89,637 matches
-
CLEMENTE 165 Personal and Social Disease Pathology Giuseppe TRIBUZIO 177 RECENZII Relația intelectualilor cu puterea în România comunistă Mihaela STROE 191 Revoluție sau restaurație? Constantin ILAȘ 195 Note despre autori 201 Instrucțiuni pentru autori 207 Instructions to authors 210 EDITORIAL Apariția statului modern italian și problema "întârzierii istorice" [The establishing of the Italian Modern State and the problem of "the historical delay"] Ioana CRISTEA DRĂGULIN Abstract: The Italian State is an early creation. With a history of millennia, the people living
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
de gestație, de pregătire în care spațiul deosebit de fărâmițat al Italiei a început să se familiarizeze cu ideea unei națiuni unice. Să nu uităm că, după căderea Imperiului Român de Apus (476), pe întrega perioadă istorică ce a trecut până la apariția statului italian, peninsula a fost divizată din punct de vedere teritorial și politic. Din acest motiv, revoluția de la 1848 a fost fundamentală pentru istoria națională a Italiei. A fost momentul în care ideologiile naționaliste au început să pătrundă în conștiința
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
peninsulă în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Aceste secole au menținut statele italiene în cadrele regimurilor feudale, în timp ce alte spații civilizaționale (britanic, francez, german) s-au îndreptat către societatea modernă. Faptul că aceasta lungă "adormire" a întârziat apariția națiunii italiene a provocat o întârzierea civilizațională exprimată în cheia industrializare-modernizare3. La momentul unificării politice a peninsulei italiene cunoscută în istorie sub termenul/ conceptul de Risorgimento elită liberală a statului piemontez avea idei clare. Crearea noului stat trebuia să se
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
descoperiri geografice a avut loc mutarea centrului economic dinspre spațiul italian și mediteranean către Mediterana și Pacific. Alături de aceste realități ce țin de evoluția societății europene în general, s-au adăugat cele de tip geopolitic. Noile realități au condus la apariția unor mutații la nivelul concepțiilor despre lume și viața ce au permis dezvoltarea burgheziei și a elementelor de piață de tip burghez 4. Aceste transformări au avut loc în condițiile în care spațiul mediteranean intrase de mai multe secole într-
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
devenit mult mai deschise liberului schimb și acumulărilor de capital. Max Weber a identificat foarte bine aceste diferențe la nivelul valorilor de referință, între etică protestanta și cea catolică. În timp, explicația teoriei weberiene a genezei capitalismului ca rezultat al apariției eticii protestante a împăcat principiile dogmei creștine cu acumulările de bogăție a fost acceptată de istoriografia mondială. Concluzia autorului a fost că etica protestanta a influențat pozitiv apariția și dezvoltarea capitalismului. Iar toate aceste valori au fost cele ce au
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
catolică. În timp, explicația teoriei weberiene a genezei capitalismului ca rezultat al apariției eticii protestante a împăcat principiile dogmei creștine cu acumulările de bogăție a fost acceptată de istoriografia mondială. Concluzia autorului a fost că etica protestanta a influențat pozitiv apariția și dezvoltarea capitalismului. Iar toate aceste valori au fost cele ce au permis mai tarziu apariția Iluminismului 5. Revenind la Braudel, putem considera că Marea Mediterana s-a definit în timp ca obiect plural. Istoria spațiului mediteranean a fost dată de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
împăcat principiile dogmei creștine cu acumulările de bogăție a fost acceptată de istoriografia mondială. Concluzia autorului a fost că etica protestanta a influențat pozitiv apariția și dezvoltarea capitalismului. Iar toate aceste valori au fost cele ce au permis mai tarziu apariția Iluminismului 5. Revenind la Braudel, putem considera că Marea Mediterana s-a definit în timp ca obiect plural. Istoria spațiului mediteranean a fost dată de varietatea de forme umane, societăți și culturi care au produs de-a lungul timpului fizionomii istorice
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
8. Aceasta ar fi, în cheie braudeliană și weberiană, formula explicativa a întârzierii unificării teritoriale în spațiul peninsular: menținerea unei mentalități la nivel social ce a rupt spațiul italian de marile valori burgheze care au creat statul modern. Mai mult, apariția statului național nu a fost opera existenței unei mentalități majoritare, cât mai ales rodul unor idealuri romantice, idealiste, ce s-au suprapus cu interesele unor grupuri burgheze. Astfel, pe întrega perioadă risorgimentală, se observă această ambivalenta între nou și vechi
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
unor activități revoluționare. Acest blocaj reciproc a creat condițiile și cadrul unui model de guvernare de tip transformist în perioada risorgimentală 9. Partea pozitivă a acestui proces se manifestă atunci cand introducerea unei uniformizări dată de modelul pur ce conduce la apariția unor ierarhizări este un eșec istoric pentru multe dintre națiunile europene. Atunci, acesta se transformă într-un factor de diversitate, folosind sensul pe care Edgar Quinet l-a dat condiției istorice a raportului dintre Europa și Mediterana. În această cheie
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
transformă într-un factor de diversitate, folosind sensul pe care Edgar Quinet l-a dat condiției istorice a raportului dintre Europa și Mediterana. În această cheie interpretativa, pluralitatea experiențelor istorice ale națiunilor europene care au condus în mod inexorabil la apariția unor stadii diferite de modernitate, trece de la categoria ierarhizărilor la aceea a diversităților. În acest mod, nu se mai poate raționa în termeni de "întârziere", "înapoiere", "defazare", ci de complementaritate de tip cultural ce îmbogățește universul civilizațional de tip occidental
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
echilibrele interne ale societății italiene și să producă o metamorfoza a spațiului italian 22. Opțiunea moderaților de a parcurge perioadă risorgimentală mizând pe o politică de reforme a permis elitelor peninsulare să mențină societatea de status până la încheierea Primului Război Mondial. Concluzii Apariția statului modern a fost un proces dificil datorită rivalităților existente la nivel intern și internațional. Argumentul forțe al realizării statului italian în formare impusă de elită statului piemontez a fost că acesta, la jumatatea secolului al XIX-lea, era cel
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
research is to offer, through these visions a better understanding over those theses following the need to identify the nature of the ideological struggle between the Communism and the Fascism. Keywords: : Fascism, First World War, crisis, proletariat, middle class. Introducere Apariția mișcării fasciste în Italia în anii imediat următori încheierii Primului Război mondial a suscitat la nivelul gândirii politice discuții aprinse cu caracter teoretic. Foarte interesant este că abordările teoretice au avut un puternic caracter ideologic, fie că veneau de la dreapta
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
dintre cele mai importante teorii care au prezentat și analizat fascismul. Primele reacții au provenit de la teoreticienii marxiști deoarece, Revoluția din Octombrie 1917 și câștigarea puterii politice de către bolșevici în Rusia țarista a permis, pentru prima dată în istoria umanității, apariția unei puteri politice care se revendică de la conceptele de dictatură de clasă și de dictatură a proletariatului. În plan ideologic, apariția fascismului a poziționat cele două mișcări politice pe poziții antagoniste. De aceea, primii teoreticieni care au atacat mișcarea și
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Octombrie 1917 și câștigarea puterii politice de către bolșevici în Rusia țarista a permis, pentru prima dată în istoria umanității, apariția unei puteri politice care se revendică de la conceptele de dictatură de clasă și de dictatură a proletariatului. În plan ideologic, apariția fascismului a poziționat cele două mișcări politice pe poziții antagoniste. De aceea, primii teoreticieni care au atacat mișcarea și ideologia fascista au fost cei situați la stanga politică. Acuzațiile acestora, îndreptate împotriva fascismului se refereau cu precădere la funcția politică a
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
timpului, autorii au pus accentul pe dezvăluirea lipsurilor, greșelilor, defectelor etc., a "regimului burghez". Abordări teoretice Maurice Herbert Dobb a fost unul dintre cei mai importanți economiști marxiști britanici din prima jumătate a secolului XX. Din punctul său de vedere, apariția fascismului reprezintă rezultatul dezintegrării așa numitei clasei mijlocii, determinată de criză economică, cauzată de disfuncționalitățile sistemului capitalist. Pentru Dobb, funcția fascismului este dublă: aceea de a distruge, si, dezintegră organizațiile independente ale clasei proletare, pentru a avantajă interesele clasei mijlocii
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
menține dominația socială 11. O. Bauer consideră că în țări ca Polonia sau Iugoslavia nu se poate afirma că au existat guverne fasciste, acestea fiind regimuri contrarevoluționare care au imitat fascismul. În concepția să, erau două cauze care au provocat apariția fascismului : războiul și crizele economice. Războiul a dezrădăcinat o mare a populației care la momentul reântoarcerii acasă s-au găsit în imposibilitatea de a se reintegra. Aceștia au fost orientați în sens ideologic, militar, antidemocratic și naționalist. Crizele economice au
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
societatea vremii promovat de tinerele generații. Din punctul său de vedere, a trata fascismul că un simplu rezultat al cauzelor economice este o greșeală. În analiza fascismului trebuie să fie luate în considerare și alte cauze care i-au influențat apariția 14. Fascismul italian și cel german nu a fost o nouă firma a capitalismului imperialist, din contră a fost "o doctrină și un mod de viață diferit" a treia forță ce se impunea atât capitalismului imperialist, comunismului cât și socialismului
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
două linii principale: prima dintre acestea se înscrie în gândirea marxista europeană, în timp ce, a doua abordare principala pornește și ia în considerare realitățile interne ale statului și societății italiene. Încadrându-se în viziune marxista dominantă a timpului, Gramsci consideră că "apariția fascismului se datoreaza revoltei micii burghezii ce a avut loc odată cu încheierea Primului Război Mondial, pentru cucerirea unei poziții economice independente; fascismul este un nou instrument al dominației de clasă, apărut cu scopul realizării unei unități organice între toate forțele burgheziei în cadrul
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
toate forțele burgheziei în cadrul unui instrument politic unic, aflat sub o conducere centrală și unică ce avea ca scop conducerea partidului, Statului și al guvernului; raporturile conflictuale din interiorul societăților liberale, pe fondul conflictelor existente pe plan internațional, au permis apariția și dezvoltarea mișcării fasciste"16. Al doilea tip de abordare se referă la realitățile interne ale Italiei din perioada risorgimentală și postrisorgimentală. Prentru Gramsci, colaborarea dintre reacțiunea agrara și capitalismul industrial stă la baza apariției, organizării și ulterior al acțiunii
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
pe plan internațional, au permis apariția și dezvoltarea mișcării fasciste"16. Al doilea tip de abordare se referă la realitățile interne ale Italiei din perioada risorgimentală și postrisorgimentală. Prentru Gramsci, colaborarea dintre reacțiunea agrara și capitalismul industrial stă la baza apariției, organizării și ulterior al acțiunii mișcării fasciste, cele două categorii fiind partea ce-a mai reacționara din interiorul burgheziei italiene 17; fascismul a apărut ca rezultat al reacției foarte slabe a Statului 18. Noutatea pe care autorul sard a duce
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
raportului dintre societatea civilă și autoritățile statului. Conceptul de revoluție pasivă este nodal în abordarea gramsciană deoarece, prin intermediul acestui concept teoreticianul sard reușește să realizeze o teorie prin care a demonstrat că particularitățile istorice și geopolitice care au condus la apariția statului modern italian, menținerea raportului de inegalitate dintre Nord și Sud, introducerea "transformismului" de către guvernele liberale de drapta sau de stânga din peninsulă ca modalitate de a controla decizia politică la nivelul puterilor executive și legislative a condus la o
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a valorilor modelului ideal al "statului modern". Din acest motiv, distrugerea echilibrelor interne specifice societății de status italiene care permisese menținerea și supraviețuirea vechilor grupuri de putere feudale, în interiorul paradigmei reprezentate de statul modern, odată cu încheierea războiului a condus la apariția unei derive nedemocratice. Riscul distrugerii unei ordini sociale care se realizase cu greu pe parcursul fenomenului risorgimental, apariția unei puteri și ideologii (comunismul) în Rusia sovietică a aruncat masele care constituiau clasa mijlocie italiană în brațele lui Benito Mussolini. Interesant este
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
italiene care permisese menținerea și supraviețuirea vechilor grupuri de putere feudale, în interiorul paradigmei reprezentate de statul modern, odată cu încheierea războiului a condus la apariția unei derive nedemocratice. Riscul distrugerii unei ordini sociale care se realizase cu greu pe parcursul fenomenului risorgimental, apariția unei puteri și ideologii (comunismul) în Rusia sovietică a aruncat masele care constituiau clasa mijlocie italiană în brațele lui Benito Mussolini. Interesant este că, viitorul Duce a pro-venit din rândurile mișcării socialiste italiene, si nu din interiorul grupurilor conservatoare liberale
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
menite să asigure pacea socială. Concluzii Concepțiile teoreticienilor marxiști prezentați pe parcursul acestui studiu își cvalibrează criticile aduse fascismului pornind de la paradigmă luptei de clasă. Pentru aceștia, există două clase situate pe poziții opuse, burghezia (identificată prin intermediul clasei mijlocii) și proletariatul. Apariția fascismului se datoreaza intrării în criză a clasei mijlocii, datorită crizei economice. Aceasta își are originile și este sprijinită de categorii diferite ale clasei mijlocii. Scopul acestui efort a fost acela de ași menține dictatură de clasă văzută sub cheia
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
putem considera că fiecare "civilizație" acoperă în interiorul sau realități atât de largi și greu de înțeles încât sunt greu asimilabile. În plus, Huntington asumă conceptul de cultură în sens naturalist, fără să se întrebe asupra proceselor ce au condus la apariția respectivelor identități culturale. "Cultură" preia, în acest fel, o conotație pre-politică iar, prin urmare, și conflictele dintre culturi apar ireductibil din "mentalitatea" caracteristică fiecărei civilizații. Am putea vorbi, în termeni actuali și desigur mult mai rafinați, de un darwinism cultural
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]