24,313 matches
-
drept internațional încorporate în Carta Națiunilor Unite, cum ar fi principiile privind egalitatea în drepturi a popoarelor și a dreptului lor de a dispune de ele însele, egalitatea suverană și independența tuturor statelor, neamestecul în afacerile interne ale statelor, interzicerea amenințării cu forța sau a folosirii forței și respectarea universală și efectivă a drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toți". În textul "Declarației asupra principiilor dreptului internațional", din 1970, fără a se formula un principiu distinct al respectării drepturilor omului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se extindă în timp sau ca arie de aplicare peste ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului egalității depline și efective. În același spirit, Convenția prevede că statele părți vor lua măsuri adecvate pentru a proteja persoanele care pot face obiectul amenințărilor sau actelor de discriminare, ostilitate sau violență, ca rezultat al identității lor etnice, culturale, lingvistice sau religioase și pentru a promova respectul și înțelegerea reciproce între toate persoanele de pe teritoriul lor, oricare ar fi identitatea lor, mai ales în domeniile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
en adoptant la Stratégie mondiale contre le térrorisme. 1. Unul dintre fenomenele care au bulversat serios statele și comunitatea internațională, adăugînd noi probleme celor deja existente, este cel al terorismului internațional (transnațional după unii autori). El este astăzi una dintre amenințarile cele mai serioase la adresa securitații globale a lumii. Prin proporțiile endemice pe care le-au atins și multiplele forme de manifestare, violența și terorismul provoacă o mare îngrijorare la toate nivelurile, prevenirea și combaterea lor au devenit o problemă prioritară
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cărui finalitate nu este întotdeauna clară și a cărui realizare poate fi imediată sau doar în viitor. Terorismul este legat de anumite revendicări care, în imaginația autorilor săi, nu ar avea nici o șansă de realizare dacă nu sunt însoțite de amenințări, șantaj sau alte acte violente menite să arate determinarea lor. Efectul psihologic al acestor acte este cu atât mai mare, cu cât amenințarea sau violența se exercită împotriva unor persoane luate la întâmplare, străine de scopul urmărit 2. Unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care, în imaginația autorilor săi, nu ar avea nici o șansă de realizare dacă nu sunt însoțite de amenințări, șantaj sau alte acte violente menite să arate determinarea lor. Efectul psihologic al acestor acte este cu atât mai mare, cu cât amenințarea sau violența se exercită împotriva unor persoane luate la întâmplare, străine de scopul urmărit 2. Unul dintre factorii importanți care au facilitat extinderea violenței teroriste rezidă fără îndoială în atitudinea laxă față de aceasta adoptată timp de mulți ani de catre autorități
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Terorismul din zilele noastre, indiferent de argumentele pe care le invocă, se dovedește a fi una dintre formele cele mai agresive ale violenței cu care se confruntă omenirea, iar mijloacele și metodele folosite, scopurile urmărite și consecințele lor constituie o amenințare extrem de gravă pentru popoarele lumii. 4. Prin acțiunile sale, terorismul încalcă, de asemenea, în mod grav, anihilează drepturile și libertățile fundamentale ale omului, dreptul la viață și la integritate corporală, dreptul la pace, la dezvoltare, la securitate și demnitate, dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
iunie 1940, a declarat că pentru a evita declanșarea războiului "se vede silit" să evacueze Basarabia și Nordul Bucovinei. De fapt, România nu a cedat aceste două provincii care sunt trup din trupul său, ci doar le-a evacuat sub amenințare. Fărâmițarea ulterioară a teritoriului anexat, prin punerea părților lui de Nord și Sud sub administrația Ucrainei, a constituit continuarea politicii staliniste de deznaționalizare forțată a provinciilor locuite de români. Toate aceste acte, ca de altfel și celelalte acțiuni de forță
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și a altor date În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din UEUS-AJ, statul solicitant poate utiliza dovezile sau informațiile primite de la statul solicitat: în scopul anchetelor și acțiunilor penale (articolul 9 alineatul (1) litera (a) din UEUS-AJ), pentru a preveni o amenințare imediată și gravă la siguranța sa publică (articolul 9 alineatul (1) litera (b) din UEUS-AJ), în procedurile sale judiciare sau administrative nepenale legate direct de anchete sau acțiuni (articolul 9 alineatul (1) litera (c) din UEUS-AJ). în orice alt scop
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a înarmărilor, inclusiv a celor nucleare, prin definitivarea constituirii blocurilor militare, integrarea celor două state germane în alianțe internaționale opuse, adoptarea de către Statele Unite a doctrinei represaliilor masive și promovarea diplomației pe "marginea prăpastiei", ca răspuns la ceea ce era perceput drept amenințarea sovietică pentru Occident. De ambele părți, era un curs către confruntare de natură să ducă, probabil inevitabil, la criza rachetelor din Cuba (1962). Privind retrospectiv, această criză în care omenirea s-a aflat la un pas de un nou război
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
17 noiembrie și Spania, la 8 februarie 1968. Japonia, țara care cunoscuse deja ororile unor bombardamente atomice, ceruse în septembrie 1967 în Adunarea generală a ONU puterilor nucleare să adopte măsuri menite să garanteze securitatea țărilor nenucleare împotriva atacului sau amenințării cu folosirea armelor nucleare. Se crea astfel o presiune internațională care determina adoptarea la 19 iunie 1968 de către Consiliul de Securitate a Rezoluției 255 (1968), cuprinzând măsuri de asigurare a securității pentru țările nenucleare, în condițiile intrării în vigoare a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
forță în relațiile dintre aceste state, rezolvarea oricăror dispute internaționale prin mijloace pașnice, cooperarea bazată pe respectarea principiilor suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne, integrității teritoriale. În centrul unui astfel de sistem se afla repudierea forței și amenințării cu folosirea forței. Un document politic clar și angajant, rezultat din negocieri purtate între toate statele participante, și anumite structuri care să asigure continuitatea preocupărilor și eforturilor comune, urma să statornicească un sistem de securitate și cooperare viabil și de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mod concret, interlocutorul lor eram eu, Romulus Neagu asigurând traducerea în limba rusă limbă pe care o vorbea foarte bine, întrucât făcuse studii la Moscova. Discuțiile pe teme de fond ale Consultărilor au alternat în repetate rânduri cu atacuri și amenințări directe la adresa delegației noastre, în care, alături de ceilalți, Zorin își exersa din nou spiritul polemic prin care excelase la ONU. Doar pentru a oferi o imagine despre atmosfera și tonul în care s-a discutat reproduc unele dintre întrebările care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care, alături de ceilalți, Zorin își exersa din nou spiritul polemic prin care excelase la ONU. Doar pentru a oferi o imagine despre atmosfera și tonul în care s-a discutat reproduc unele dintre întrebările care ni se adresau și dintre amenințările proferate:"Voi pe cine reprezentați aici? România este membră a Tratatului de la Varșovia sau a NATO? Cine este acest Lipatti, care nici nume românesc nu are? Veți vedea luni, la reluarea lucrărilor, numai 'natoiștii' vor vota în favoarea propunerii voastre...Vom
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
delegații, se trecea la stabilirea ordinii de zi a viitoarei conferințe. Tările membre ale Tratatului de la Varșovia conveniseră la Budapesta (iunie 1970) că respectiva conferință ar putea examina trei probleme: înfăptuirea securității europene și renunțatea la folosirea forței sau la amenințarea cu folosirea ei în relațiile dintre statele din Europa (referirea la renunțarea la forță fusese introdusă la insistența României); lărgirea legăturilor comerciale, economice, tehnico-științifice și culturale pe baza egalității în drepturi, în scopul dezvoltării colaborării politice între statele europene; crearea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
reprezente un punct distinct al ordinii de zi și manifestau mari rezerve în legătură cu ideea constituirii unui organism permanent care să se ocupe de chestiunile privind securitatea pe continent. Pentru România, cardinală era dezbaterea problematicii privind renunțarea la forță și la amenințarea cu folosirea ei în relațiile intereuropene; de aceea, înscrierea ei pe un prim plan în agenda viitoarei Conferințe constituia o țintă esențială a delegației. Se conturau astfel, încă de la început, obiectivele prioritare: pentru URSS, legitimarea printr-un document politic major
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și cooperării în Europa evidențiază unele puncte cheie, la care mă voi referi sumar în cele ce urmează. Obiectivul central al Bucureștiului avea să rămână până la capăt înscrierea clară în Actul Final a angajamentului statelor participante privind eliminarea forței și amenințării cu folosirea forței în relațiile inter-europene, precum și a unor măsuri concrete, care să asigure aplicarea practică a acestui angajament. Inițial, în etapa pregătitoare convocării Consultărilor de la Dipoli, MAE român preconiza încheierea între statele participante la Conferință a unui Tratat care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
inter-europene, precum și a unor măsuri concrete, care să asigure aplicarea practică a acestui angajament. Inițial, în etapa pregătitoare convocării Consultărilor de la Dipoli, MAE român preconiza încheierea între statele participante la Conferință a unui Tratat care să interzică folosirea forței și amenințării cu forța. Întrucât ideea nu părea a avea șanse de reușită, România mergea pe formula înscrierii corespunzătoare a cerinței repudierii forței în Actul Final. Preocupările reprezentanților români în această privință, între care excela viitorul ambasador Ion Diaconu, erau facilitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pașnică a diferendelor. Deosebit de benefică în această privință s-a dovedit a fi împrejurarea că Elveția a propus un document propriu privind elaborarea unei metode de reglementare pașnică a diferendelor dintre state, principiu complementar pe fond cu repudierea forței și amenințării cu folosirea forței. A devenit astfel posibilă o colaborare rodnică între delegațiile română și elvețiană. Negocieri laborioase și răbdătoare, care s-au întins pe durata întregii faze Geneva, aveau ca rezultat includerea în Declarația privind principiile care guvernează relațiile reciproce
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
reprezintă un grup de activități relaționate în mod organizat în vederea îndeplinirii unui scop, el poate apărea ca urmare a unei propuneri pentru finanțare sau a unei decizii a conducerii unei organizații, de asemenea poate fi urmare a unor oportunități sau amenințări din partea concurenței. Altfel spus, managementul proiectelor presupune o muncă susținută, ghidată pe un plan riguros întocmit pe baza următoarelor caracteristici: • timp limitat - începutul și sfârșitul proiectului sunt bine delimitate; • obiective precise - clar formulate; • rezultate concrete - măsurabile, unice (proiectul livrează un
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
rezolvării de probleme ivite pe parcursul derulării altor proiecte; • analiza SWOT<footnote Analiza SWOT surprinde elementele esențiale interne și externe organizației. Astfel, pe plan intern, se identifică punctele tari (S) și cele slabe (W), iar pe plan extern, oportunitățile (O) și amenințările (T) existente. Dacă aspectele interne sunt direct controlabile de echipa de proiect, cele externe nu pot fi influențate, ele având în general un caracter potențial (de probabilitate, nu există la momentul analizei). footnote> - este un instrument de analiză a potențialului
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
organizației sunt suficiente și pot fi valorificate în oportunități, aceasta însemnând că organizația are capacitatea de a duce la bun sfârșit proiectul, în sens contrar, dacă acest lucru nu este posibil sau dacă punctele slabe tind să se materializeze în amenințări la adresa proiectului, atunci capacitatea organizațională în privința proiectului este pusă sub semnul întrebării; c) analiza și ierarhizarea riscurilor. În această fază sunt luate în considerare riscurile identificate în etapa anterioară și se realizează o cuantificare aprofundată a acestora. Analizele actuale dedicate
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
2007, p. 22. footnote> Într-adevăr, într-o lume a schimbărilor tehnologice rapide, în care „nimic nu este permanent” și „aproape nimic nu este previzibil”, managerii trebuie, potrivit lui Drucker, „să se orienteze către schimbare, atât ca oportunitate, cât și ca amenințare.”<footnote Ibidem, pp. 22-24. footnote> Schimbarea dintr-o organizație poate fi declanșată de numeroși factori, interni sau externi, literatura de specialitate făcând o distincție clară între schimbarea proactivă, pe de o parte, și schimbarea reactivă, pe de altă parte.<footnote
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
fiind un element de bază al competitivității. În aceste condiții, mediul de afaceri, cu nivelul său ridicat de incertitudine, impune firmelor adoptarea unor reguli ale jocului pieței, pentru a profita de oportunitățile pe care le oferă aceasta și a evita amenințările, astfel încât șansele lor de reușită, într-un mediu concurențial, să fie cât mai mari. 2.1.2. Factori indirecți ai competitivității Pe lângă o serie de determinanți precum productivitatea, activitățile de cercetare-dezvoltare-inovare, managementul, investițiile, infrastructura, mediului de afaceri etc., succesul unei
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
PIB, veniturile din turism, cursul de schimb valutar etc.; - investițiile internaționale, exprimate prin fluxul de investiții străine directe, fluxul de investiții interne directe, balanța fluxului de investiții directe (toate acestea, exprimate atât ca nivel, cât și ca pondere în PIB), amenințarea delocalizării producției, a activităților de cercetare-dezvoltare și a serviciilor, în general, investițiile de portofoliu ș.a.; - ocuparea forței de muncă, reflectată de numărul angajaților și ponderea lor în totalul populației, creșterea ratei de ocupare, ocuparea forței de muncă pe sectoare, ponderea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
din Europa<footnote Ibidem. footnote>. Consumul în compensație are loc atunci când achizițiile indivizilor sunt făcute pentru a compensa frustrările și nevoia de afișare a statutului social. Cu alte cuvinte, această formă de consum poate fi privită ca o reacție la amenințarea statutului social și a frustrării personale. Asistăm la creșterea consumului de bunuri și servicii care procură satisfacții episodice și care se cantonează în sfera codului simbolic. „Omul aruncă bani după bani pentru că îl obsedează dorința de a se impune atenției
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]