43,150 matches
-
într-o interpretare a... interpretărilor date, de-a lungul timpului, Poeticii lui Aristotel. După cum se știe, în deja amintita carte a III-a a Republicii, Platon distingea în interiorul a ceea ce el numea diegesis 1 (povestirea) trei moduri, în funcție de prezența sau absența discursului direct: modul simplu (discurs indirect), modul imitativ sau mimesis-ul (discurs direct) și modul mixt (un tip hibrid, ilustrat cu precădere de epopee). Cea dintâi și cea mai vizibilă modificare adusă de Aristotel acestei clasificări a predecesorului este că diegesis-ul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu compoziția prin intermediul căreia se realizează unificarea într-o intrigă lineară și într-o succesiune temporală. Frye, înclinând balanța către argumentele antropologilor, considera că scopul mimesis-ului ar fi fost, înainte de toate, acela de a stabili relații între fapte care - în absența coerenței imprimate de mythos - ar fi putut părea pur și simplu aleatorii. Într-un cuvânt, principala intenție a mimesis-ului ar fi - din acest unghi - revelarea unei structuri care face evenimentele să devină inteligibile. În ceea ce privește dianoia (ideea, intenția sau tema), aceasta
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
vedere, pe de altă parte dezvăluie, pe urmele lui Ernst Cassirer, funcția de surogat a acestei forme, prezență-absență, în fond, din moment ce nu face altceva decât să înlocuiască obiectul ce lipsește: Forma simbolică reprezintă, în acest sens, funcția simbolică a unei absențe: altfel spus, ea este o funcție activă, tipic umană, care constă în a lăsa absente lucrurile ca atare (...) și în a le prezenta, totodată, la distanță, intermediate și modelate printr-o funcție schematică, configurativă, de punere în formă, de interarticulare
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lui Barthes. Deși nu poate fi cu totul ignorat aportul prefigurării (ar spune Paul Ricoeur), al analogon-ului (după Roland Barthes), deși codurile, convențiile, artificiile nu pot lipsi (disputa dintre referențialiști și convenționaliști se dovedește totuși inutilă, sterilă, irelevantă), în absența recunoașterii întreaga construcție tinde să se năruie. Căci, după cum observa autorul Metaforei vii, doar recunoașterea poate alătura reapariția și apariția prin mijlocirea dispariției. Stranie, neașteptată convergență, la acest punct, între Barthes și Ricoeur! Dacă, referindu-se la proza realistă, prin
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acel ceva nițel înspăimântător care există (și) în orice fotografie: reîntoarcerea a ceea ce este mort”140. Oricum ar fi, întocmai cu trecerea spectrului dintr-o „lume” într-alta, ficțiunea face posibilă depășirea opoziției virtualului și actualului, a prezenței și a absenței, printr-un lung șir de (aparente) trădări față de referința reală. Însă, paradoxal, tocmai aceste „infidelități” fac posibil accesul la referință la modul ipotetic. În termenii folosiți de Ricoeur în Metafora vie, suspendarea referinței reale devine condiția accesului la referință la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
discursul literar este un discurs cu denotație literală nulă, lărgește totuși noțiunea de referință incluzând, pe de o parte, denotația metaforică, pe de altă parte modurile de referință non-denotativă. Cu alte cuvinte, Goodman lansează ipoteza că „în textele de ficțiune, absența denotației literale îl incită pe cititor la activarea altor tipuri de relații referențiale, în special exemplificarea și exprimarea”144, sugerând că lipsa de denotație a unei opere nu o împiedică să aibă totuși o dimensiune referențială (chiar dacă aceasta capătă un
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
trebuie să precizăm de la bun început că ne vom ocupa doar de acele texte care - apărute după perioada de glorie a simbolismului - trădează orientarea conștientă către valorile concretului prozaic, imediat, lipsit de transcendență. Nu vom ignora deci împrejurarea că, în absența fundalului oferit de poezia abstracționistă și orfică, formula poetică pe care o avem în vedere nu ar putea căpăta relevanță; în plus, mimesis-ul însuși va fi înțeles prea puțin în sensul unei reprezentări fidele a unui real preexistent, cât în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
neutralizează mai toate opozițiile ireconciliabile demonstrând că, în ultimă instanță, între evocarea realului și reflecția asupra posibilităților limbajului nu există o prăpastie de netrecut. Ba mai mult, în anumite împrejurări ele își pot asuma roluri similare 295. Nu cred că absența unei ierarhizări între elementele celor două „ordine” ar reprezenta neapărat un simptom al privilegierii poiesis-ului în defavoarea mimesis-ului, ci, pur și simplu, o dovadă că în epoca actuală, într-o realitate definitiv scindată, unde aproape toate funcțiile se dovedesc interșanjabile, singurul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
prioritară, în ciuda refuzului sau incapacității acestui eu de a accepta lumea. Raportul care se stabilește între cele două elemente nu poate fi înțeles însă în toată complexitatea sa decât dacă îl plasăm sub semnul constantei obsesii a golului și a absenței, de unde provine, în fond și atât de des invocata neîncredere în metaforism, ca metodă de captare a existentului. Derutantă întâlnire între semne ale „dezumanizării” și „prozaismului”, în opera unuia dintre cei mai valoroși poeți români din secolul XX. 4.4
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
interesată să neutralizeze tensiunile dintre cultura oficială și contracultură). În privința ultimei „surse”, autorul studiului oferă mai multe explicații, arătând că, în mod paradoxal, întâlnirea culturii oficiale cu contracultura a fost favorizată tocmai de tendința evazionistă a experimentelor poetice stănesciene, de absența sentimentului identității și responsabilității: Nicăieri ca la poetul Oului și sferei faptul că „intimitatea” nu are nimic de-a face cu individuația și cu procesul de instituire a eului nu este mai evident. Chiar de la început, lirica sa și-a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
-l drept precursor 349 și neglijând în mod deliberat împrejurarea că, la autorul nostru tocmai ironia este cea care conduce adeseori, și în mod paradoxal, la intuirea unui straniu sens al fragilității, la „o muzicală evanescență, o rece înfiorare în fața Absenței”350. Aproape toți comentatorii au recunoscut însă - pe bună dreptate - natura livrescă a inspirației ivănesciene, aportul covârșitor al memoriei culturale și rolul crucial al intertextualității. Ne aflăm, după câte ne dăm seama, în fața unui scriitor care nu a încetat să
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
la vitrine, Fotografiile la minut erau aproape gata. (Craiova văzută din car) Este evident că depoetizarea din La Lilieci nu înseamnă renunțarea la poetic, ci doar la un anumit mod de a concepe poezia. Nu putem vorbi, desigur, nici de absența procedeelor (o anumită „regie artistică” se ghicește în spatele acestor scene, chiar dacă nu este imediat observabilă), nici de lipsa emoției, pe care seriozitatea plină de haz cu care sunt relatate întâmplările nu reușește să o înlăture, ci doar să o disimuleze
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
atrage de la bun început atenția este mișcarea amplă, preponderent epică a poemului, lungimea multora dintre versuri amintind, pe de o parte, de „vârste” apuse ale literaturii (de romantism, de pildă), pe de altă parte, de experimentalismul avangardelor și fanteziile oniriștilor. Absența voită a rimei și ritmului favorizează o astfel de desfășurare (de tip prozastic), iar faptul că versurile nu au majusculă nici măcar când începe o nouă frază fluidizează ideile poetice până într-atât încât curgerea lor devine halucinantă, urmând concomitent o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
un soi de spectrum, un mic simulacru care, pe de o parte, păstrează, prin chiar rădăcina sa, un raport cu spectacolul, deci cu iluzia, iar pe de altă parte, face posibilă depășirea opoziției virtualului și actualului, a prezenței și a absenței, spulberând logica lui sau/sau. Ceea ce rămâne însă în afara oricărui dubiu este că poezia de care ne-am ocupat tinde să se apropie cât mai mult de statutul prozei, mizează pe extensia textului, nu ocolește „impuritatea”, contrazicând sistematic principiul modernist
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
În lipsa unor instituții formale funcționale cum ar fi definirea și impunerea drepturilor de proprietate, regulile concurenței și falimentului, nu poate exista economie de piață și, mai important, nici nu apar boom-urile economice specifice acesteia. Este bine cunoscut că, În absența reformelor legislative, din administrație și justiție, România nu poate fi caracterizată drept economie funcțională de piață, chiar dacă, din 1990 Încoace, actorii economici sunt liberi să-și „maximizeze utilitatea”. La ora actuală, este larg acceptată de către economiști afirmația că instituțiile joacă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
investiția specifică În resurse umane, În sensul că nu ar putea găsi o Întrebuințare alternativă a acestei investiții Într-un alt context social care să producă randamente similare. Costurile de tranzacționare sunt așadar costuri ale relaționării agenților raționali utilitariști În absența Încrederii și a Împărtășirii unor norme ale reciprocității Între parteneri. Tranzacția este un proces de schimb de resurse ce se Întinde pe o anumită perioadă de timp și ale cărei caracteristici variază temporal: anterior și posterior schimbului propriu-zis. În timpul schimbului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
reîntoarcerea modelelor patriarhale ale puterii publice și private, conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga (egalitarismul), obstacolele în calea parteneriatului de gen în sfera publicăxe "„sferapublică" și privată, politicile care produc decalaje de venituri și participare, feminizarea sărăciei, marginalizarea femeilor ca actori politici, absența de pe agenda politicăxe "„agendăpolitică" a problemelor care afectează femeile. Una dintre cele mai importante direcții de cercetare o reprezintă configurarea bazelor patriarhatului modern (creșterea dependenței economice și de status) în perioada tranziției postcomuniste. 3. Problemele specifice teoriilor feministetc "3. Problemele
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sfârșiți odată tratamentul copilăresc ce ne dați (subl. M.M.) - de a ne lăuda în prezență, de a ceda la orice capriciu sub cuvânt că suntem femei, de a ne săruta mâna și de a ne compara cu îngerii, iar în absență a ne trata ca paria!... Într-un cuvânt, ne-am săturat să fim tratate ca femei, era să zic, ca copii și voim să ne tratați ca pe niște oameni egali... Oare e just ca unii bărbați destul de neculți să
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
metamorfozele acestuia. Feminismul ca ideologiexe "„ideologie" este necesar, iar expresia radicală: „voi fi postfeministăxe "„feministă" într-o eră postpatriarhală” este deplin actuală. Femeile pot să se miște oricât în cadrele teoretice și practice ale capacităriixe "„capacitare", de exemplu. Dar, în absența feminismului politic, ele nu se pot solidariza și nu pot acționa ca un grup de interese; nu au fost pregătite să utilizeze oportunitățile create de restructurarea raporturilor de forțe care a avut loc în perioada tranziției în țările postcomuniste. Cu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
protestelor de-a lungul anilor. Așa cum vom vedea, colectivitățile care au contat în redistribuire au fost prin excelență alcătuite din bărbați. În regimurile democratice, partidele care vor reprezentativitate trebuie să țină seama de preferințele electoratului. Așa se face că, în absența unei opoziții externe ferme 27, în România, câștig de cauză a avut strategia unei reforme economice foarte lente care a favorizat un fenomen pe care îl voi numi simplu: „bărbații statului, femeile pieței”. Spre deosebire de conservatorismulxe "„conservatorism" de dreapta care tinde
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Când au venituri proprii, acestea sunt mai scăzute pentru că ierarhizarea muncii le așază în poziții mai joase 51. Aproape două treimi dintre femeile tinere câștigau mai puțin decât strictul necesar pentru supraviețuire 52 (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2001, p. 72). În absența unei contraofensive feministexe "„feminist", relațiile de gen tradiționale sunt tratate ca un dat natural atât de către bărbați, cât și de către femei și, în ciuda unei ideologiixe "„ideologie" egalitariste, domină dubla zi de muncăxe "„dublazidemuncă" justificată ideologic prin ideea competenței domestice superioare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de empatie”55 față de femei și o empatie veritabilă față de alți bărbați. Uneori, empatia a fost înlocuită cu frica de „bărbații de pe stradă”, frică niciodată resimțită față de „femeile de pe stradă” și cu atât mai puțin față de „femeile de stradă.” În absența feminismului politic, patriarhatulxe "„patriarhat" structural rămâne neatins, inclusiv de legislația profemei. În România (ca de altfel și în celelalte țări est-europene - vezi Grünbergxe "„Grunberg,Laura", 2000, Johnsonxe "„Johnson,Janet" și Robinsonxe "„Robinson,Jean", 2003), feminismul s-a dezvoltat în zona
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în ecofeminism, o astfel de asociere este dezirabilă. Tranziția românească este, cred, un caz paradigmatic, în contextual, căruia i se pot studia metamorfozele patriarhatului, în condițiile marilor restructurări ale puterii și o bună lecție despre caracterul endemic al patriarhatului în absența unui feminism politic de anvergură, care să încerce să păstreze o justă balanță între „ceea ce este personal este politic” și „ceea ce este politic este personalxe "„ceeaceestepolitic,estepersonal"”. Într-o societate atât de stratificată și de marcată de lipsuri pentru majoritatea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
copii cu hipoacuzie sau cu ambliopie ușoară și moderată etc.); rezultatele au fost favorabile și au Încurajat extinderea acestor modalități de educare și profesionalizare a copiilor cu cerințe speciale, singurele probleme fiind generate de rigiditatea sistemului de Învățământ și de absența motivării personalului didactic pentru a desfășura activități educative În condițiile Învățământului integrat (de exemplu, este suficient să amintim politica promovării și salarizării cadrelor didactice din Învățământul preuniversitar În funcție de procentul de promovabilitate a elevilor, ceea ce a determinat o atitudine de respingere
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a Ministerului Educației și Cercetării pentru soluții concrete la problemele reale de Învățare ale copiilor, tinerilor și adulților cu dizabilități (spre exemplu, neabordarea limbajului mimico-gestual la surzi ca obligație profesională pentru specialiștii care Își desfășoară activitatea În școlile de surzi); - absența schimbărilor profunde la nivelul Înțelegerii rolului școlii În comunitate, lipsa de deschidere și flexibilizare a curriculumului școlar, politizarea programelor naționale referitoare la integrarea școlară a elevilor cu dizabilități 1, amatorismul, superficialitatea și dezinteresul la nivelul unor verigi de decizie importante
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]