelle, asocierea lui Stone cu Gosling a ținut de alchimie. „Ryan și Emma au un soi de cod al lor, și nu doar în realitate, ci și pe ecran. Ei fac o treabă foarte dificilă în acest film: oferă nota ideală de realism celui mai nerealist gen din toate. Îți trebuie actori ca Ryan și Emma să poți pune bazele acestei povești în viața reală
,,La La Land” unul dintre marii favoriți la Oscaruri, aduce magia în cinematografele noastre by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105893_a_107185]
-
și piersica uriașă și Edges. Aceasta a fost prima lor ocazie de a crea un libret complet pentru un film artistic. La fel ca Chazelle, Pasek și Paul au fost atrași de provocările de a explora zona de graniță dintre realitate și fantezie romantică. „Exista un echilibru de respectat, deoarece voiam să surprindem dificultățile reale cu care se confruntă cei care vor să dea lovitura în L.A., dar și să ilustrăm bucuria resimțită de doi oameni care au în sfârșit ocazia
,,La La Land” unul dintre marii favoriți la Oscaruri, aduce magia în cinematografele noastre by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105893_a_107185]
-
peliculei La La Land a fost de la început menit să aducă cu marile musicaluri din trecut, filmate în ecran lat, cu lentile anamorfice și culori luxuriante și alese. Dar adevărata distracție a început abia când conceptul a fost transformat în realitate datorită echipamentelor și perspectivelor specifice secolului al XXI-lea. Pentru a face asta, Chazelle a hotărât fără ezitare să colaboreze cu directorul de imagine Linus Sandgren, cunoscut pentru colaborările cu David O. Russell (Țeapă în stil american, Joy). Deși Sandgren
,,La La Land” unul dintre marii favoriți la Oscaruri, aduce magia în cinematografele noastre by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105893_a_107185]
-
oraș care e adesea dăunător, dar și un adevărat Meca pentru visători. În armonie cu tonul filmului, locațiile sunt și din ordinul celor moderne, dar și vestigii ale vremurilor apuse. De asemenea, orașul e plin de istoria culturii pop, o realitate care nimerește la țintă atunci când Sebastian și Mia plutesc uitându-se la o proiecție a peliculei Rebel fără cauză de la istoricul Teatru Rialto până la Observatorul din Griffith Park, unde are loc punctul culminant al acțiunii din film. Șansa de a
,,La La Land” unul dintre marii favoriți la Oscaruri, aduce magia în cinematografele noastre by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105893_a_107185]
-
povestită în cartea mea. În fond, noi, familia Copeland, suntem o familie solidă și sunt mândră că mama și frații mei mi-au dat forța pe care o am acum”. Așa cum subliniază New York Times, viața ei este o poveste devenită realitate. Peste tot unde este Copeland este o nebunie de fani care o ovaționează. La ieșirea de la Metropolitan Opera este așteptată pentru autografe de un fluviu de oameni.
Misty Copeland, prima étoile de culoare de la American Ballet Theatre, de la sărăcie la faimă mondială by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105918_a_107210]
-
dedicată oamenilor obișnuiți, va sărbători șapte ani de existență printr-o producție impresionantă din toate punctele de vedere. Spectacolul aniversar urmează rețeta succesului din showbusiness-ul occidental: jingle-urile, tema și povestea sunt exact ca în musical-urile americane, însă adaptate pe realitățile românești, marcate de consumul post-comunist abuziv. SUPERMARKET este o adevărată revelație în domeniu, fiind realizat integral cu oameni obișnuiți, care și-au descoperit talentul și pasiunea prin intermediul cursurilor de actorie. Pentru că în zilele noastre lucrurile se întâmplă pe repede-înainte și
TeenMedia Academy inaugurează un SUPERMARKET teatral by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105928_a_107220]
-
din modelele oferite de profesorii săi: Aman, Tăttărescu sau Stăncescu. Firea lui Luchian se asemăna temperamentului lui Grigorescu, învățăturile adevăratului său maestru croindu-și calea firesc în conștiința sa. De la el a învățat să-și bazeze observația direct pe aspectele realității, să cunoască natura în dimensiunile ei fundamentale și să caute să se confunde cu ea, pentru a o putea evoca cu sinceritate. Dar Luchian este interest în primul rând de experimental în câmpul cromatic. Nud de Nicolae Tonitza este o
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
doar un pretext pentru artist de a-și exprima trăirile și deci importantă este adecvarea imaginii la aceste sentimente, iar nu la figura ce îi pozează. Intenția artistului, care se desprinde din întreaga sa operă, este aceea de corectare a realității pe care o găsește nesatisfăcătoare, nudurile feminine devenind expresia absolutului feminin. Frumusețea nu este căutată în perfecțiunea trupului, ci în armonia ritmurilor sale, în destinderea adusă de sentimentul de intimitate, în starea de vis și erotismul pe care îl respiră
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
de pe alte continente. E greu să rămâi indiferent la un tablou atât de bogat al umanității în care marile spirite nu doar că se întâlnesc, cum spune adagiul, dar mai și consuna la mii de kilometri și secole distanță. Ca si cum realitățile laboratoarelor de azi, preocupate de particule subatomice, vibrații, ADN și forme abstruse de energie, n-ar fi decât traducerea în idiom contemporan a unor tăblițe de lut și suluri de papirus... La ultima pagina a acestei cărți fabuloase, aproape la fel de
Lansări de carte by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105936_a_107228]
-
Big Crunch, vid și timp absolut * Infinitul greu de imaginat, sensul greu de pătruns * Multe cicluri înlănțuite și un Dumnezeu continuu * Sufletele oamenilor îi împrospătează pe zei și pe Dumnezeu * Șerpuirea ADN-ului prin apele primordiale * Informația din Cuvânt și realitatea ultima (sau prima) * Pământenii vegheați de la mare depărtare * Cât de mult rău e în binele divin ? * Fațetele râului : intoleranță, agresivitate, violență, cruzime... * Amintiri despre « reptilieni » și alte maleficii * De la gnostici la supercorzi, trecând prin eretici și mistici * Iahve sau Epopeea
Lansări de carte by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105936_a_107228]
-
Genn Torrey. “Șederea doctorului Bayne în România are toate ingredienele unui român de aventuri, în care Bayne ocupă rolul central pe o mare scenă, într-o distribuție cu multe personaje. Doar că nu este vorba de un român, ci de realitatea însăși. Cartea este un binevenit tribut în onoarea Dr. Bayne, ca și a poporului român și României, pe care doctorul a descoperit-o și a iubit-o”, scrie Glee E. Wilson “Lupta lui Bayne cu rănile teribile, cu epidemiile mortale
Lansări de carte by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105936_a_107228]
-
altfel - ale ordinii pur estetice. (...) Pictura mă plictisește ca și restul”, îi scria el, în 1967, istoricului de artă Phil Mertens. Pictura a fost pentru Magritte un instrument de eliberare și poate de reconstruire, într-un univers “pretins civilizat”, în realitate incoerent, absurd și corupt și în care vedem “ lucind deja în noapte semnele ruinii viitoare”. Magritte nu pictează ceea ce vede, nici ceea ce simte, ci imagini care sunt reprezentări a ceea ce gândește, trimițând la afirmația lui Leonardo da Vinci, “pittura é
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
din prima parte a secolului al 20-lea, dar și arta conceptuală, dacă ne gândim la Jasper Johns sau Robet Rauschenberg, pop art-ul anilor '60, și chiar gândirea analitică a artei contemporane. Expoziția este axată pe tematica dintre aparență și realitate, pe punctele de ruptură la nivel vizual, dar și pe erotismul operelor sale. De la primele sale colaje la celebrul tablou "Imperiul luminilor", ea nu ilustrează numai visele, ci și metamorfozele. Un atac împotriva realității raționale. Expoziția propune vizitatorilor de a
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
axată pe tematica dintre aparență și realitate, pe punctele de ruptură la nivel vizual, dar și pe erotismul operelor sale. De la primele sale colaje la celebrul tablou "Imperiul luminilor", ea nu ilustrează numai visele, ci și metamorfozele. Un atac împotriva realității raționale. Expoziția propune vizitatorilor de a urmări cronologic evoluția pictorului suprarealist și jocul său în raporturile dintre cuvânt și reprezentare, precum în tabloul " Aceasta nu este o pipă". Ea aduce noi elemente despre Magritte, oferind o nouă semnificație. Un artist
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
că nici nu au copiat și nici nu au fost copiați, deși unii dintre urmașii lor au încercat acest lucru. Originalitatea lui Magritte se manifestă în primul rând prin principiul său de raportare la lume așa cum este ea, confirmând că realitatea este dincolo de ficțiune. El a fost, practice, singurul suprarealist care, printr-o procedură lucidă, a realizat o artă a ficțiunii, citând, asemenea lui Freud, forțele nevrotice. Paul Nouge a putut să confirme pe deplin că activitatea Grupului de la Bruxelles, format
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Magritte există anumite diferențe, ca și între Magritte și dadaism. Din tablourile lui Magritte nu rezultă întotdeauna ironia. Pe de altă parte, la Duchamp, obiectele sunt ridicate la rang de valoare de întrebuințare, în timp ce Magritte le prezintă așa cum sunt în realitate, punându-le într-o confruntare poetică. După cum este cunoscut, Magritte a scris foarte mult: scrisori, foiletoane, manifeste, considerații clarificatoare cu privire la intențiile sale. În 1922 se produce ruptura de dadaism și, după doi ani de frământări, căutări și tensiuni polemice, se
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
care va gravita majoritatea suprarealiștilor, cu excepția lui Breton. În această perioadă, Magritte colaborează la revista La Revolution surrealiste cu un articol intitulat Les mots et les images (Cuvintele și imaginile), care abordează relația dintre cuvinte și proiecția lor imagistică în realitate. Operele sale sunt prezentate la o expoziție colectivă la Paris. Se poate aprecia că, odată cu cel de al Doilea Război Mondial, suprarealismul, chiar dacă a supraviețuit, nu a mai constituit o mișcare așa cum fusese în perioada interbelică. Într-o scrisoare din
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
nu trăim să facem profeții care să provoace suprarealismul", insistând asupra necesității unei schimbări. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, atunci, în muzeele suprarealiste, vizitatorii se vor plictisi precum o fac în celelalte muzee". Referirea la realitate și mister nu a fost pierdută niciodată, chiar dacă pictorul a căutat noi căi de comunicare între ele. "Vreau să pictez numai tablouri care evocă mister cu același farmec și precizie specifice vieții spirituale". Imaginație și inspirație Despre Magritte se poate
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
începutul perioadei sale suprarealiste, pe o declarație a cărei implicație a putut fi înțeleasă mult mai târziu și anume că cea mai fidelă copie a obiectelor și a lucrurilor determină spectatorul să-și pună întrebarea asupra înțelesului propriu al tabloului. Realitatea și arta vizuală au conviețuit foarte bine de-a lungul celor mai importante momente. Magritte a dorit ca prin intermediul "cunoscutului" să descopere "necunoscutul". Niciunul dintre pictorii suprarealiști francezi nu a acționat mai puternic decât Magritte prin celebra sa declarație despre
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
parafraze și vagi sugestii, deoarece considera ca fiind foarte greu și neclar să elaboreze o definiție exactă. Totuși, a adăugat că este un pictor "realist". Cu toate acestea, a declarat în mod public că nu este un pictor care prezintă realitatea în mod natural. Țelul său l-a precizat atunci când a scris: "Ceea ce doriți să pictați se limitează la o gândire și este prezentată prin pictură". Pentru Magritte, visul nu are nicio importanță dacă nu este palpabil, tangibil. De aceea picturile
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
atunci când a scris: "Ceea ce doriți să pictați se limitează la o gândire și este prezentată prin pictură". Pentru Magritte, visul nu are nicio importanță dacă nu este palpabil, tangibil. De aceea picturile sale nu sunt inspirate din vise, ci din realitate. Pentru pictor, viața în stare de veghe este o transpunere a visurilor, după cum visurile sunt o transpunere a vieții în stare de trezie. Din punctul de vedere al realismului, Magritte este considerat astfel: pentru prima oară în secolul XX, un
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
este o transpunere a visurilor, după cum visurile sunt o transpunere a vieții în stare de trezie. Din punctul de vedere al realismului, Magritte este considerat astfel: pentru prima oară în secolul XX, un pictor care nu a căutat să evite realitatea, ci a exprimat misterul realului. "Ceea ce se vede la un obiect este de fapt un alt obiect ascuns". De la realitate la poezie și mister Concepția de bază a lui Magritte a fost că pictura trebuie să fie poezie, iar poezia
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
al realismului, Magritte este considerat astfel: pentru prima oară în secolul XX, un pictor care nu a căutat să evite realitatea, ci a exprimat misterul realului. "Ceea ce se vede la un obiect este de fapt un alt obiect ascuns". De la realitate la poezie și mister Concepția de bază a lui Magritte a fost că pictura trebuie să fie poezie, iar poezia trebuie să evoce misterul. "Misterul" este denumit și "cuvânt cheie". Întreaga operă a pictorului a fost impregnată de încercarea de
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]