10,311 matches
-
semnificația unei măști (vezi cuvântul respectiv) și exprimă atitudinea de disimulare a celui ce visează. Persoana încearcă să se ascundă în spatele straturilor de machiaj, nu este sinceră nici măcar față de ea însăși. Refuză să se confrunte cu adevărata personalitate sau nu îndrăznește să-și dezvăluie adevărata față. Folosește artificii și joacă un rol ce o îndepărtează de esențial și de adevăr. Îngrijirile estetice și machiajul mai simbolizează atitudinea seducătoare, nevoia de a plăcea și interesul pentru aparențe. Esteticiana este agentul transformării, în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
artificiilor. Se detașează de om și de creațiile sale și reprezintă, din acest punct de vedere, o etapă anterioară modernizării. Verdele personifică și speranța, natura care reînverzește după cele mai teribile cataclisme și permisiunea («a avea undă verde») de a îndrăzni, de a acționa și de a realiza ceva. Este culoarea reînvierii și a renașterii. Este și culoarea perechii de elemente opuse și complementare sănătate-boală, ceea ce explică faptul că holurile sau saloanele de spital sunt în general vopsite în verde. Violet
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
care evoluează în viață. Înseamnă că și-a găsit ritmul potrivit. Deciziile și actele sale sunt armonioase, bine reglate, respectă ordinea lucrurilor, așa cum face dansatorul cu muzica. Dansul este și expresia ridicării interdicțiilor, încetării refulării, eliberării interioare. Cel ce visează îndrăznește să se dăruiască. Numai să nu fie spectator, căci visul lui va exprima atunci nu propria eliberare, ci pe a altuia, dar care îl va inspira să procedeze la fel. Interpretarea se nuanțează în funcție de ritm și de numărul dansatorilor. Dansurile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
aproximativ 4%, s-a dovedit a fi corectă cu o marjă de eroare de mai puțin de 1 la 10000 de procente și a devenit atât de strâns asociată cu ideea de acuratețe absolută, încât abia de curând fizicienii au îndrăznit să-și pună întrebări asupra limitărilor preciziei sale. [A se vedea, de exemplu, R.H. Dicke, Am. Sci., 25 (1959).] Desigur, exemplul legii lui Newton, citată iar și iar, trebuie să fie menționat mai întâi ca un exemplu monumental de lege
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
contribuția lui Kepler la studiul proceselor infinite. Matematica și fizica secolului al XVII-lea erau două forme distincte, dar conexe ale cunoașterii obiective, așa cum fuseseră și pentru Arhimede cu 2000 de ani mai devreme. De fapt, cineva ar putea chiar îndrăzni să spună că, cel puțin pentru secolul al XVII-lea, conceptul de cunoaștere științifică în domeniul fizicii a fost mai mult sau mai puțin identic cu rezultatele aplicării unui mod de gândire matematic în studierea problemelor și fenomenelor fizice. Ceea ce
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
vor obosi calculele lungi și se vor încurca. Cele două feluri de gândire sunt necesare în mod egal pentru progresul științei; logicienii, ca și intuitivii, au făcut lucruri mărețe pe care ceilalți nu le-ar fi putut face. Cine ar îndrăzni să spună că ar fi dorit ca Weierstrass să nu fi scris niciodată, sau că ar fi preferat ca Riemann să nu fi existat? Așadar, și analiza, ca și sinteza își au fiecare rolul său legitim. Ar fi, însă, interesant
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
analiză", cum spun ei, celorlați "prin geometrie". Este complet inutil să încerci să schimbi ceva la ei, și, de altfel, ar fi oare de dorit acest lucru? Este bine să existe logicieni și este bine să existe intuitivi; cine ar îndrăzni să afirme că ar fi preferat ca Weierstrass să nu fi scris niciodată sau să nu fi existat deloc Riemann? Așadar, trebuie să ne resemnăm cu diversitatea de spirite, sau, mai bine spus, să ne bucurăm. Deoarece cuvântul a înțelege
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ușor de aflat, în parte deoarece terminologia și stilul s-au schimbat, dar pot fi mine de aur. Așa cum se întâmplă cu minele de aur, trebuie să fii norocos să dai peste una, iar răsplata este întotdeauna a celor care îndrăznesc. Independența La începutul cercetării tale, relația cu îndrumătorul tău poate fi crucială, așa încât alege-ți-l cu grijă, luând în considerare tematica pe care o abordează, personalitatea și istoricul acestuia. Puțini îndrumători se pot lăuda cu un scor bun la
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
bine, am realizat un singur lucru pe care tu nu-l vei face niciodată, și acesta este că eu am colaborat atât cu Littlewood, cât și cu Ramanujan în ceea ce aș numi condiții de egalitate". Lor le datorez ceea ce aș îndrăzni să numesc maturitatea mea neobișnuit de târzie: cea mai bună perioadă a mea a fost pe când aveam patruzeci de ani și eram profesor la Oxford. De atunci am suferit un constant regres, așa cum se întâmplă în mod obișnuit cu oamenii
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
că se poate o recunoaștere mai explicită a făcăturii lor numită Cristos pe care se scremeau să-l pună peste Iisous sau Iosius al geților. Esenii care le tăgădu- iau făcătura cu Cristos, au ajuns Antihrist, tot așa cum astăzi cine îndrăznește să demaște industria holocaustului este considerat antisemit și dușman al neamului omenesc, pentru că numai jidovii și ivriții cunosc marile adevăruri!! Turbatul zelot continuă cu afuriseniile și la 4,1-3: ,,Prea iubiților, să nu dați crezare oricărui duh; ci să cercetați
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
greaca cu latina care era limba noilor stăpîni iar această ,,tranziție lingvistică” a durat cel puțin 100 de ani dacă nu mai mult. Și istoricii occidentali spun că falsul cu Septuaginta s-a făcut în această perioadă dar nu au îndrăznit să trîntească de pămînt chiar denumirea mișeliei pen-tru că nu dădea bine la pretențiile iudeo-creștinilor. Făcătura este demascată chiar de către scrierile lor pretins revelate și inspirate din înțelepciunea Întunecimii Sale, cuprinse în Noul Legămînt. În răvășelul lui Saul pe care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ni-meni. Unde era atunci întunecatul Iahwe, Satana și tot tineretul drăcesc să apere pletora de lepre sataniste care ciuguleau numai din botul Talpei Iadului învățături nemuritoare și luminătoare pentru feciorașii lui? Împăratul imperiului roman de răsărit Arcadius nu a îndrăznit să supere armiile prădătoare cînd se odihneau pe Sa-va de frică să nu vină tăunii asupra Constantinopolului, iar Honorius, împăratul imperiului roman de apus care avea capitala la Ravena, s-a străduit să-i îmbuneze pe năvălitorii să nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
incurabil, faptul se datorează și unor experiențe ce i-au traumatizat brutal adolescența și tinerețea aceste oaze ale nemăsuratului orgoliu; una din ele a fost o primă întîlnire cu I. L. Caragiale dramaturgul avea 42 de ani, Iorga doar 23: "...am îndrăznit să cetesc dintr-un cutezător manuscris de roman prin care încercam, în anumite seri la Paris, să schițez viața botoșăneană a copilăriei mele cu unele tipuri ce-mi rămăseseră în minte. Da, un roman, un roman contemporan de vreo 200
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și se oprea ca să tragă un colț de talpă de la pantoful rupt în vîrf, apoi continua: "...al familiei Cavacioni" și iar se apleca rapid asupra pantofului. [...] "Eu am cercetat cette lignee și am probe evidente despre afirmația mea...". Odată a îndrăznit să se zugrăvească cu această obîrșie în fața tatălui său. Ce rîs a fost! Caragiale, bătîndu-și țeasta, a exclamat: "Ce tot spui, mă! Străbunicul tău era plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sînt eu turtit în creștet!"..." Niciodată nu i-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dând naștere mitului Parizienei. Jumătatea a doua, mai realistă și severă în aprecieri, procedează la o demitizare, legată de scoaterea în evidență a părților întunecate, nu în sensul de misterioase, ci în sensul lor infernal și animalic 56. Puțini autori îndrăznesc să pună la îndoială superioritatea bazată pe atributele cele mai venerate ale Parizienelor 57. Perioadă decadenta a făcut ca în capitala tipul de Pariziana să se reducă tot mai mult la burgheza și la midineta, care nu sunt greu de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a condus la ideea că întreaga existența a Parizienei înseamnă teatru în sine, ca Pariziana este un "spectacol total" în care ea apare în diverse ipostaze, cum ar fi cele de autor, regizor, actor, scenograf, tehnician și chiar public. Ea îndrăznește să atace o dogmă fundamentală a epocii, cea a supunerii. Dacă, tradițional, pentru femei nu există o altă morală decât morală tăcerii, Pariziana refuză să se limiteze la rolul ornamental recunoscut de societate, ea are o viziune dinamică, ea inventează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cea care modelează situații și perspective. "Dramatizarea" românului se manifestă în scenele patetice și violențe, al căror instigator sau promotor este deseori femeia pariziana. Pariziana este femeia care relativizează delimitarea sferelor, ocupațiilor și locurilor. Prin originalitatea și singularitatea să, Pariziana îndrăznește să atace o dogmă fundamentală a epocii, cea a supunerii. Dacă tradițional, pentru femei nu există altă morală decât morală tăcerii, Pariziana refuză să se limiteze la rolul ornamental recunoscut de societate, ea are o viziune dinamică, ea inventează propriile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
parțial convențional, al ontologiei umanului, ne îngăduim să-i configurăm posibilul chip. Dar pornind de la matricea ei, recunoscându-i adevăratele surse și eventualele traiectorii, luând în seamă și ilustrele sale promisiuni consemnate de Cristian Petru în fragmentul citat mai sus, îndrăznim să identificăm posibile rezonanțe și chiar întruchipări. Iar acestea din urmă cred că pot duce către un "model" de reconstrucție a umanului, bine alcătuit și funcțional. Modelul ontologiei umanului mai degrabă așează sub aporie existența umană și delimitează spațiul teoretic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Potsdam s-a făcut în mod oarecum surprinzător în avantajul lor net: nici Stalin, care forțase mereu nota, nu era mai puțin uimit. Logica mesianică a comunismului și calculele mult mai reci de oportunitate i-au făcut pe sovietici să îndrăznească mai mult: campania de propagandă și de infiltrare a Occidentului, niciodată cu totul suspendată de Kremlin, a fost relansată spre sfârșitul anilor ’40, în paralel cu fundamentarea ideologică a Războiului Rece. Sovieticii, bine serviți de trei decenii de „inginerie a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un dragon l-a urmărit și într-una dintre aceste incursiuni pe pământ, l-a răpit și l-a aruncat intrun beci, în castelul sau. Păsările au încetat să cânte iar copiii nu mai puteau să râdă, dar nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe dragon. Într-una dintre zile, un tânăr curajos a decis să coboare în beci și să salveze Soarele. Majoritatea oamenilor l-au însoțit, dându-i tânărului din puterea lor, pentru a reuși să învingă puternicul dragon
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
brâu scoate un răcnet înfiorător, venit din negura vremurilor : „Aaaaa ! Iute-mi taie cuțâtu’, că l-am ascuțât amu’ !”. Înfruntarea este și ea orchestrată impecabil. Delenii strigă : „Vrem pământ, că ne- am luptat !”. Un propagandist de duzină n-ar fi îndrăznit să pună în gura lui Mitru Moț replica : „Unde te-ai luptat, în pat cu bărbat-tu ? !” adresată unei țărănci gureșe. Banalizând, umorul întărește realist scena. Aflând că moții n-au fost trecuți pe listele de împro prietărire, Ardeleanu îl
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
personaje niște bule de vid vorbitoare, niște semne purtătoare ale textului politico-ideologic, lipsite de viață. Nu există nici un cadru „inutil”, fiecare centimetru de peliculă are o contribuție la transmiterea mesajului propagandistic. Se recade astfel în „filmul cu ingineri”, pe care îndrăzniseră să-l ironizeze Lucian Bratu și Radu Cosașu în Un film cu o fată fermecătoare. Regresul este uriaș. O producție realizată în stalinism, despre țărani, cum e Desfășurarea, are mai multă viață decât „intelectuala” Gioconda fără surâs. Reconstituirea (1970) sau
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
instituțiile statului sunt ocupate de rudele lui Ceaușescu, începând cu soția, Elena, și continuând cu frații, fiul și cumnații. Virgil Trofin, Paul Niculescu- Mizil și Ion Iliescu sunt marginalizați. După 1974, descentralizarea începută de Maurer este abandonată, nimeni nu mai îndrăznește să aibă vreo inițiativă, toate hotărârile fiind luate de către cuplul prezidențial. Politica irațională de industrializare afundă România în datorii externe. Prețurile la alimente cresc, ceea ce nu rezolvă penuria, se introduc rațiile pe cap de locuitor. Reluându- se procedeul din anii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
am găsit un fel de familie...” - „Nu e adevărat, de ce trebuie să te minți pe tine ! ? S- a pompat în gospodăria asta luându-se de la alții ! Toată lumea știe că Mărieș e prietenul tău ! Ce prieten, lacheul tău ! Și nimeni nu îndrăznește să deschidă gura !”. Stoian aruncă țigara. În jur sunt numai pomi înfloriți. „Ai terminat ? Am 54 de ani, 6 ani de muncă ilegală, 14 ani de închisoare, muncesc de dimineața până seara. Și sunt singur !” Pleacă printre pomi. Așa reușește
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
odată și odată, să rămână în față, pentru totdeauna. Mulți spectatori români vor fi tresărit de plăcere la auzul replicii pe care Mihai i- o dă unui nobil maghiar venit în solie, întărind-o și cu o lovitură de picior : „Îndrăznești să-mi spui toate astea la mine acasă, în românește, Csomortany ? !”. Antimaghiarismul, ca și antisemitismul, încurajat neoficial de regimul ceaușist, trebuia să își aibă și el locul în scenariu. Cu totul ieșită din comun, chiar într-un film în care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]